16-09-2009, 11:06 PM
[center]Chapter #2: Schimbarea[/center]
~Katherine's P.O.V.
Am intins mana prin intuneric, cautand sa prind lumina de la capatul tunelului in care ma adanceam tot mai mult.
-Unde ma duci? am intrebat, surprinsa sa-mi aud vocea ragusita si obosita.
Chiar atunci cand am crezut ca am ajuns la capatul acelui tunel, foarte aproape de a descoperi sursa luminii, totul se intuneca brusc, lasandu-ma privind in gol... la nimic.
Mi-a luat cateva minute sa realizez ca nu disparuse nimic, ci reaparuse.
Tunelul fusese un vis -cel mai ciudat vis pe care l-am avut vreodata, dar totusi un vis-, iar acum ma aflam iar in lumea reala, materiala, din care plecase mintea mea. Sau... poate ca nu...
Am cercetat cu ochii, atat cat imi permitea intunericul noptii, incaperea in care ma aflam. Era o camera mica, extrem de mica, si, prin urmare, nu foarte incapatoare. Eu ma aflam pe un pat suspendat de peretele stang al camerei, precum paturile din celulele de inchisoare ale detinutilor. Patul era extrem de tare, perna si ea, iar plapuma foarte subtire, jerpelita si murdara. Mi-am controlat un tremurat violent al corpului, mai mult de spaima decat de frig, si m-am ridicat in capul oaselor pe pat, sa vad mai bine ceea ce ma inconjura.
Langa pat era o lada veche din lemn, pe post de noptiera, pe care se afla o lumanare, un pachet de tigari, un pachet de chibrituri si alte cateva lucruri ciudate pe care nu le-am mai recunoscut. Pe jos se afla un covor mic si gaurit de zeci de tigari inca nestinse, aruncate peste el, la fel ca si alte lucruri de altfel, alcatuind o dezordine de nedescris. Peste tot pe suprafata podelei se aflau haine -in mod special, lenjerie intima- ,CD-uri (ba intregi, dar zgariate, ba sparte), ambalaje ale diverselor produse alimentare consumate anterior, probabil, si foarte multe sticle de bere.
De peretele opus celui de care era agatat patul, era lipit si un dulap nu tocmai mare, dar acceptabil, din lemn vechi.
Am cascat niste ochi mari, socata. Aceasta, cu siguranta, nu era camera mea de acasa. Unde era patul meu cu baldachin? Asternuturile mele fine si scumpe? Dulapul meu imens, asezat intr-o camera diferita, de 2 ori mai mare decat camera propriu-zisa?! Ca sa nu mai zic de spatiul extrem de incapator al dormitorului meu!
Aceasta incapere ingusta, neingrijita si aglomerata imi era cu totul necunoscuta. Cu siguranta, nici nu eram in Castelul meu. M-am ridicat din pat si mi-am facut loc printre lucrurile insirate pe jos, spre o usa discret ascunsa de o perdea simpla si jegoasa. Era baia.
Am aprins cu o miscare rapida lumina, deloc surprinsa de faptul ca becul emana o lumina atat de slaba, si am inceput sa cercetez si baia.
Spre oroarea mea, era de 3 ori mai mica decat orice camara aveam eu la Castel, ingusta si murdara. Cada nu mai fusese spalata de multa vreme, si pe perete se puteau zari pete de mucegai si, pe alocuri, chiar de sange. Oglinda era pe jumatate sparta si murdara, incat abia se mai zarea ceva pe ea, iar chiuveta statea sa cada de pe suportul ei. Am aruncat o privire spre flacoanele insirate pe suportul din josul oglinzii. Creme hidratante, cateva produse pentru par, demachiante si creme pentru relaxare. Intr-un colt era o trusa mica de machiaj, langa care statea si un singur ruj. L-am desfacut, curioasa si am observat ca era de un rosu aprins, oribil!
L-am pus imediat la loc, si am inceput sa sterg oglinda. Nu mi-a iesit mare lucru, insa macar acum imi puteam zari chipul, cared era cu totul schimbat insa.
Parul meu saten, moale si bine-ingrijit era acum brunet cu cateva suvite rosii prin el, cret si foarte lung. Dupa aspectul lui, mi-am dat seama ca nu mai fusese spalat de destul de multa vreme. Ochii mei mari si caprui erau de un albastru profund acum, nu foarte deschis, dar nici foarte inchis, ce aveau un efect de mister ascuns in spatele lor. Buzele mele erau mai rosii si am sesizat chiar si o rana pe buza inferioara, care inca mai sangera -era recenta. Pielea mea alba si catifelata inainte, acum era oachesa si o simteam lipicioasa.
Am ramas socata, contemplandu-mi imaginea minute in sir. Mi-am atins chipul, neincrezatoare, la un moment dat, pentru ca apoi sa-mi retrag rapid mana, surprinsa de reflexele mele rapide si agile.
Dupa ce mi-am mai revenit, am inceput sa-mi cercetez corpul. Vadit lucru, aveam un corp foarte frumos, chiar daca murdar. Sanii mei erau mai mari, frumosi, iar talia mea mai supla. Aveam fundul bombat, si niste picioare foarte lungi, bine-modelate. Am zambit usor sesizand acestea, insa tot socata eram.
Purtam un sutien lejer, din dantela, negru cu rosu, si o pereche de boxeri feminini, negrii. Am inceput sa rosesc puternic cand am realizat cu adevarat cat de sexy eram.
Imi placea acest corp. Adica, era dragut... foarte provocator, cum sa nu-mi placa asa ceva. Dar nu era corpul meu. Nu-mi apartinea si, oricat ma durea sa renunt la picioarele astea bestial de lungi, imi vroiam inapoi corpul meu ! Si Castelul meu ! Si viata mea !
Am iesit din baie, si m-am indreptat tacuta inapoi spre pat, impiedicandu-ma pe drum de ceva ciudat, dintr-un material ce imi dadea de inteles ca era un obiect de imbracaminte, cel mai probabil. Nu am stat sa ma uit mai bine la el, nu imi statea capul la asa ceva. In plus, era prea intuneric sa-mi si dau seama in ce ma impiedicasem. Mi-am continuat pur si simplu drumul spre pat, cu (,) creierul lucrandu-mi la cea mai mare viteza posibila.
[center]*[/center]
Au trecut deja 4 ore, conform ceasului de deasupra patului. Doar daca nu era stricat si mergea cu biscuiti, la fel ca mobilul pe care l-am gasit pe jos.
Primele 2 ore jumatate mi le-am petrecut plangand in hohote, cum nu am mai plans de ani de zile. Plangeam si blestemam, blestemam si plangeam. Uram schimbarea aceasta. Eram o sarantoaca acum. Desi sexy, tot o sarantoaca eram. Probabil ca imi castigam existenta ca (.) casiera la cine stie ce super-market de doi bani. Probabil ca eram o orfana. O nimeni. Traiam intr-o garsoniera jegoasa, in niste conditii si mai jegoase si aveam cea mai jegoasa viata posibila. De ce, Doamne? De ce?! De ce eu?! Ce era neinregula la viata mea?! De ce mi-ai luat-o?!
Aveam tot ce-mi doream si eram inconjurata de prieteni, faima, bogatie! Era Raiul meu mic, de pe Pamant!
Am continuat asa, pana nu am mai avut lacrimi sau injuraturi in minte, si am inceput iar sa gandesc ceva mai clar, mai rational. Poate ca, ceea ce mi se intampla acum, era tot un vis, chiar daca parea mai real decat orice as putea visa eu vreodata. Poate ca, era o incercare de la Dumnezeu. Dar, chiar si asa, era groaznic.
Nu am gasit nici o explicatie pentru ceea ce mi se intampla. Nici macar una... plauzibila, cel putin. Tot ce-mi aminteam era ca eram la o petrecere foarte importanta, ca trebuia sa il cunosc pe iubitul designerului si prietenului meu homosexual si ca... urma sa primesc un post la o emisiune de fite. Atat.
Prevad un nou acces de plans.
~Kitty's P.O.V.
Am ranjit diabolic, contemplandu-mi camera, brusc, de proportii uriase. Baldachin. Asternuturi scumpe. Perdele si mai scumpe. Chestii de design interior foarte elegante. Aur. Argint. Pietre pretioase. Dulap de 3 ori mai mare decat camera, plin de chestii trasnet. Curatenie.
Pe scurt, Paradisul.
Daca erau si baieti draguti pe aici, atunci asta era, eram aranjata pe viata.
Corpul meu era ceva mai putin atragator decat inainte, recunosc, dar era foarte bun si-asa. Mereu mi-am dorit sa am parul drept.
Atata ii trebuia sub-constientului meu, sa-mi joace o festa si sa ma trezesc brusc inapoi in garsoniera mea de doi bani! Daca s-ar intampla asa ceva, as tine cu dintii de visul asta si sa fiu al naibii, dar nu i-as da drumul nici sa ma impusti!
Era prea PREA, sa renunt la asta!
Mi-am intors privirea spre geamurile foarte mari din partea stanga, spre reflectia mea, si am vazut in ochii aceia mari si caprui o licarire malefica familiara, plina de lacomie si de ingamfare.
~Katherine's P.O.V.
Am intins mana prin intuneric, cautand sa prind lumina de la capatul tunelului in care ma adanceam tot mai mult.
-Unde ma duci? am intrebat, surprinsa sa-mi aud vocea ragusita si obosita.
Chiar atunci cand am crezut ca am ajuns la capatul acelui tunel, foarte aproape de a descoperi sursa luminii, totul se intuneca brusc, lasandu-ma privind in gol... la nimic.
Mi-a luat cateva minute sa realizez ca nu disparuse nimic, ci reaparuse.
Tunelul fusese un vis -cel mai ciudat vis pe care l-am avut vreodata, dar totusi un vis-, iar acum ma aflam iar in lumea reala, materiala, din care plecase mintea mea. Sau... poate ca nu...
Am cercetat cu ochii, atat cat imi permitea intunericul noptii, incaperea in care ma aflam. Era o camera mica, extrem de mica, si, prin urmare, nu foarte incapatoare. Eu ma aflam pe un pat suspendat de peretele stang al camerei, precum paturile din celulele de inchisoare ale detinutilor. Patul era extrem de tare, perna si ea, iar plapuma foarte subtire, jerpelita si murdara. Mi-am controlat un tremurat violent al corpului, mai mult de spaima decat de frig, si m-am ridicat in capul oaselor pe pat, sa vad mai bine ceea ce ma inconjura.
Langa pat era o lada veche din lemn, pe post de noptiera, pe care se afla o lumanare, un pachet de tigari, un pachet de chibrituri si alte cateva lucruri ciudate pe care nu le-am mai recunoscut. Pe jos se afla un covor mic si gaurit de zeci de tigari inca nestinse, aruncate peste el, la fel ca si alte lucruri de altfel, alcatuind o dezordine de nedescris. Peste tot pe suprafata podelei se aflau haine -in mod special, lenjerie intima- ,CD-uri (ba intregi, dar zgariate, ba sparte), ambalaje ale diverselor produse alimentare consumate anterior, probabil, si foarte multe sticle de bere.
De peretele opus celui de care era agatat patul, era lipit si un dulap nu tocmai mare, dar acceptabil, din lemn vechi.
Am cascat niste ochi mari, socata. Aceasta, cu siguranta, nu era camera mea de acasa. Unde era patul meu cu baldachin? Asternuturile mele fine si scumpe? Dulapul meu imens, asezat intr-o camera diferita, de 2 ori mai mare decat camera propriu-zisa?! Ca sa nu mai zic de spatiul extrem de incapator al dormitorului meu!
Aceasta incapere ingusta, neingrijita si aglomerata imi era cu totul necunoscuta. Cu siguranta, nici nu eram in Castelul meu. M-am ridicat din pat si mi-am facut loc printre lucrurile insirate pe jos, spre o usa discret ascunsa de o perdea simpla si jegoasa. Era baia.
Am aprins cu o miscare rapida lumina, deloc surprinsa de faptul ca becul emana o lumina atat de slaba, si am inceput sa cercetez si baia.
Spre oroarea mea, era de 3 ori mai mica decat orice camara aveam eu la Castel, ingusta si murdara. Cada nu mai fusese spalata de multa vreme, si pe perete se puteau zari pete de mucegai si, pe alocuri, chiar de sange. Oglinda era pe jumatate sparta si murdara, incat abia se mai zarea ceva pe ea, iar chiuveta statea sa cada de pe suportul ei. Am aruncat o privire spre flacoanele insirate pe suportul din josul oglinzii. Creme hidratante, cateva produse pentru par, demachiante si creme pentru relaxare. Intr-un colt era o trusa mica de machiaj, langa care statea si un singur ruj. L-am desfacut, curioasa si am observat ca era de un rosu aprins, oribil!
L-am pus imediat la loc, si am inceput sa sterg oglinda. Nu mi-a iesit mare lucru, insa macar acum imi puteam zari chipul, cared era cu totul schimbat insa.
Parul meu saten, moale si bine-ingrijit era acum brunet cu cateva suvite rosii prin el, cret si foarte lung. Dupa aspectul lui, mi-am dat seama ca nu mai fusese spalat de destul de multa vreme. Ochii mei mari si caprui erau de un albastru profund acum, nu foarte deschis, dar nici foarte inchis, ce aveau un efect de mister ascuns in spatele lor. Buzele mele erau mai rosii si am sesizat chiar si o rana pe buza inferioara, care inca mai sangera -era recenta. Pielea mea alba si catifelata inainte, acum era oachesa si o simteam lipicioasa.
Am ramas socata, contemplandu-mi imaginea minute in sir. Mi-am atins chipul, neincrezatoare, la un moment dat, pentru ca apoi sa-mi retrag rapid mana, surprinsa de reflexele mele rapide si agile.
Dupa ce mi-am mai revenit, am inceput sa-mi cercetez corpul. Vadit lucru, aveam un corp foarte frumos, chiar daca murdar. Sanii mei erau mai mari, frumosi, iar talia mea mai supla. Aveam fundul bombat, si niste picioare foarte lungi, bine-modelate. Am zambit usor sesizand acestea, insa tot socata eram.
Purtam un sutien lejer, din dantela, negru cu rosu, si o pereche de boxeri feminini, negrii. Am inceput sa rosesc puternic cand am realizat cu adevarat cat de sexy eram.
Imi placea acest corp. Adica, era dragut... foarte provocator, cum sa nu-mi placa asa ceva. Dar nu era corpul meu. Nu-mi apartinea si, oricat ma durea sa renunt la picioarele astea bestial de lungi, imi vroiam inapoi corpul meu ! Si Castelul meu ! Si viata mea !
Am iesit din baie, si m-am indreptat tacuta inapoi spre pat, impiedicandu-ma pe drum de ceva ciudat, dintr-un material ce imi dadea de inteles ca era un obiect de imbracaminte, cel mai probabil. Nu am stat sa ma uit mai bine la el, nu imi statea capul la asa ceva. In plus, era prea intuneric sa-mi si dau seama in ce ma impiedicasem. Mi-am continuat pur si simplu drumul spre pat, cu (,) creierul lucrandu-mi la cea mai mare viteza posibila.
[center]*[/center]
Au trecut deja 4 ore, conform ceasului de deasupra patului. Doar daca nu era stricat si mergea cu biscuiti, la fel ca mobilul pe care l-am gasit pe jos.
Primele 2 ore jumatate mi le-am petrecut plangand in hohote, cum nu am mai plans de ani de zile. Plangeam si blestemam, blestemam si plangeam. Uram schimbarea aceasta. Eram o sarantoaca acum. Desi sexy, tot o sarantoaca eram. Probabil ca imi castigam existenta ca (.) casiera la cine stie ce super-market de doi bani. Probabil ca eram o orfana. O nimeni. Traiam intr-o garsoniera jegoasa, in niste conditii si mai jegoase si aveam cea mai jegoasa viata posibila. De ce, Doamne? De ce?! De ce eu?! Ce era neinregula la viata mea?! De ce mi-ai luat-o?!
Aveam tot ce-mi doream si eram inconjurata de prieteni, faima, bogatie! Era Raiul meu mic, de pe Pamant!
Am continuat asa, pana nu am mai avut lacrimi sau injuraturi in minte, si am inceput iar sa gandesc ceva mai clar, mai rational. Poate ca, ceea ce mi se intampla acum, era tot un vis, chiar daca parea mai real decat orice as putea visa eu vreodata. Poate ca, era o incercare de la Dumnezeu. Dar, chiar si asa, era groaznic.
Nu am gasit nici o explicatie pentru ceea ce mi se intampla. Nici macar una... plauzibila, cel putin. Tot ce-mi aminteam era ca eram la o petrecere foarte importanta, ca trebuia sa il cunosc pe iubitul designerului si prietenului meu homosexual si ca... urma sa primesc un post la o emisiune de fite. Atat.
Prevad un nou acces de plans.
~Kitty's P.O.V.
Am ranjit diabolic, contemplandu-mi camera, brusc, de proportii uriase. Baldachin. Asternuturi scumpe. Perdele si mai scumpe. Chestii de design interior foarte elegante. Aur. Argint. Pietre pretioase. Dulap de 3 ori mai mare decat camera, plin de chestii trasnet. Curatenie.
Pe scurt, Paradisul.
Daca erau si baieti draguti pe aici, atunci asta era, eram aranjata pe viata.
Corpul meu era ceva mai putin atragator decat inainte, recunosc, dar era foarte bun si-asa. Mereu mi-am dorit sa am parul drept.
Atata ii trebuia sub-constientului meu, sa-mi joace o festa si sa ma trezesc brusc inapoi in garsoniera mea de doi bani! Daca s-ar intampla asa ceva, as tine cu dintii de visul asta si sa fiu al naibii, dar nu i-as da drumul nici sa ma impusti!
Era prea PREA, sa renunt la asta!
Mi-am intors privirea spre geamurile foarte mari din partea stanga, spre reflectia mea, si am vazut in ochii aceia mari si caprui o licarire malefica familiara, plina de lacomie si de ingamfare.