Abisul umbrelor

[Shilpa]

Imi pare rau ca a durat asa mult. Acest capitol are ceva mai mult dialog.Va spun de acum ca imi pare rau de eventualele greseli,dar la ora asta. Nici nu stiu cum am putut sa mai scriu capitolul.Lectura placuta,sper sa va placa.Capitolul este si mai lung.

Capitolul 5 Testul sentimentelor

Privesc cu multa greutate corpul inert al persoanei iubite.Intins pe jos,pe zapada rece, pe un frig de iti ingheta si sangele.Ochii aceia ca un abis intunecos erau acum inchisi. Privirea lui rece nu ma mai urmarea.Am cazut in genunchi si m-a podidit plansul.Printre miile de ganduri care imi coplesau mintea am deslusit doar atat „Te rog nu muri, nu ma lasa!”Acel indemn venit dinauntrul meu, imi amintea ca el, incet- incet parasea lumea noastra.Am inchis ochii si mi-am lasat capul in palme.Cand m-am ridicat totul in jur se schimbase.Nu ma mai aflam in mijlocul pustiului ci in acea camera pictata cu sange.Privind de sus am vazut o fata bruneta cu ochii ca 2 safire.Frumoasa ei privire ascunde dorinta nebuna de razbunare si pe chipul ei nu se putea citi nici macar un sentiment de compasiune.Vorbea cu cineva pe care nu il cunosteam. Barbatul tinea in mana o fotografie.Si se parea ca ii dadea indicatii cu privire la persoana din poza, pe care nu am putut sa o deslusesc.Nu stiu ce s-a mai intamplat apoi, sau ce urma sa se intample cert este ca inainte de a ma trezi in fata ochilor mi-a aparut fata bruneta cu ochii ca mugirii frunzelor, pe care o visam aproape in fiecare noapte.Apoi m-am trezit repede din pat si am intampinat noua zi.Inca mai tremuram din pricina visului, si inima imi batea tot mai tare.M-am dat jos din pat si am dat perdelele la o parte. De data aceasta dimineata mohorata aducea cu ea valul de nori cenusii care se instalasera peste satul Konoha.Ma pregatesc de scoala si imi imbrac uniforma compusa din camasa bleu, cravata roz si fusta albastru inchis.Oarecum posomorata si inca ganditoare imi aranjez cravata in uriasa oglinda de la baie.I-au micul dejun si pornesc spre scoala incuind usa casei.Inca imi mai zbura mintea la Sasuke.Prin atmosfera incordata isi mai face simtita prezenta si vocea mea interioara:
”Of !Mai terina odata, Sakura! La ce te gandesti?Nu imi spune ca la baiatul acela iarasi. Concentreaza-te pe ce ai de facut la ore si uita de baieti.”Tipetele ei disperate nu au facut decat sa imi provoace o durere cumplita de cap si sa ma faca sa ma gandesc tot mai mult la el.
Continuand sa inaintez catre scoala am observat ca ma urmarea cineva.Am intors repede capul sa vad cine era, dar individual se ascundea sub o pelerine neagra.Considerand-o doar ca pe o coincidenta imi continui drumul.Grabesc usor pasul sa nu intarzii la scoala, deoarece pierdusem cam mult timp.Individul face acelasi lucru.Inima incepe sa imi bata puternic, ma ingalbenesc la fata si gandurile ma apasa.Intr-o clipa corpul meu parca actioneaza singur. Ma poarta in pasi grabiti pe strazile intortocheate ale satului, foarte departe de acel strain.Cand ajung la magazinul de ramen privesc in spate si observ cu bucurie ca tipul imi pierduse urma. Rasuflu usurata si ma odihnesc putin.Ma atinge pe umar o mana calda si cu teama ma intorc nestiind cum sa reactionez.In spatele meu le observ pe Hinata, Tenten si Temari.
-Sa stii ca arati foarte rau. Parca ai fi vazut o fantoma. Ce s-a intamplat cu tine?zise Temari.
-Sunt bine, numai ca am fost urmarita.Dar nu vreau sa dezbatem acest subiect.
Ne continuam astfel drumul, o vreme fara ca niciuna dintre noi sa mai spuna ceva.
-Vai, ce tacuta esti astazi.Pun pariu ca te gandesti la fermecatorul Sasuke Uchiha „ domnul atitudine”.Si nu incerca sa negi stiu ca ti-a picat cu tronc baiatul, destinse atmosfera Tenten.
-Nu este deloc adevarat! Nu ma intereseaza deloc tipul, nici nu il bag in seama. Dar tie de cine iti place? Evident minteam foarte prost si oricine isi putea da seama dupa nuanta obrajilor mei.
-Nu mai minti Sakura, doar te-am vazut cum ai rosit in fata lui si cum il priveai.Se vede de la o posta ca il placi.Dar apropo si eu as vrea sa stiu pe cine place Tenten.Spuse Hinata.De data aceasta sigura pe ea.Fata timida de mai devreme parca disparuse si ii luase locul cu totul alta persoana.
-Da curioase mai sunteri! Sincera sa fiu nu plac nici un baiat.Si Hinata nu cred ca tu esti in masura sa imi dai sfaturi, si asa esti indragostita de Naruto,recunoaste, veni replica lui Tenten.
Imediat ne-am intors una alteia spatele imbufnate, dar dupa 5 secunde am inceput sa radem.
Am ajuns in sfarsit in clasa si m-am asezat in prima banca care era libera. Incaperea era destul de spatioasa, cu mobilier nou si foarte luminata.Perdelele maro acopereau geamurile cu pervazuri din lemn de nuc pe care erau puse cateva ghivece cu flori.Am vazut in ansamblu clasa si apoi privirea mi s-a indreptat catre geam.Nu stiu sincer ce ma fascina la acel peisaj monoton, dar nu incetam sa-l privesc.Cu ochii atintiti si cu gandurile inca la alte lucruri nici nu l-am auzit pe Naruto.A bolborosit ceva indescifrabil si dupa ce a vazut ca nu are nici o sansa a plecat cu privirea in pamant.
Inca prea ocupata am mai scapat din vedere un mic detaliu, langa mine s-a asezat Sasuke, care imi spuse pe un ton rece.
-Cred ca ai gresit banca, aici stau eu!
-Imi pare rau...,dara am vazut ca este libera si am crezut ca pot sta.
Nu s-a mai oboist sa imi mai schimve o replica taioasa, asa ca am considerat ca pe un raspuns afirmativ.Uitandu-ma prin clasa am observat-o pe Ino, vizibil iritata de curajul meu.Spre deosebire de mine ea fusese respinsa. Usa clasei se deschise si pe ea intra un profesor cu parul argintiu, parca in bataia vantului, cu o masca ciudata pe fata.Ne saluta politicos, iar noi i-am raspuns in cor la salut.
Se uita cu un suras la mine si ma pofti in fata clase sa ma prezint.Mi-am spus numele si le-am marturisit ca vreau sa imi fac multi prieteni.Si ca voi lupta din rasputeri pentru a-mi indeplini visul.Imi lua dosarul de la vechea scoala si il analiza.Se vedea pe fata lui ca era incantat de rezultatele mele.Marea surpriza pe care ne-a pregatit-o profesorul era un test.Foarte grabit Kakashi imparte foile la toata clasa.Aveam niste emotii groaznice.De fapt asa pateam tot timpul cand dadea vreo lucrare sau eram ascultata.Cand a venit in dreptul meu mi-a intins foaia si a plecat la catedra.Am intorsu testul si simteam cum o greutate ma apasa. Tremuram pursisimplu cu mana pe foaie si ma facusem rosie la fata.Cand intorc putin privirea realizez ca Sasuke se holba la mine.Timp de doua secunde i-am intalnit privirea.Cand a vazut asta a indreptat capul spre foaie si nu m-a mai privea.Testul era foarte greu, toate cele zece probleme de dificultate tot mai mare imi dadeau cam multe batai de cap.Si nu cred ca eram singura care avea aceasta problema. Majoritatea elevilor priveau prostiti unul la altul.Rar isi mai incercau norocul descifrand codurile problemelor.Despre Ino si Kaname, geniile clasei, ce sa mai vorbim toata ora priveau peretii albi ai clasei parca asteptand sa le sopteasca raspunsul. Pana la urma s-au gandit sa colaboreze, poate mergea ceva, motiv pentru care profesorul le-a luat lucrarile trecandu-le frumoasa nota de unu si poftindu-le afara.Despre colegul meu, Sasuke, ce pot sa spun era pus pe fapte mari.Nu isi ridica nasul din foaie si scria de zor.In momentele in care se gandea mai arunca o privire ucigatoare lui Neji.Din cate se parea intre ei exista o rivalitate puternica.Trebuie sa recunosc ca desi testul mi-a pus ceva dificultati, am reusit in cele din urma sa il rezolv.Totul mergea foarte bine pana la ultima intrebare.Am inceput sa ma uit prin clasa, sa ma foiesc, sa privesc tabla, peretii�dar, nimic. Pursisimplu nu reuseam sa gasesc rezolvarea acestei probleme. Am inceput sa ma panichez si sa tremur toata.Eram sigura ca voi obtine o nota mica sau mai rau ca nu voi lua testul.
Sasuke ma observa. Gestul care il facea ma uimise profund.Isi puse lucrarea la marginea banci astfel incat sa ma pot inspira.Nu stiam de ce facuse asta, dar ma bucuram ca reusisem sa rezolv problema.Ora trecu astfel destul de tensionat si senseiul aduna testele.
-Abia astept sa citesc lucrarile, sunt convins ca voi da note foarte bune,spuse acesta cu un zambet ironic.Ne salute si apoi parasi clasa.Toata lumea iesise pe coridor si se plangea ca nu facuse mare lucru la test. Pana si saracuta Hinata,care era o eleva buna nu credea ca ia mai mult de sase.Am observat cu uimire ca colegul meu de banca iesise si el.M-am dus langa baiat si am hotarat sa ii multumesc. Pana la urma era si meritul lui.Eram foarte emotionata si rosie in obraji.
-Iti multumesc mult pentru ajutor.Nu stiu ce m-as fi facut fara tine.
-Mda...cum zici tu eleva silitoare, Kakashi ar trebui sa mai reflecteze la aceste cuvinte.Data viitoare ai macar bunavointa de a invata mai mult.Nu poti lua note pe meritul altora.
Cuvintele lui mi-au ajuns pana in suflet si m-au facut sa ma simt prost.Se obosise sa imi vorbeasca atata si toate astea erau doar critici la adresa mea.Am plecat abatuta de langa el, ignorand vocea mea interioara care imi zice sa-l fac praf.
-Ce ai facut la test.Noi nu luama prea mult. Nu prea am facut.Spusera prietenele mele in cor.
-Am facut totul in afara de ultima problema pe care mi-a dat-o Sasuke.
-Cred ca asta este un semn, domnul atitudine nu ajuta pe nimeni. Ca sa nu mai mentionam faptul ca te-a lasat sa stai cu el in banca. Imi spuse cu o usoara tenta de ironie Temari.
- Termina!!Nu este nici un semn. Asta dovedeste ca trebuie sa invat mai mult.
Discutia noastra era intrerupta de clopotelul zgomotos care anunta inceperea orei.
Imediat ce se sunase pe usa intra o femeie cu parul indigop prins intr-o coada, cu o figura aspra.Nici nu se obosi sa ne spuna prea multe doar saluta cu denumirea de „maimute”.
Incepu sa ne predea lucruri despre vechile clanuri si legende ale satului.Cea ce pentru mine era absurd si foarte plictisitor.Toate lucrurile care le spunea imi erau deja cunoscute.Fara sa am ce face ma uitam la Sasuke care parea sa isi noteze ceva intr-un carnetel negru.Pe banca me a aparut un biletel „Ingerasule as vrea sa vorbesc ceva cu tine in parc”.Am privit numele micut din coltul din dreapta jos, era Neji.M-am uitat spere el si i-am zambit gingas in semn afirmativ.
-Domnisoara Haruno, domnule Hyuga vad ca lectia mea va plictiseste, O stiti voi mai bine? Pentru ca observ ca erati prea ocupati sa va trimiteti biletele.Tipa nervoasa Anko.
Nervoasa cum era ne pune diferite intrebari, avand grija sa le alcatuiasca in asa fel incat sa ne fie greu sa raspunde. Din fericire am raspuns la toate intrebarile ei si ne-am asezat pe scaune.
-Data viitoare daca va mai prind cu asa ceva va dau doi fara discutii clar viermilor!!
Am dat din cap in sens afirmativ si am continuat ora.Dupa sfarsitul chinului mi-am dat seama ca mi-am facut deja un dusman printer profesori.Insa ma tot gandeam la ce imi va spune Neji”