Pentru Totdeauna...

[Crissu'Blacker]

Prolog


Nu stiu ce sa fac…ma catar pe pervazul ferestrei privind luna plina. Ma intreb, oare tu ce faci acum? Poate dormi linistit fara a-ti trece prin cap ca eu iti duc dorul…sau poate esti si tu treaz si te gandesti la mine..

Imi iau caietul langa mine aruncand o privire pe pagina alba si subtire strabatute de linii negre si drepte. Simt cum capul mi-e gol si nici o urma de inspiratie nu-si mai face simtita prezenta. Ganduri, ganduri multe mi se invart prin cap, se incalcesc, se contrazic ajungand sa explodeze intr-o ploaie violenta si deasa de emotii.

As vrea sa fiu un inger acum…sa pot sa vin langa patul tau, sa-ti veghez somnul, sa pot sa stau sa te privesc fara ca tu sa sti, fara sa-ti dai seama. As vrea sa-ti pot asculta bataile inimii, sa pot sa traiesc prin tine. Prin tine eu ma regasec pe mine, simt ca numai asa as putea trai…oare ce inseamna asta? Oare chiar te iubesc?

As vrea sa fiu un inger ca sa te pot veghea, dar nu e posibil… un inger nu poate veghea un alt inger…

Inchid ochii si ma rezem cu capul de ferestra deschisa… oare ce as face acum daca n-a fi asa ciudata? Probabil as fi ascultat-o pe mama si m-as fi dus la culcare sau as asculta muzica…dar nu pot, somnul ma ocoleste si gandurile mele zboara, plutesc lin si subtire ca un roi de fluturi mici si colorati. Uneori e greu sa te iubesc… e greu fiindca nu te pot vedea in fiecare zi, e greu ca nu te pot simti aproape mereu. Dar cine sunt eu sa ma plang? Sunt doar un om care vesnic fuge de ceva sau de cineva si fug la un capat si de acolo iar, si iar…o iau de la inceput.

De ce fugeam? Unde am fost eu mereu? Eram o umbra, am calatorit mereu, pretutindeni, gonita de o vesnica si nemuritoare neliniste, si am trecut prin toate fara ca nimic sa ma opreasca…fara ca nimic sa ma goneasca. Sunt o umbra…oare mai exist? Plec, sunt abur golit de viata, sunt vasul-fantoma ce colinda oceanele amintirilor. Si traiesc din trecut…sau traiam? Credeam ca asta mi-e destinul…sa fug, sa ma tarasc pe fata pamantului fara sa ma opresc undeva. Credeam…dar tu ai zdruncinat credinta mea. Tu m-ai oprit din eterna mea fuga, tu mi-ai daruit din viata ta. Datorita tie traiesc in prezent, datorita tie m-am descatusat de lanturile grele si ruginite ale trecutului.

Si trebuie sa-ti multumesc pentru asta. Iti sunt datoare si pot sa te rasplatesc prin dragostea pe care ti-o port. Acum, stand pe pervazul ferestrei, inconjurata de razele palide si argintii ale lunii, cu gandurile zburand in toate directiile, mi-am dat seama de un fapt… Ca in sfarsit nu mai eram singura.

Dar in minteam mea staruie ecoul straveziu si indepartat al unei intrebari…Oare mai exist?
[/align]

[Chlo]

Wow...
Cam asta a fost prima mea impresie, sincer nu stiu din ce cauza. M-a atras titlul; si cand spun m-a atras e echivalentul la being drawn to. Nu sunt genul de persoana care sa citeasca chestii care nu au o coperta si sunt legate sub forma unei carti, dar as said, sunt chestii de care esti atras- asa cum iti simt eu tie povestioara.
Nu o sa ma iau de greselile tehnice gen tastare, greseli gramaticale, etc, ci strict de continut, deoarece chestiile tehnice tin de obiectivitate, iar acum it's all about subiectivitate.
Ideea, desi nu originala (aka nu esti prima persoana care vine cu asa ceva), si sunt anumite parti care pot fi considerate o idee prea cliche, imi place;ma intriga, ma face sa vreau sa stiu mai mult. Avand in vedere ca e doar prologul, ai reusit, intr-o oarecare masura sa induci o stare de suspans, de intrigare. Fizic nu ti-ai conturat nici un personaj, ce-i drept m-ar deranja in alt context, dar imi place modul in care ai hasurat ca personalitate.
Nu cred ca as fi dat peste fic-ul tau, daca nu era titlul care m-a intrigat foarte mult, mai ales pentru ca merg, momentan, pe pricipiul "you can't promise <forever>", asa ca sunt curioasa ce inseamna intotdeauna acesta al tau si cum se defineste prin prisma fic-ului tau.
De asemenea, ultima fraza, e absolut ...no comment. E atat de ambigua si nu stiu forma carui substrat ai vrut sa o dai, insa important e ...ca e acolo.
Well ma opresc aici. Nici nu cred ca am zis tot ce era de zis pentru ca ma intriga, si mi se pare interesant totodata, si chiar vreau sa stiu ce e next.
E catchy, so make it work.
I look forward to see what's next.

[Crissu'Blacker]

Acesta e capitolul 1,foarte scurt,cu nu prea multa inspiratie.:| Am fost in pana,si inca sunt,dar asta e.

Capitolul 1

Un ceas suna,intr-un ritm enervant,facandu-ma sa ma trezesc dintr-un vis.Unul dintre acele vise ciudate,inexplicabile,pe care doar eu sunt capabila sa le am.Fara sa-mi ridic capul din perna,mi-am intins mana spre micuta masuta din dreptul patului meu,cautand butonul de oprire.Cand,intr-un tarziu,am reusit sa scap de acel tacait enervant,mama batu la usa,intrand apoi imediat,neacordandu-mi timp sa-i raspund.Mda,oricum,buna sincronizare,ce sa zic.
-Draga mea,nu-mi vine sa cred ca esti inca in pat!Ridicate si pregatestete!
Mi-am ridicat capul,incetisor,murmurand ceva gen ''ce naiba vorbesti acolo?''.
Mama isi daduse ochii peste cap,scotand un oftat lung si exasperant.
-Fii serioasa,Emma!Azi e prima zi de scoala.Si prima ta zi de liceu,daca chiar trebuie sa-ti amintesc.
Off,de ce nu au si mamele un buton de oprire?
-N-am niciun chef.Nu putem spune ca m-am dus,si sa o lasam asa?
Ma privi cu aceea privire taioasa,specifica ei,o privire care l-ar ingrozi pana si pe Tepes.
-Bine,bine,era doar o propunere.
M-am ridicat in fund,in timp ce ma frecam la ochi.
-Si nu uita ca am vorbit cu directoarea ca un coleg din clasa ta sa-ti faca un tur.Incearca sa fii draguta,macar o data,ne-am inteles?
Si cu asta pleca,inchizand usa cu un bubuit asurzitor in urma ei.Am tras o injuratura,aruncand in usa cu primul obiect care imi cazu in maini,aceasta fiind perna mea.Intr-un final,totusi,m-am ridicat in capul oaselor,incercand sa ma pregatesc.Am stat in jur de 30 de minute in baie,in principal aranjandu-mi parul.La prima privire,eram destul de draguta.Eram bruneta,cu ochii de un caprui impecabil,aveam in jur de 1,70 inaltime si eram destul de slaba.Nu aratam prea deosebit,in comparatie cu alte fete.Insa daca te-ai uita atent in acei ochi caprui pe care ii observam eu in oglinda,ti-ai da seama ca ascund ceva neobisnuit.Ca purtatorul lor este...diferit.Atentia imi fu indreptata spre micutul tatuaj albastru de la incheietura mainii,care stralucea necontenit.Acela era semnul pe care il dobandisem acum o saptamana,fara voia mea.Acela era semnul care imi schimba pentru totdeauna viata.Acela era semnul care mi-a distrus pentru totdeauna viata.Fara sa-mi dau seama,am inceput sa plang,incet,fara pic de zgomot.O bubuitura in usa ma trezi la realitate.
-Ce tot faci acolo,Emma?Esti gata?
Aceasta era mama.Probabil ar fii intrat,daca usa n-ar fii fost inchisa.
-Aaa,da,mama,totul este in regula!Ies imediat!

Și cu aceste cuvinte,mă lăsă în pace.Mă ștersesem alesesem repede la ochi,și am ieșit,îndreptându-mă spre șifonier.Nu eram genul care să poarte rochii și fuste,mai mult blugi și converși.Îmi alesesem pentru azi un tricou,cu o față zâmbăreață pe el,o vestă neagră,o pereche de blugi tăiați și o pereche de converși negri.Îmi mai prinsesem și o fundă neagră,de dimensiune medie,în păr,cam ca acelea care le poartă emo kid.Nu mă înțelegeți greșit,viața mea poate fii oricât de ruinată ar vrea;sentimentele mele pot fii vraiște;prietenii pot să mă părăsească,însă eu nu dau spre tente sinucigașe!Cel puțin,nu momentan.Plănuiesc să mai trăiesc un pic pe acestă planetă mizerabilă,crudă și nu în ultimul rând,dură,probabil ca să mai chinui și enervez câteva suflete rătăcitoare din lumea asta mare.Ce poetic sună,nu-i așa?Cu un rânjet pe față,am coborât scările,intrând în bucătărie,unde mă aștepta mama,așezată pe scaun,savurându-și probabil cafeaua de dimineață.M-am dus spre ea,sărutând-o pe obraz.
-Știi că va trebui să-mi dai și mie,nu?Azi va fii o zi grea.Cred.
Mama îmi făcu semn spre o cană de pe masă,care era probabil pentru subsemnata.Am băut-o rapid,fugitiv,și am apucat apoi,în grabă,cheile de la mașină.Ohh,uită-te la mine,arătam ca o adevărată liceancă obișnuită.Cu accent pe obișnuită.
-Emma...Nu crezi că ești cam mică ca să te îmbraci în negru?
-Mamă...-ridicând ușor mâna,făcând semn spre mine-Emma Hudson,liceană,anul 1,16 ani.Ce vrei mai mult?
Mama oftă,pentru a 5-a oară pe ziua de azi,și mă lăsă să plec.În fața casei aștepta un Mercedes mare și alb,nou-nouț,de care,sincer,eram al naibii’ de mândră.M-am urcat în mașină,grăbindu-mă la liceu.Nu era prea multă lume,străzile nu erau aglomerate,dar totuși...o durere profundă îmi străbătu capul,iar o străfulgerare îmi orbi privirea.Luasem brusc un viraj la stânga,și presupun că am intrat într-altă mașină...Nu mai eram conștientă de nimic,înafara de durerea ucigătoare din corpul meu.Peste doar câteva secunde,am leșinat.

[Crissu'Blacker]

Multumesc mult.=)
(mesaj prea scurt,din nou.spam-spam-spam-spam-spam-spam-spam-spam)

[Miss M]

Buna, m-am gandit sa trec si eu pe-aici.
Am fost atrasa de titlu, dat fiind faptul ca prezinta o idee generala, nimic concret, ceea ce face cititorul sa-si creeze o multime de ipoteze legate de actiune.
Pana acum povestea mi se pare interesanta, dar nu mi-am putut forma o idee prea clara, dat fiind ca de-abia ai postat prologul si primul capitol.
Ai viziune, ceea ce e foarte important, dar trebuie sa-ti cizelezi ideile, sa le aranjezi in asa fel incat sa aiba logica si sa atraga. Prologul a fost foarte frumos, m-a indemnat sa citesc mai departe. Nu stiu in ce moment s-a petrecut, inainte sau dupa primele capitole, pentru ca uneori in prolog sunt prezentate actiuni care se petrec pana la mijlocul povestii, sau chiar pana la sfarsit.
Ai o mica problema cu semnele de punctuatie. Dupa orice semn se lasa spatiu, pentru estetica. Ai grija si unde pui semnele de punctuatie, unele virgule sunt pozitionate aiurea si pui foarte des "...". Ai cateva cuvinte scrise gresit, daca recitesti capitolul iti vei da seama care sunt. Ai repetat niste structuri, ceea ce n-a sunat prea bine, asa ca te sfatuiesc sa cauti sinonime daca vrei sa folosesti un anumit cuvant de mai multe ori in propozitii apropiate. De asemenea, te sfatuiesc sa ai grija la timpurile verbale, potrivirea lor e foarte importanta.

ca acelea care le poartă emo kid

Reciteste asta. Pe viitor, incearca sa eviti pe cat posibil utilizarea cuvintelor in engleza. Cred ca ar fi sunat mai frumos "ca acelea pe care le poarta copiii emo".
Inainte de a posta un capitol citeste-l de cateva ori si fa modificarile care ti se par potrivite. De exemplu, in primul capitol exista niste dialoguri care puteau fi inlocuite usor cu vorbire indirecta. Ar mai merge sa adaugi si ceva descriere, sa te pui in locul personajului si sa spui tot ceea ce simte, gandeste...
M-ai facut curioasa in legatura cu acel tatuaj. Cred ca are o legatura si cu durerea de cap si accidentul de masina, ca tot veni vorba. :-?
Per total ideea e ingenioasa si s-ar putea sa mai trec pe aici :*.

[Addeh]

Bun, am venit pe aici ^^.
Firstly, mă leg un picuţ de titlu; scurt şi la obiect : nu mă atrage cu nimic : |. Poate fii considerat [ nu numai de mine, i tell ya ] banal şi neinteresant. Uite cum faci... Când alegi un titlu, gândeste-te mai întâi la ideea centrală pe care o vei include în tot ficul şi, de-abia apoi, relatând în gând câteva acţiuni, faci o legătură cu titlul şi conţinutul fanFiction-ului.
Deci, fii mai inspirată data viitoare.

Prin tine eu ma regasec pe mine,

* Nu a sunat chiar atât de bine treaba cu mă regăsesc pe mine. Taie cuvântul 'pe mine', căci ai folosit pronumele reflexiv deja o dată, nu-i nevoie să-l foloseşti şi-a doua oară. I think it's better like this xD.
Am văzut puncte de suspensie. Data viitoare, încearcă să mai reduci din ele, deoarece sunt prea multe şi-şi pierd rostul apoi. După punctele de suspensie, începi propoziţia sau fraza cu literă mare, nu cu literă mică.

# Lasă spaţiu [ space ] după orice semn de punctuaţie; ca începătoare, trebuie să ştii asta, dă mai bine la estetică, face ca textul tau să arate mai îngrijit şi mai uşor de citit.
Cu gramatica, punctuaţia şi ortografia stai binişor... Mai mănânci câteva virgule, dar eu sper [ şi chiar vreau să o faci ] că te vei remedia pe parcurs. Haide, sunt sigură că, dacă de la început ţii cont de ceea ce spun şi de ce-o să mai auzi de la alte persoane care au mai multă experienţă, va fi un succes.
Deci, ai început cu dreptul.

Ridicate si pregatestete - ridică-te şi pregăteşte-te --> fii mai atentă, corectează-te.

Continuă tot textul cu diacritice dacă vrei; văzusem că pe la sfârşitul primului capitol ai scris cu diacritice. De ce ai făcut-o tocmai atunci ? mai bine scrii tot textul cu diacritice :]]
Descrierea este simplă, liberă. Ai mai putea personifica pe undeva, nu ar strica mai mult sentimentalism în fic, mă refer la o descriere mai amănunţită, mai profundă. Ştii doar că la asta se aşteaptă de regulă majoritatea scriitorilor sau cititorilor :"D.
Naraţiunea e OK, doar la scenele de dialog introdu puţină descriere. De exemplu, explică concretizat gesturile personajului respectiv, ceea ce făcea el în timp ce discuta sau după. Descrie reacţiile protagonistului chiar şi-n timpul dialogului. Menţine-l într-o lumină descriptivă - asta aştept eu de la tine.

cam ca acelea care le poartă emo kid

Mda. trebuia să ajung şi aici. Cum a spus colega mea, Miss M, mai sus, ar fi chiar indicat să eviţi astfel de expresii. Tu scrii, povesteşti la originale, deci NU FOLOSI LIMBAJUL DE MESS SAU CEL OBIŞNUIT NOUĂ, ADOLESCENŢILOR. you understood, right ? *smile*

În fic, nu mai scrie vârsta, înălţimea ş.a.mdpt., cu cifre, ci cu litere.
Orice critică are şi părţi rele, în sensul că nah, e imposibil să nu spun şi ceva mai rau, să nu-ţi evidenţiez greşelile pe care le consider eu mai grave.
În acest caz, mai multă atenţie pe viitor la verbe, timpuri căci am sesizat că le cam încurci, şi cred că mai uitiu anumite cuvinte. De-asta spun să fii mai atentă.

Nu pot spune că-i foarte original, este oarecum clişeic, însă e bun - continuă să scrii şi fă cât mai multe progrese. Vei reuşi îţi spun ^^.

[SnowFlake.]

Bună! Am văzut că ai postat la critics, deci m-am decis să trec și eu pe aici.
ÃŽncep cu prologul:

" privire pe pagina alba si subtire strabatute " -> de ce "străbătute"? De ce plural? Scriai despre pagină, deci: străbătută.
" Ganduri, ganduri multe " -> puteai să scrii doar o dată "gânduri"; era de ajuns.
" sa pot sa traiesc prin tine. Prin tine " -> iar repetiție; sună urât.. ai fi putut să scapi de ea astfel: " ..să pot să trăiesc prin tine. Mă regăsesc pe mine prin intermediul tău.. "
" iar, si iar… " - " iar și iar ", fără virgulă.
" sunt abur " - " sunt un abur "

Hm, ceva de precizat. Nu mai pune atâtea puncte de suspensie. Înainte de " dar ", de exemplu, este virgulă și nu o poate înlocui punctul ( în cazul ăsta punctele o.o )
În rest, îmi place cum ai scris, deși puțin mai multă descriere n-ar fi stricat cu nimic.

Ca să nu uit titlul ficului e cam sec. Ai fi putut să găsești unul mai sugestiv care să atragă cititorii. Acesta este banal, dar acum nu mai poți face nimic în privința asta. Pe viitor, totuși, fi mai atentă când îl alegi. ^^

Capitolul unu
Lasă spațiu după toate semnele de punctuație, căci așa cum este acum arată inestetic. Și nu poți începe capitolul fără diacritice și pe la jumătate să-ți aduci aminte că vrei să pui. Ori nu mai puneai deloc, ori puneai peste tot. Atenție cu asta. ^^
Nu mai scrie cu cifre. Litere te rog *hm profa mea de română mă tampeste cu asta*!
Ideea nu e chiar originală, căci na.. " prima zi de liceu " am mai întâlnit-o. Sper doar să o poți aborda într-un stil al tău și să faci ceva bun cu această temă. Ceva peste care, probabil, nu am mai dat sau dacă am mai dat să o faci din punctul tău de vedere, alta perspectiva si ceva interesant *că până la urmă toți ne inspirăm de undeva și ideile vin pe parcurs, cât despre inspirație same*
Modurile de expunere au fost ok. De această dată mi-a plăcut descrierea și e bine că nu încarci cu o groază de detalii. Scurt și la obiect, foarte bine așa. ^^
Dialogul nu a fost sec, iar acțiunea nu a fost grăbită.
Un lucru totuși m-a lăsat mască: să fie prea mică să se îmbrace în negru? : )) Auzisem de chestii gen: prea mică pentru un prieten, să iasă după ora zece seara, dar nu și de asta. (Original^^)
Cât despre final, ai încheiat cu ceva care te ține în suspans. Și vreau să văd ce se va întâmpla cu ea. Va ajunge la spital presupun. Abia aștept să văd cum descrii.

Succes >;d<.

[Lanna]

Sall! Am trecut si eu pe aici si nu mi-a parut rau pentru cele cateva minute pierdute. De fapt, nu au fost deloc pierdute.
Idea nu am mai vazut-o pana acum, asa ca, sa spunem ca e originala. Intr-adevar, titlul e putin ciudat.
Povestirea merge foarte bine pana in acest moment, dar voi vedea cand postezi urmatorul capitol. Grabeste-te putin. Sunt curioasa. Ma intreb la cine se gandeste in prolog. Sa fie tipul acela care ar trebui sa-i faca turul scolii?
Oauuuuuuuuuuuu! Are masina si e in liceu? Eu sunt la facultate si nici nu ma gandesc la asta. Adica nu imi trebuie acum.
Dar sa revin la pove.
Dupa cum s-a spus si in alte comentarii, greseli de tastare, ti-a fost foarte foame cand ai scris si, nu in ultimul rand, mi se pare ca ai fost foarte obosita cand ai tastat. Ai incurcat timpurile, le-ai aruncat acolo asemenea ingredientelor intr-o ciorba si ai inceput sa le amesteci cu neatentie. Mai mult, ai uitat sa pui unele ingrediente. Dar te iert. Sa inteleg ca e primul tau fic? Te inteleg. Toti facem greseli. Cand mi-am postat si eu primul fic (adica prin august 2010), am prmit comm-uri asemanatoare celor de mai sus. Dar nu iti fa griji. Ai sa iti repari greselile.
Cred ca am spus deja am multe. Daca ai timp si chef, ai putea sa treci si pe la ficurile mele? Al doilea (Katie) si ultimul (Legiunea Intunecata) in special. Primul e doar un test (Dincolo de adevar). Dar daca iti place, spune-mi intr-un comm.


Cam atat deocamdata. Pune next-ul cat mai repede.
Lanna incheiat!