O viata de adolescent(a story about sasuke and sakura)

[Shilpa]

Incercari esuate...


Pentru Sakura timpul se scurgea incet.Incerca din rasputeri sa ascunda durerea din sufletul ei insa de cele mai multe ori nu prea reusea.Nu putea sa-l uite pe Sasuke si nu putea sa uite ceea ce facuse acesta.
Zambetul ei gingas era acum doar o masca pentru a ascunde adevaratele ei sentimente.Inafara de prietenele ei nimeni nu mai stia prin ce durere trece rozalia.
In fiecare noapte statea pe balconul camerei ei si privea stelele.Se gandea cat de naiva fusese in ceea ce-l priveste pe Sasuke.Si-ar fi dorit atat de mult sa poata sa dea timpul inapoi si sa schimbe lucrurile...
De altfel si Sasuke isi dorea acelas lucru.Isi dorea sa nu mai fi facut aceeas greseala si sa nu fi fost atat de gelos degeaba, iar acum sa fie cu Sakura in continuare.Abea acum, dupa ce o pierduse, realiza cat de importanta este pentru el.
La scoala rozalia evita sa-l priveasca pe Sasuke.Parca atunci cand ii intalnea privirea paraliza.Simtea ca nu mai poate face nimic si ca singurul lucru care si-l doreste este sa-i sara in brate.De aceea rozalia considera ca este mai bine sa-i evite privirea.
Spre deosebire de ea, Sasuke tragea cu ochiul la ea si era preocupat de tot ceea ce i se intapla Sakurei.De mii de ori incercase sa-si ceara scuze rugand-o sa-l ierte insa ea nici macar nu voia sa-l auda.Stia ca daca il va ierta asa usor acesta isi va repeta greseala.
Cand acesta isis(isi) cerea iertare ea ii spunea un singur lucru:"Trebuie sa-mi dovedesti ca tie chiar iti pare rau pentru ceea ce ai facut."Aceasta fraza nu-i dadea pace brunetului.Se tot gandea la ce ar putea face pentru a-i dovedi rozaliei ca o iubeste cu adevarat.
Kikio, ii dadea dreptate Sakurei insa pe de alta parte ii spunea ca deja i-a dovedit ca o iubeste.Sakura insa nici macar nu voia sa auda de iertarea lui Sasuke, chiar daca suferea si ea foarte mult.
Insa, intr-o seara, familia Uchiha fusese invitata sa ia cina impreuna cu familia Haruno.Sakura era evident iritata de acest aspect, deoarece acest lucru presupunea vedearea(vederea) lui Sasuke.
Se imbracase cu o rochita rosie cu volane la baza.Era, dupa cum spunea tatal ei, un eveniment important deoarece earau(erau) acum parteneri de afaceri.Rozalia se pregatise si se parea ca invitatii nu sosisera.Satetea(statea) pe scaunul biroului si privea o poza.Era dupa victoria din deplasare.El o tinea in brate si parca acum ea innebunea.Isi dorea, cu cat trecea timpul, sa o stranga din nou in brate si sa simta ca este doar a lui.Insa adancita in ganduri, fu trezita de catre strigatul surorii ei care o anunta ca
invitatii venisera.
Cobori si saluta politicos.Nu-l privi pe Sasuke si se prefacu ca nu l-a observat.
"Ce tot gandesc?Cum sa u-l(nu-l) observ?Doamne...Va fi o noapte lungaaa..."gandea rozalia in timp ce mergea catre bucatarie pentru a o ajuta pe mama ei.
Dupa ce termina de mancat se scuza politicos si merse direct in camera ei.Isi relua activitatea si se uita la poza.Gandul ii zbura departe intr-o lume doar a ei unde totul este perfect.Adancita in vise, spuse cu voce tare, ca si pentru ea:
-La ce tot ma gandesc?
-La mine.spuse o voce care venea, se pare, din pragul usii.
-Sasuke?C-ce cauti tu aici?intreba rozalia incercand sa ascunda emotia din glas.
-Pai Kikio m-a trimis pe mine sa te chem jos ca sa jucam carti.(,)spuse acesta cu un zambet de baiat rau, apropiindu-se.Se vedea ca Sasuke stia sa-si ascunda sentimentele mai bine ca oricine.
-Pai bine.Vin acum.Sakura se ridica de pe pat si merse catre usa.Insa inainte de a iesi cineva o prinse de incheietura mainii.
-Ce vrei?intreba rozalia rastit catre brunet.
-Tu ce crezi?Sa ma ierti!spuse acesta calm uitandu-se in ochii de smarald a-i(ai) fetei.
Aceasta, pret de cateva clipe, nu stiu ce sa faca.Ochii lui, acum, inspirau atat de multa dragost si caldura incat nu stia ce sa faca.Clipi o data apoi isi aduse aminte de ceea ce-si propusese.
"Daca il vreau numai pentru mine va trebui sa sufar ceva timp asa ca haide Sakura! Curaj!"isi spunea Sakura in timp ce ochii ei erau inchisi.
Isi smuci mana pentru a se elibera si porni putin nervoasa pe scari.
Cei patru au stata in bucatarie lasandu-i pe parinti sa discute lucrurile lor.
Se facuse deja tarziu.Luna pusese stapanire deplina pe cer.
Sakura nu putea sa doarma.Se tot gandea daca a facut alegerea potrivita lasandu-l sa sufere.Dealtfel si ea suferea insa telul ei era atat de mult dorit incat putea sa faca orice ca sa si-l indeplineasca.
Dimineata venise repede iar acum toti copii erau la scoala.Dirigintele clasei a noua-A intra in clasa cu o fata serioasa vrand sa faca un anunt.

Stiu ca nu am mai trecut de mult pe aici, dar sa stii ca am citit toate capitolele. ma bucura faptul ca postezi in fiecare zi. Totui ai nevoie de mai multa atentie cand faci asta. Acest capitol a fost bun ai avut si descrire, dialog bun, si nu ai mai grabit actiunea.Povestea este frumoasa si imi place ideea, dar ai mai multa grija cand scrii.Mult succes in continuarea si sa stii ca astept nextul.