[Terminat] Love isn't simple [yaoi]

[myuu]

Imi pare rau sa va anunt ca este ultimul capitol pe care il postez pana se termina perioada tezelor. Mi-e foarte greu sa scriu si sa fiu pe forum in timp ce invat asa ca trebuie sa renunt pentru un timp la fic. O sa postez urmatoarea parte si scz daca sunt greseli dar nu am avut timp sa corectez

Capitolul XXVIII

O tanara roscata urca treptele cu o eleganta desavarsita pasind ca si cand ar calca pe nori. Tocurile ei cui spargeau linistea de pe holul blocului intepand-o cu ecouri prelungi. Cand a ajuns in dreptul unui apartament, si-a cautat cheile printr-o poseta mica de un roz-bombon acoperita cu un stat ce lucea in lumina becului galbui. Dupa ce usa a fost deschisa cu miscari mici si gratioase, pasii fetei au purtat-o pana la coridorul apartamentului. S-a descaltat de pantofii inalti de aceeasi culoare cu geanta si si-a dat jos pardesiul gri ce ascundea o rochie neagra foarte decoltata si lunga doar cat sa ascunda lenjeria intima. Si, totusi, daca s-a apleca si-ar dezveli perechea de bichini din dantela de o culoare rosie.
Intrand in sufragerie, inima a incetat sa bata, plamanii s-au inchis si nu au mai acceptat niciun fir de aer, iar capul se invartea intr-o ameteala coplesitoare. Ochii se mareau in orbitele prine de lacrimi sarate, iar pupilele se dilatau pe sub genele ude. Aerul a innecat-o invadandu-i gura si umflandu-i pieptul care a inceput sa creasca intr-un ritm alert. Mainile ii tremurau odata cu inima ce pulsa violent sangele prin corpul firav ce era depasit de situatie. Fata ramasese amortita, impietrita si infricosata la vederea iubitului sau intr-o ipostaza indecenta alatauri de...de..un baiat, de prietenul sau. In acel moment nu a mai putut decat sa lesine ramanand inconsienta pe podeaua rece a livingului.
Senji s-a ridicat instinctiv si s-a imbracat cat a putut de repede, si, urmandu-i exemplul, Kain a facut la fel. Cand satenul a fost gata, l-a tras pe argintiu in bratele sale si l-a mai sarutat inca o data introducandu-si limba printre buzele acetuia, apoi i-a zambit cu subinteles. Dupa ce s-a indepartat de baiat, s-a intors pe jumatate cu acelasi zambet pervers pe care il afisa intotdeauna si i-a rostit ostentativ cu capul inclinat inspre el:
- Ne mai vedem noi. Inca nu ti-am aratat tot ce pot. Pa, frumosule, a fost tot ce a spus inainte sa iasa pe usa catre holul blocului.
Argintiul a ridicat-o pe roscata de pe jos si a asezat-o pe patul din camera ei, fiindca fiecare avea cate o camera deoarece au ales sa doarma impreuna doar dupa nunta. Desi Jessica a spus ca nu-i pasa de astfel de lucruri de moda veche, Senji insista sa astepte pana dupa nunta. Adevarul era ca isi dorea s-o evite pe cat posibil pe roscata, desi stia ca odata ce se vor casatori va trebui sa-i dovedeasca ca o iubeste si mai presus de toate, sa traiasca cu ea tot restul vietii.
Baiatul a pus-o pe tanara pe patul moale acoperit de o cuvertura dintr-o catifea de un visiniu aprins. Apoi, a luat de pe birou o gramajoara de foi cu care i-a facut vant roscatei pana cand si-a venit in fire. Dupa aceea, a adus un pahar mare cu apa pe care tanara l-a baut lacoma fara sa respire in timp ce golea continutul transparent al vasului. Cand in sfarsit si-a revenit, fata a inchis ochii strans ducandu-si mana la tampla aratand cat de nelinistita era. In cele din urma, Jessica a deschis pleoapele fardate in tonuri de roz fulgerandu-l pe Senji cu o privire furioasa si, in acelasi timp, dezamagita.
-Sti ce? M-am saturat, pur si simplu imi ajunge! Nu mai suport sa te joci cu mine si cu sentimentele mele. Acum inteleg de ce nu vrei sa te atingi de mine pana la nunta.
Fata s-a oprit sceptica clipind prelung cu genele sale lungi si negre. A lasat capul pe spate pentru a parea relaxata, insa chipul i-a revenit brusc in pozitia initiala. Buzele rozalii s-au deschis intr-un „o” perfect, apoi s-au modelat pe sunetele pe care le producea:
- Nu te inteleg, Senji. De ce preferi un baiat in locul unei femei ca mine? De ce-ti dai viitorul pentru nimic, de ce dai raiul pe iad, de ce schimbi o familie pe o relatie anormala?
-Chiar vrei sa sti de ce? In primul rand pentru ca nu te suport, esti stresanta, copilaroasa, obositoare, neintelegatoare si lista poate continua, in plus te imbraci ca o femeie usoara.
-Poate ca ar fi mai bine sa nu mai facem nicio nunta, a rostit fata printre dintii stransi.
- Asa ma gandeam si eu, a aprobat-o Senji mai putin nervos. Defapt, niciodata nu am vrut sa ma casatoresc cu tine, niciodata nu te-am iubit si momentul de fata nu face vreo exceptie. La revedere.
Dupa ce i-a mai aruncat o privire iritata, baiatul a parasit camera in fuga lasand-o pe roscata sa planga pe pat. Putin il interesa ca plange sau ca face orice altceva, era prea nervos sa-i mai pese de ceva. Si-a luat o geaca neagra din cuier si s-a incaltat cu o pereche de adidasi de un albastru inchis combinat cu alb. Dupa ce s-a uitat in trecat in oglinda, era gata sa plece din casa, pentru totdeauna. Nu stia unde se va duce sau ce va face mai departe, insa era sigur de ceea ce isi dorea. Voia sa-si reconstituiasca trecutul, sa caute adevarul pe care nimeni nu dorea sa i-l dezvaluie.
Trantind usa in urma lui, a coborat scarile pana ce s-a vazut afara, pe strazile umede. Plouase. Baltile se puteau zari peste tot precum petele dintr-o vopsea incolora ce scalda trotoarele reci. Vantul adia mai puternic decat o facuse pana in acea zi, iar cerul isi vindea turcoazul pentru un indigo asemeni cel al unei calimare pline de cerneala. Picaturile de ploaie de pe asfalt pareau petale dintr-o lalea, una ireala, dar usor de imaginat asemeni unei flori cu petalele dintr-o panza neagra si subtire.
Pasii il purtau pe Senji catre apartamentul prietenului sau, singurului sau prieten din prezent, Kain. Nu stia de ce alesese inconstient sa mearga intr-acolo, insa membrele lui se miscau hotarate in acea directie. Satenul era singura persoana de care se apropiase, desi nu merita o prietenie fiindca nu-i pasa prea mult de ceea ce simtea argintiul. Cu toate astea, era unicul cu care putea vorbi si, in plus, era sigur ca acesta avea mai mult ca sigur legatura cu trecutul sau, cu acele „vise” ce apareau din senin. Se indoia ca era cea ma buna alegere sa mearga in apartamentul satenului pentru ca nu stia cum va fi interpretata venirea sa, dar isi dadea seama ca nu are prea multe variante. Cantarind posibilitatile, a decis ca nu avea ce sa i se intample mai rau decat ceea ce a fost acum cateva minute.
Ajuns in fata usii tanarului, baiatul suna la usa asteptand sa i se deschida, insa nu a venit nimeni. Dupa un timp, a sunat din nou apasand insistent pe butonul soneriei provocand o voce iritata sa-l cheme pe vizitator inauntru. Cand argintiul a intrat, Kain tocmai iesea de la dus acoperit de un prosop mic de culoarea alba ce era infasurat in jurul taliei.
- A...tu esti! Pustiule, eu inteleg ca ti-a placut, dar ai bunul simt si mai lasa-ma sa si respir, ii spunea satenul pe un ton glumet ce se apropia de sarcasm.
- Nu am venit pentru asta, obsedatule! Spunea Senji abtinandu-se sa scoata o injuratura pe care stia ca o va regreta curand. Vreau, vreau sa stiu cine sunt, ce mi s-a intamplat. Vreau sa-mi cunosc trecutul si sa aflu cine era in visul meu. Nu erai tu...asta stiu sigur, dar atunci cine e?
- Cred ca pot sa-ti spun, dar... nu ofer nimic pe gratis. Cat esti dispus sa platesti?
- Ah...acum imi spui de asta. Adevarul e ca nu am niciun ban la mine, nu m-am gandit sa-mi iau. Pff..cat de idiot pot sa fiu, la naiba!
- Nu ma refeream la bani, iubitule. Uite cum facem: tu imi promiti ca te vei culca cu mine de cate ori am chef chiar si dupa ce-ti vei afla trecutul, iar eu ma voi stradui sa aflu tot, dar absolut tot ce te intereseaza. Si in privinta banilor...cred ca ai putea sa te culci si pentru bani, nu? Esti bun la pat, iar eu am destui bani sa te platesc pentru fiecare partida de sex pe care mi-o oferi in afara celor care ma rasplatesc pentru ca-ti aflu trecutul. Ei, ce zici?
-Kain, ar insemna sa stau numai in pat, a spus Senji incercand sa para amuzat, dar adevarul era ca gandul de a-si oferi trupul dupa pofta satenului il inspaimata. Si nu sunt o ta**a nenorocita sa ma culc pentru bani. Regret, dar nu accept, nu asta, cere-mi altceva.
- Neah...nu am nevoie de altceva, a spus tanarul apoi s-a dus in dormitor pentru a se imbraca.
Senji l-a urmat instinctiv, desi nu isi dorea sa mearga dupa el si sa fie de fata pentru a-l vedea in toata splendoarea. Kain se parea ca nu il baga in seama pe argintiu astfel incat a inceput sa-si dea jos prosopul si sa caute prin dulap cateva haine pe care sa le imbrace. Baiatul ce astepta in pragul usii s-au uitat fara sa vrea catre zona intima a satenului realizand marimea considerabila, insa si-a interzis o alta privire plina de ganduri indecente fata de persoana ce se afla complet dezbracata in fata sa. A intors capul catre coridorul lung si si-a indreptat corpul catre iesirea din apartament, probabil vrand sa plece definitiv. Nu voia sa-l priveasca pe saten in primul rand fiindca nu dorea sa para intimidat, iar roseata obrsjilor sai l-ar fi dat de gol, apoi se gandea la propunerea pe care i-o facuse baiatul .Nu avea de gand s-o accepte, nu? Atunci de ce nu pleca din acel apartament, de ce nu il lasa pe Kain si tampeniile lui in urma? Poate ca se gandea ca nu avea cum sa mai dea timpul inapoi, in plus ura ideea de a da ochii cu Jessica. Oare dorinta de a-si afla trecutul era atat de mare incat ar fi dat chiar orice, si-ar fi dat trupul, sufletul, absolut orice?
Dupa ce Kain s-a imbracat cu o pereche de boxeri peste care si-a luat niste pantaloni scurti cachi, satenul s-a dus in living asezandu-se pe canapea in timp ce bea dintr-o cutie de bere. Cand a lasat recipientul pe masa mica din apropiere, s-a facut comod pe suprafata moale acoperita cu pielea canapelei si i-a aruncat o privire lui Senji. Baiatul se afla acum in interiorul camerei stand lipit de perete cu ochii nelinistiti ce priveau tavanul. Probabil se gandea la mult lucruri, insa era posibil ca doar sa priveasca in gol asteptand ca o voce din interiorul sau sa-i spuna ce sa faca. Kain devenise nerabdator si chiar enervat de atitudinea presupusului sau prieten asa ca i-a vorbit repede fara introduceri sau vreo ezitare:
- Asculta pustiule, ori accepti propunerea mea ori te cari de aici. Nu am timp ce pierdut cu cineva care facea atata caz cand ii spune cineva sa se culce cu el. Parca ai fi un copil de unsprezece ani caruia ii e rusine cand aude pe cineva ca vorbeste despre sex, ii spunea Kain in timp ce il privea fix in ochi, insa Senji ii evita privirea.
Nu avea dreptate, nu ii era frica sa se culce cu el sau cel putin nu asta era adevaratul motiv, ci altul pe care nu avea sa-l recunoasca nici macar daca ar fi scutit de tot acel chin prin care trecea. Dar, undeva in intimitatea gandurilor sale, putea sa recunoasca ca se temea ca nu cumva sa descopere ca a ranit pe cineva la care tine prin actiunile sale necugetate. Se temea sa nu tadeze increderea cuiva, sa nu insele pe cineva la cate tine intr-adevar. Nu-i pasa de parinti, nici de nesuferita de Jessica, ii pasa de acel brunet din „visele” sale ce mereu il privea cu dragoste in ochi. Dar cum altfel ar putea sa reconstruiasca un puzzle din doar cateva piese care nici macar nu se potriveau. Hotarat, a deschis gura pentru a oferi verdictul intelegerii dintre ei si pentru a-i dovedi satenului ca nu ii era frica sa il contrazica.
- Douazeci. Doar atat. Si ma voi culca cu tine pentru bani doar o singura data si numai in cazul in care ar trebui sa plecam din tara cu avionul.
- De treizeci de ori si pretul nu mai scade, i-a spus satenul cu un zambet relaxt. Si cu biletul de avion treizeci si unu. Cand vrei sa plecam? A intrebat amuzat Kain stiind prea bine dublul inteles al vorbelor sale.
Senji s-a uitat scurt catre baiatul ca statea pe pat doar pentru a-i vedea privirea satisfacuta. Acum realiza ca intre ei nu a fost niciodata o prietenie adevarata, ci mai degraba au fost niste persoane care se cunosteau, care vorbeau despre diferite lucruri fara sa fie afectate. Argintiul a crezut ca poate spera la prietenie, la un ajutor din partea satenului oferind in schimb acelasi lucru. El a dat sprijin, i-a fost alaturi mereu si a incercat sa-l vada ca pe cel mai bun prieten, dar a oferit continuu fara sa primeasca ceva in schimb. Kain nu-si dorise prietenie, pentru el acest sentiment conta prea putin si isi dorea sa se apropie de baiat doar pentru putina distractie. Se simtea atras de argintiu, ii placea sa-si petreaca timpul cu el, dar doar atat, nu implica mai mult. Lasa iubirea, acel sentiment pur si sfant, undeva in spate pentru ca stia cata suferinta implica, iar el nu era dispus sa se sacrifice intr-atat.
Argintiul se indrepta dezamagit catre canapeua unde se afla Kain gandindu-se la ce va urma. Parea ca un suflet nevinovat ce isi astepta sentinta la moarte stiind ca el nu a facut nimic pentru a pasi pe lumea cealalta. Simtea ca lumea se misca prea repede pentru el, prea repede pentru a o urmari, iar pamantul ii fugea de sub picioare abandonandu-l intr-un spatiu infinit. Miscarea continua il ametea si nu se putea obisnui cu ea fiindca baiatul din acele vise ale sale il implora sa nu accepte propunerea satenului. Si-a scuturat capul crezand ca innebuneste si a continuat sa mearga impleticindu-se in propriile picioare. O lacrima i-a taiat obrazul rosu probabil de febra la cat de rau se simtea, dar probabil ca era din cauza acelei figuri din memoria sa. Continua sa mearga...