Pentru totdeauna a ta

[Marty:X]

Capitolul 11

Noaptea s-a asternut si peste satul Konoha, cei doi adolescenti au adormit gandindu-se unul la altul. Pentru ei totul parea ca merge bine, se impacasera si totul era ok, dar neincrederea inca mai exista in inimile celor doi, mai ales in a Sakurei. Sasuke stia ca gresise , dar acum nu avea ce face, nu putea sa se arunce in fata trenului doar pentru ca fusese prost. Ar fi vrut sa-si rescumpere greseala, dar cum ? Facuse cateva lucruri pe care el stia ca erau potrivite pentru a-si rezolva problema, dar cu toate astea inca vedea ca rozalia mai este distanta, ganditoare si de multe ori il lasa sa vorbeasca singur. Asta se intamplase, doar pentru ca nu fusese destul de iubitor cu ea, stia ca era rece, dar cu toate astea oare asta era problema sau rozalia era curioasa si dorea sa afle ceva. Sakura dorea foarte mult sa afle ce s-a intamplat cu parintii ei, demult auzise cand vorbeau bunicii ei ca ar fi fost intr-o organizatie pentru prinderea criminalilor aflati in Konoha si in alte sate. Tot ce ii spusese matusa ei care o crescuse fusese faptul ca au murit intr-un mod ciudat. Nu dorise sa ii zica mai mult de atat, dar oare de ce ? Soarele rasari in Konoha punand capat somnului pentru ca trecuse noaptea. Nici cand dormeau cei doi nu puteau decat sa se gandeasca la ce au pe suflet, fiecare cu problemele lor si de multe ori se gandeau daca se vor mai termina vreodata. Amandoi facura lucruri obisnuite, apoi se schimbara de pijamale, pregatindu-se de micul dejun, cand brunetul a coborat scarile si-a vazut fratele cu telefonul in mana si cu niste cearcane foarte mari sub ochii lui negrii. Se pare ca suna incontinuu pe cineva care nu-i raspundea, cel mai probabil era Lenna si nu putuse sa doarma pentru ca era ingrijorat. Sasuke isi citea fratele ca pe o carte deschisa. Rozalia avea parte de o dimineata obisnuita, vorbise la telefon cu Hinata ca de obicei, dar se intamplase si ceva la care nu prea se astepta. Pentru ca Lenna si Sakura se imprietenisera isi dadusera si numerele de telefoane una alteia. Prietena sa o sunase sa-i povesteasca despre cearta ei cu Itachi si ca o enerveaza cu telefoanele. Tanara ii zisese sa ii raspunda, dar sa fie rece, iar Lenna chiar asa facuse, ascultand sfatul dat de rozalie. Cu toate astea Sakura dorea ca cei doi sa se impece, dar voia ca bruneta sa nu faca aceeasi greseala ca ea, adica sa-l ierte prea repede. Isi lua laptopul si il deschise cu gandul sa mai vorbeasca cu colegiii sai , Hinata era si ea pe messenger. Dupa ce vorbira despre vedete si cantece noi, bruneta i-a trimis un articol in care era vorba despre parintii ei. Articolul spunea ca parintii rozaliei au fost omorati de cei din satul de nisip pentru ca au incercat sa fure o bijuterie pentru satul Konoha. Era si o poza alaturi de articol cu un frumos pandantiv cu un delfin, aceea fiind bijiteria pe care au incercat sa o ia. Avea o piatra albastra pe care o inconjura gingasul si frumosul delfin, era chiar frumoasa. Rozalia nu credea ca parintii ei ar putea fi hoti, dar de ce sa faca un lucru ca acela ? Nu ii venea sa creada ce vazuse, dar din fericire sub articol si imagine era numele ziaristului care scrisese acele cateva randuri. Era dornica sa-l gaseasca si dorea informatii de la el, sa ii zica de unde stie despre acel lucru pe care-l savarsisera parintii ei. Se simtea nesigura, nu stia daca sa creada sau nu, dar de un lucru era sigura nu trebuia sa-i spuna brunetului. Ar putea reactiona prost si sa faca situatia si mai rea, i se parea ca nu va mai scapa de probleme. De ce destinul ei era plin de incercari grele prin care trebuia sa treaca, dar in suflet se ivi un sentiment de optimism, gandindu-se ca unii oameni sunt bolnavi si au si mai multe greutati ca ea. Nascocise o idee : trebuia sa o gaseasca pe aceasta ziarista, iar apoi sa o intrebe despre acel articol, dar mai era inca o problema : prietenii ei si Sasuke vor afla de lipsa ei. Lasa pe masa un bilet pe care scria : ’’Nu ma cautati, sunt intr-o excursie.’’, era pentru Sasuke si Hinata. Brunetul era in camera lui, simtea ca se va intampla ceva, dar nu-l speria acest lucru, lui ii placea sa incerce experiente noi, dar oare ii va placea acea experienta ? In scurt timp se auzi o bataie in usa de la intrare, pe semne cineva ciocanise la usa si astepta sa fie primita. Itachi se grabi sa deschida usa si avu o surpriza sa vada ca la usa este Lenna, el vru sa o imbratiseze, dar ea il indeparta si ii zise ca-l cauta pe Sasuke. Acesta il chema si ii spuse ca il cauta bruneta. Tanarul cobori scarile urmat de fratele sau mai mare care era curios ce avea de gand tanara, Sasuke ajunse in fata Lennei, dar nu putu sa-i spuna nici ’’Buna !’’ pentru ca tanara ii capturase buzele intr-un sarut pasional si lung. Il luase in brate si il strangea foarte tare, iar baitul ii raspundea la sarut si ii mangaia spatele. Itachi era foarte gelos pe fratele sau mai mic. Dupa ce terminara sarutul, Itachi le spuse ca pleaca in oras pentru a se intalni cu prietena lui, acest lucru o mira pe Lenna, adica cum putea sa si aibe o noua prietena. Brunetul era foarte amuzant de situatia celor doi, dar era si speriat de faptul ca rozalia ar putea afla. Ii facuse jocul Lennei, doar pentru al face pe fratele sau sa actioneze, sa faca ceva pentru a se impaca cu bruneta. Fata dorea sa uite incidentul cu acea colega, dar voia sa-i arate si lui Itachi cat a durut-o pe ea, sa fie in situatia ei. O enervase mult replica iubitului sau, asa ca a decis sa-l urmareasca sa vada, daca a mintit-o sau nu. Se urca in masina sa, vazand ca Itachi plecase cu masina, il urmari pana se dadu jos din automobil si isi aprinse o tigare. Lenna se gandi ca iubitul sau asteapta pe cineva, vazu ca de el se apropie o fata care ii zice ceva la ureche, iar apoi pleaca lasandu-l pe brunet cu gandurile sale. Bruneta se da jos din masina si porneste catre locul unde se afla Itachi, acesta o vede si afiseaza un zambet ironic. Cand ajunse in fata lui, tanarul o intreba de ce l-a urmarit, iar aceasta ii raspunse ca a plecat inainte sa-si incheie socotelile. Baiatul o intreba ce socoteli, dar nu o mai lasa sa raspunda pentru ca ii captureaza buzele intr-un sarut pasional, limba brunetului explorand in voie lacasul umed al fetei. O dadu incet pe spate, dar sarutul continua fiind unul lung. Acel sarut era dorit de amandoi si era cel mai pasional dintre toate saruturile lor. Itachi ii spuse ca isi facuse planuri sa mearga cu fata care tocmai plecase la munte, dupa ce spuse aceste lucruri scoase din buzunar o cutie si un plic. In plic se afla doua bilete pentru o excursie la Paris, brunetul o intreba pe fata daca vrea sa-l insoteasca iar aceasta il lua in brate si ii spuse ca ar fi incantata. Ii spuse ca vrea sa o intrebe ceva si o duse la un hotel unde se cazara, acolo camera era minunata, pe pat se aflau petale de trandafiri si totul era romantic. Bruneta se aseza pe pat, iar Itachi se aseza in genunchi.
-Lenna, ne cunoastem de atata timp, iar eu te iubesc foarte mult.
- Si eu !
-Vrei sa fi sotia mea ?
Fericirea dintre cei doi nu se putea descrie prin cuvinte, era o seara magica pentru amandoi. Pentru Lenna era cam greu sa se decida daca il va ierta sau nu. Gresise, dar daca se gandea la toti ani in care nu ii gresise cu nimic. Itachi era asa de fericit, dar sperca ca raspunsul sa fie ''Da'', camera era foarte frumoasa si era potrivita cu acel moment din viata celor doi tineri. Pe pat se aflau doua perne in forma de inimioare, peste tot erau numai lumanari si pe o masuta maro se aflau doua pahare si o sticla de sampanie. Totul era perfect, doar un lucru mai era de facut: Lenna trebuia sa dea raspunsul mult asteptat. Acum erau chit, amandoi gresisera si numai avea niciunul de ce sa se simta prost.
Va urma!
Deci acest capitol este dedicat matusii mele Lenna si sper sa va placa!