Legături puternice.

[Teh]

I

Florile, pământul pe care calc şi aerul pe care îl respir. Nu am observat niciodată cât de importante sunt aceste lucruri, cât de semnficiante sunt detaliile. Poate asta pentru că niciodată nu am fost atent la ceea ce s-a întâmplat în jurul meu, până să apară acest sentiment nou. Când eram mic, visam să ajung un avocat cu un mare renume, în ciudat viziunii enervante a tatălui meu - de a deveni model, nu voiam să fiu un tip fără creier, ci unul inteligent. Da, visam acest lucru. Cu toate acestea, timpul acela a pierit, ce prost am fost să cred că voi putea face ceva fără acordul părinţilor mei. Ce avea tribunalul şi Dreptul? În mod sigur aveau ceva cu justiţia.
Mă aflu la extraordinara, şi probabil minunata vârstă de 21 de ani; sunt un fotomodel renumit în întreaga Americă, şi desigur locuiesc în cel mai de vogă oraş din câte pot exista, New York. Îmi place aici, aglomeraţie şi găseşti întotdeauna ceva bun de făcut, plus că au cele mai bune librării şi biblioteci din câte pot exista. Pasiunea mea numărul unu este cititul, descoperirea unor noi lucruri. Lucrul pe care îl detest cel mai mult este sluşba mea. Nu am ajuns ceea ce am dorit cândva, drepturile mi-au fost luate. Mă uit uneori la oamenii de afaceri ce apar la toate sesiunile foto şi la marile evenimente unde defilez, cu soţiile lor. Este enervant doar să privesc, să observ că eu nu voi fi niciodată unul dintre ei, pentru că cineva anume mi-a luat acest drept. Patetic.
Sunt demn de dispreţ, nu contează ce se întâmplă cu mine, mie nu îmi mai pasă şi văd că oricum nimeni nu dă un ban pe gândurile mele, pentru că trupul meu este râvnit din toate părţile, la fel ca şi banii şi faima mea. Sunt mai vânat decât un fotbalist, şi asta ar trebui să spună totul.
*
Am ajuns în apartamentul meu, propria mea locuinţă unde m-am refugiat la vârsta de nouăsprezece ani, când am avut ocazia şi puterea de a pleca din casa, pardon palatul, părinţilor mei. Nu credeam că o voi face vreodată, pentru că aceia ce mi-au dat viaţă îmi controlau viaţa. Acum s-a terminat, cu o singură condiţie. Încă îmi mai răsună în minte cuvintele tatălui meu : Nu îmi pasă ce faci, unde locuieşti sau orice altceva atâta timp cât devii ceea ce am stabilit, un fotomodel. Poţi să devi şi homosexual din partea mea, să pleci de acasă şi orice altceva. Nu îmi pasă, atâta vreme cât îţi îndeplineşti obligaţiile pe care le ai faţă de mine şi mama ta, urmează această cale şi eu nu te voi mai deranja . Nu am putut să nu fiu de acord, dacă asta însemna să trăiesc în pace, puteam face sacrificiul. Şi cu toate acestea nu era chiar atât de rău, eram atât de râvnit încât dacă ridicam un deget toate femeile erau la picioarele mele, păcat că începuseră să nu mă mai satisfacă. Toate, una după alta, fugind după trupul meu, după faima şi banii mei. Nu îmi pasă de acest lucru, pentru mine sunt doar pentru sex, şi nimic altceva. Sunt cinic, sunt ingrat şi mă bucur de asta, nu dau doi bani pe nicio persoană, care nu sunt eu. Am ajuns aşa, şi nu am de gând să mă schimb, nici acum nici.. niciodată.
Dormitorul meu este decorat într-un stil sec, patul este aşezat în mişlocul camerei, unul dublu. Jaluzelele sunt de culoare crem, la fel ca şi pătura aşezată pe patul meu. Am o încăpere întreagă pentru haine, dulapul meu este o întreagă cameră. Banii îşi spun cuvântul şi în acest sens. Sătul de monotonie merg în baie, mă dezbrac şi dau drumul la duş. Apa a început să cadă pe trupul meu, zdrobindu-se peste pielea netedă. Culoarea pielii îmi este uşor maronie, închisă la culoare, datorită bronzului. Ochii mei sunt căprui, pătrunzători iar părul meu le dă o nuanţă captivantă, datorită culorii, şaten deschis, nefiind prea lung dar nici scurt. Exact un model de bărbat, cum îi aud pe toţi cei din jurul meu spunând. În timp ce apa se revarsă peste corpul meu, înlăturând impurităţile, uşa de la apartament se aude sunând. Am înjurat printre dinţi, uram când cineva mă întrerupea.
- Vin acum!
Am tras un halat pe mine, şi mi-am trântit un prosop alb în cap. Am mers pentru a deschide uşa, în spatele acesteia se afla un tânăr mai mult sau mai puţin înalt, capul său îmi venea până la umeri, probabil eu eram cel mai înalt. Părul său era de o culoare albastru închis, probabil natural, nu vedeam nicio urmă de vopsea. Ochii săi erau de asemenea albaştrii, mai pătrunzători chiar şi decât ai mei. Avea o privire angelică, pe chipul său inocent. În spatele său se afla un bărbat la fel de înalt ca acesta, numai că mai în vârstă. Acelaşi bărbat pe care îl ştiam de atâta vreme, fratele meu. El avea părul negru, nu semăna deloc cu mine. Doar ochii îi erau asemenea alor mei, căprui. Dispăruse acum foarte multă vreme, când eu eram încă tânăr. Se însurase foarte neexperimentat, şi avusese un copil, pe care nu îl cunoscusem niciodată. Tatăl meu era în dreapta lui. Nu am făcut decât să dau din cap şi să îi poftesc înauntru.
- Hei fiule, ia ceva pe tine.
Au dat buzna peste mine, în timp ce făceam un duş decent şi tot el avea tupeul să îmi spună ce să fac. Am înghiţit în sec, pentru a nu-l înjura, am oftat şi am mers în dormitor pentru a lua ceva pe mine. Mi-am tras o pereche de pantaloni de trening, negrii şi un tricou alb. Am aruncat prosopul prin dormitor şi am mers în living, unde se instalaseră deja cei trei.
- Şi cu ce ocazie mă vizitaţi?
Fratele meu, pe care nu îl mai văzusem de atâţia ani, şi care era cu mult mai în vârstă decât mine, se încumetă să vorbească.
- Mă bucur să te văd, am vorbit cu tata zilele trecute, credeam că deja te anunţase - îşi trece privirea către părintele nostru, indignat şi apoi continuă - voiam să vin să stau o perioadă în New York, dar am probleme mari cu firma, şi nu pot să îmi ţin fiul în aceaşi zonă ca şi mine. Ştiu cât de ocupat este tata, ca şi mama, cu afacerile lor şi nu îmi pot lăsa copilul acolo, este adolescent şi trebuie să aibă o viaţă ceva mai independentă. Tata a fost de acord, dacă ai vrea şi tu, să îl las aici, pe o perioadă ceva mai îndelungată. Nu aş vrea să locuiască singur.
La auzul acestor vorbe băiatul în vârstă de şaptisprezece ani îşi întoarse privirea în semn de dispreţ. Credeam că îi fusese călcat în picioare orgoliul. În mod normal eu aş fi refuzat o asemenea cerere, din partea oricui, dar îmi plăcea tinerelul din faţa mea, şi ochii săi nu puteau fi refuzaţi. Aşa că nu am stat prea mult pe gânduri, şi am spus.
- Hei, dacă asta te ajută. Puştiul poate să rămână la mine, nu mă deranjează. E destul spaţiu, doar să fie clar, casa mea nu e bordel, decât pentru mine.
Am început cu toţii să râdem la vorbele mele, în timp ce băiatul începu să roşească. Obrajii săi erau apetisanţi.
- Bine, noi nu putem sta. Merg cu Edward să văd care este treaba cu firma, şi mama ta se ocupă de următoarea prezentare de modă, la care trebuie să fii prezent. Bagajele sunt în maşină, trimit eu un gardian de jos să le aducă.
- Bine tată.
Cei doi plecară, la fel de repede cum sosiseră. Îmi întorc privirea spre nepotul meu, care arată atât de bine, fraged. Niciodată nu mă gândisem că un băiat poate fii aşa de frumos, preferam femeile; cu toate acestea începusem să mă gândesc la vorbele tatălui meu, în special la partea Poţi să devi şi homosexual din partea mea, poate că totuşi nu era o decizie atât de proastă. Credeam că mintea îmi joacă feste, şi că nu gândesc cu adevărat acele lucruri, încă încercam să mă mint.
- Hei puÅŸtiule, eu sunt Eric Wonder, dar tu? Nepoate.
- He..i, eu sunt Ted, ca ÅŸi tine, Wonder.
Vocea sa era atât de moale, şi atât de blândă. Nu aveai cum să nu o iubeşti. În ochii săi se vedea inocenţa, chiar şi acel cercel plasat în urechea sa stângă îi dădea de gol nepriceperea şi blândeţea. Nu avusesem un nepot până acum, era normal să simt aşa ceva pentru el? Nu mă descurcam cu asta, l-am luat de mână şi l-am bătut pe umăr. Acesta s-a împins involuntar în mine, din cauza mişcării bruşte pe care am provocat-o, zdrobindu-se de pieptul meu.
I-am auzit inima bătând cu putere şi răsuflarea grea. Am considerat-o o îmbrăţişare ca între rude, doar asta eram, nu?