02-02-2009, 12:53 AM
*****************************************************
Dar am murit...
Cum se putea? De ce?
Lumina aceea puternic? mi-a furat sufletul...M-a ridicat deasupra, f?c�ndu-m? s? plutesc �n v?zduh. Sc?pasem de durere, dar m? sim?eam mai r?u ca nicioadat?.
Totul �n jur era alb, iar asta m?-nsp?im�nta la culme. Nici urm? de o alt? fiin?? uman? (sau m?car o fiin??!).
Vroiam s? plec, s? fug �napoi �n bra?ele lui Allan. Eram ?intuit? �n acel spa?iu necunoscut. �i auzeam vocea, dar nu era acolo.
,,La dracu�!��
-Nu-i frumos s? spui asemenea vorbe mai ales aici!
Era o voce puternic? ?i poruncitoare, care m? dojenea.
-Cine...unde e?ti?
Dou? bra?e uria?e m-au cuprins �n bra?e, ?i din nou a vorbit, ?optind cuvintele seduc?tor:
-Te-ai �ntors, iubirea mea, te-ai �ntors...
M-am smucit nervoas?, ajung�nd �n fund,la picioarele celui care �ndr?znise s? pun? m�na pe mine.
L-am privit intrigat?.
Avea plete negre, u?or ondulate, ?i ochii de albastrul cerului senin. Dumnezeule, era f?cut pentru a fr�nge inimi!
Pesemne c?-mi citii g�ndurile, sco?�nd la iveal? din?ii lui la fel de enervant de albi ca tot ce era �n jur.
M-am ridicat sup?rat?, cer�nd o explica?ie.
-Te-ai �ntors acas?, Corisandra. E?ti la por?ile Raiului.
Am �nghi?it �n sec. �ntr-adev?r nu m? durea nimic, dar nu puteam s? fi murit...poate c? visam.
-Nu se poate...
-Ba da, m? contrazise b?rbatul, �ncerc�nd s? se apropie din nou. M-am ferit, p?str�nd o distan?? considerabil?.
-?i cine e?ti tu? Sf�ntul Petru?
-Nu, are liber azi.
�mi propusem s?-l ironizez p�n? m? trezeam, iar el �mi r?spundea cu aceea?i moned?. Fir-ar s? fie!
-M? numesc Mihail.
Z?risem pe chipul lui o umbr? c�nd se prezent?, ca ?i cum eu ar fi trebuit s? ?tiu asta. M? sim?eam prost. La naiba, era visul meu, cum s? gafez p�n? ?i �n propria-mi minte?
Am deschis gura s? zic ceva, apoi mi-a �nchis-o la loc, st�njenit?.
-Da, ai murit.
M-am scuturat �n semn de rufuz, ?i eram gata s? cad, dar m-a prins Mihail.
-Iubirea mea...nu-?i fie team?...
-De ce-mi spui a?a?
Mihail z�mbi apropiindu-se de fa?a mea palid?.
-Pentru c? e?ti a mea...
...vei fi cur�nd...
*****************************************************
Dou? aripi crescur? �n spatele lui Mihail, asemeni celor de porumbel,�ns? puternice, ca de dragon. P?rea s? semene cu un voievod, din timpuri str?vechi, venit doar pentru mine. Am ro?it spre propria-mi ru?ine. Era at�t de aproape, �i sim?eam c?ldura corpului ?i chiar ?i inima care-i b?tea cu at�ta ardoare. Parc?-l tr?dam pe Allan...?i asta f?ceam...sau nu?
Nu m? mai �n?elegeam pe mine �ns?mi. Eu nu-l iubeam pe Allan. Am f?cut ce am f?cut, pentru a-l face pe Draco s? vin? dup? mine, s?-l putem ajuta s? dep??easc? nebunia ce l-a cuprins.
Dar de c�nd eram l�ng? Mihail,�l strigam ca o nebun? pe Allan, �n mintea mea, s? vin? s? m? salveze ?i s? m? duc? acas?.
-Asta este casa ta! se r?sti Mihail, aproape rup�ndu-mi m�na cu for?a cu care o str�ngea.
-�mi cite?ti g�ndurile...
Aripile lui se m?rir? amenin??tor, cresc�nd exponen?ial. �mi m�ng�ie obrazul, oft�nd nemul?umit.
-Dup? at�ta timp...totul se rezum? la o lupta...nu pot s? te pierd din nou!
-Nu ?tiu cine e?ti...dar te rog, te implor, las?-m? s? m? duc acas?!
Am c?zut �n genunchi la picioarele lui, v?rs�nd lacrimi amare. Vorbeam f?r? ?ir, c? Kyros are nevoie de mine, c? Draco e bolnav ?i trebuie s?-l g?sesc, c? locul meu e l�ng?...
Am tres?rit.
Mihail �?i �ncle?t? maxilarul, morm�ind ceva foarte nepl?cut.
-Demonul acela va pl?ti pentru insulta care mi-a adus-o!
-S? te v?d!
Vocea aceea mereu plin? de sine, sarcastic? ?i enervant? m? umplu de o fericire nemaiv?zut?.
...Allan...lua-te-ar dracu...ai �nt�rziat...
Eram gata s?-i ?ip c? Mihail mi-a spus c? am murit ?i c? sunt �n Rai, ?i c? �l ur??te, dar m-am oprit terifiat?.
Era...nu era, de fapt, el. Sau era, dar �ntr-o form? total diferit?.
...coarne...
Crezusem c? Allan e un v�rcolac asemeni celor despre care se scrie �n c?r?i... Nu mai exista a?a ceva...era un demon din str?undurile Iadului, venit s? m? salveze. Ar fi trebuit s? sper din tot sufletul s? nu se apropie de mine, dar pe to?i sfin?ii dac? nu vroiam s? plec.
Avea o coad? lung? ce se termina ca o s?getu?? �n v�rf, iar �ntregul s?u trup era tranformat. Sem?na cu un lup biped, av�nd urme evidente de umanitate, dar blana ce-l acoperea, �mpreun? cu ghearele acelea lungi ?i urechiu?ele de c�ine, nu-i puteau da prea mult credit omenesc.
Mihail p?rea un prin?, preg?tit s?-?i salveze prin?esa de primejdiosul monstru...doar c? eu nu eram tocmai prin?esa.
-D?-mi-o �napoi, arhanghelule! m�r�i amenin??tor Allan, apropiindu-se de Mihail.
El nu se clinti, dar arunca fl?c?ri din priviri.
R�nji.
-Vino s-o iei, dac? �ndr?zne?ti!
Allan nu a?tept? alt? invita?ie, s?rind �n lupt? cu ghiarele preg?tite. Era hot?r�t s? c�?tige, atac�ndu-l din toate p?r?ile pe Mihail, care de-abia reu?ea s? se apere. Dar nu se l?sa mai prejos, tr�ntind pumni �ncoace ?i �ncolo. Devenise un fel de dans periculos,�n care cel mai iscusit c�?tiga. Erau la fel de puternici. Nu putea s? se ajung? la un rezultat.
Allan alunec?, iar Mihail profit? de situa?ie. �?i scoase sabia ?i o flutur? amenin??tor deasupra capului s?u.
Am s?rit ca ars? �n spatele lui, prinz�ndu-i aripile.
-Las?-l �n pace!
Apucase s?-i provoace o ran? relativ superficial? de-a lungul bra?ului st�ng.
Allan se dezmetici ?i-l puse la p?m�nt, ?in�ndu-l cu greu.
Arhanghelul scoase un r?get fioros ?i nu m? sl?bi cu privirea. Era intrigat de grija care o ar?tam demonului, fa?? de care era clar c? era dezgustat.
Naiba ?tie cum, dar a reu?it s?-l lege fedele?.
-Hai s? plec?m, i-am spus v?z�nd c? �nt�rzie, gata s? sar? din nou la b?taie.
-Corisandra!
M-am �ntors surprins?. Ce vroia?
-Un arhanghel nu poate tr?i �n Iad, indiferent cu cine.
Prostii!
-Eu nu sunt un arhanghel.
Allan m? prinse de umeri, privindu-m? serios.
-Nu-i a?a?
*****************************************************
Dar am murit...
Cum se putea? De ce?
Lumina aceea puternic? mi-a furat sufletul...M-a ridicat deasupra, f?c�ndu-m? s? plutesc �n v?zduh. Sc?pasem de durere, dar m? sim?eam mai r?u ca nicioadat?.
Totul �n jur era alb, iar asta m?-nsp?im�nta la culme. Nici urm? de o alt? fiin?? uman? (sau m?car o fiin??!).
Vroiam s? plec, s? fug �napoi �n bra?ele lui Allan. Eram ?intuit? �n acel spa?iu necunoscut. �i auzeam vocea, dar nu era acolo.
,,La dracu�!��
-Nu-i frumos s? spui asemenea vorbe mai ales aici!
Era o voce puternic? ?i poruncitoare, care m? dojenea.
-Cine...unde e?ti?
Dou? bra?e uria?e m-au cuprins �n bra?e, ?i din nou a vorbit, ?optind cuvintele seduc?tor:
-Te-ai �ntors, iubirea mea, te-ai �ntors...
M-am smucit nervoas?, ajung�nd �n fund,la picioarele celui care �ndr?znise s? pun? m�na pe mine.
L-am privit intrigat?.
Avea plete negre, u?or ondulate, ?i ochii de albastrul cerului senin. Dumnezeule, era f?cut pentru a fr�nge inimi!
Pesemne c?-mi citii g�ndurile, sco?�nd la iveal? din?ii lui la fel de enervant de albi ca tot ce era �n jur.
M-am ridicat sup?rat?, cer�nd o explica?ie.
-Te-ai �ntors acas?, Corisandra. E?ti la por?ile Raiului.
Am �nghi?it �n sec. �ntr-adev?r nu m? durea nimic, dar nu puteam s? fi murit...poate c? visam.
-Nu se poate...
-Ba da, m? contrazise b?rbatul, �ncerc�nd s? se apropie din nou. M-am ferit, p?str�nd o distan?? considerabil?.
-?i cine e?ti tu? Sf�ntul Petru?
-Nu, are liber azi.
�mi propusem s?-l ironizez p�n? m? trezeam, iar el �mi r?spundea cu aceea?i moned?. Fir-ar s? fie!
-M? numesc Mihail.
Z?risem pe chipul lui o umbr? c�nd se prezent?, ca ?i cum eu ar fi trebuit s? ?tiu asta. M? sim?eam prost. La naiba, era visul meu, cum s? gafez p�n? ?i �n propria-mi minte?
Am deschis gura s? zic ceva, apoi mi-a �nchis-o la loc, st�njenit?.
-Da, ai murit.
M-am scuturat �n semn de rufuz, ?i eram gata s? cad, dar m-a prins Mihail.
-Iubirea mea...nu-?i fie team?...
-De ce-mi spui a?a?
Mihail z�mbi apropiindu-se de fa?a mea palid?.
-Pentru c? e?ti a mea...
...vei fi cur�nd...
*****************************************************
Dou? aripi crescur? �n spatele lui Mihail, asemeni celor de porumbel,�ns? puternice, ca de dragon. P?rea s? semene cu un voievod, din timpuri str?vechi, venit doar pentru mine. Am ro?it spre propria-mi ru?ine. Era at�t de aproape, �i sim?eam c?ldura corpului ?i chiar ?i inima care-i b?tea cu at�ta ardoare. Parc?-l tr?dam pe Allan...?i asta f?ceam...sau nu?
Nu m? mai �n?elegeam pe mine �ns?mi. Eu nu-l iubeam pe Allan. Am f?cut ce am f?cut, pentru a-l face pe Draco s? vin? dup? mine, s?-l putem ajuta s? dep??easc? nebunia ce l-a cuprins.
Dar de c�nd eram l�ng? Mihail,�l strigam ca o nebun? pe Allan, �n mintea mea, s? vin? s? m? salveze ?i s? m? duc? acas?.
-Asta este casa ta! se r?sti Mihail, aproape rup�ndu-mi m�na cu for?a cu care o str�ngea.
-�mi cite?ti g�ndurile...
Aripile lui se m?rir? amenin??tor, cresc�nd exponen?ial. �mi m�ng�ie obrazul, oft�nd nemul?umit.
-Dup? at�ta timp...totul se rezum? la o lupta...nu pot s? te pierd din nou!
-Nu ?tiu cine e?ti...dar te rog, te implor, las?-m? s? m? duc acas?!
Am c?zut �n genunchi la picioarele lui, v?rs�nd lacrimi amare. Vorbeam f?r? ?ir, c? Kyros are nevoie de mine, c? Draco e bolnav ?i trebuie s?-l g?sesc, c? locul meu e l�ng?...
Am tres?rit.
Mihail �?i �ncle?t? maxilarul, morm�ind ceva foarte nepl?cut.
-Demonul acela va pl?ti pentru insulta care mi-a adus-o!
-S? te v?d!
Vocea aceea mereu plin? de sine, sarcastic? ?i enervant? m? umplu de o fericire nemaiv?zut?.
...Allan...lua-te-ar dracu...ai �nt�rziat...
Eram gata s?-i ?ip c? Mihail mi-a spus c? am murit ?i c? sunt �n Rai, ?i c? �l ur??te, dar m-am oprit terifiat?.
Era...nu era, de fapt, el. Sau era, dar �ntr-o form? total diferit?.
...coarne...
Crezusem c? Allan e un v�rcolac asemeni celor despre care se scrie �n c?r?i... Nu mai exista a?a ceva...era un demon din str?undurile Iadului, venit s? m? salveze. Ar fi trebuit s? sper din tot sufletul s? nu se apropie de mine, dar pe to?i sfin?ii dac? nu vroiam s? plec.
Avea o coad? lung? ce se termina ca o s?getu?? �n v�rf, iar �ntregul s?u trup era tranformat. Sem?na cu un lup biped, av�nd urme evidente de umanitate, dar blana ce-l acoperea, �mpreun? cu ghearele acelea lungi ?i urechiu?ele de c�ine, nu-i puteau da prea mult credit omenesc.
Mihail p?rea un prin?, preg?tit s?-?i salveze prin?esa de primejdiosul monstru...doar c? eu nu eram tocmai prin?esa.
-D?-mi-o �napoi, arhanghelule! m�r�i amenin??tor Allan, apropiindu-se de Mihail.
El nu se clinti, dar arunca fl?c?ri din priviri.
R�nji.
-Vino s-o iei, dac? �ndr?zne?ti!
Allan nu a?tept? alt? invita?ie, s?rind �n lupt? cu ghiarele preg?tite. Era hot?r�t s? c�?tige, atac�ndu-l din toate p?r?ile pe Mihail, care de-abia reu?ea s? se apere. Dar nu se l?sa mai prejos, tr�ntind pumni �ncoace ?i �ncolo. Devenise un fel de dans periculos,�n care cel mai iscusit c�?tiga. Erau la fel de puternici. Nu putea s? se ajung? la un rezultat.
Allan alunec?, iar Mihail profit? de situa?ie. �?i scoase sabia ?i o flutur? amenin??tor deasupra capului s?u.
Am s?rit ca ars? �n spatele lui, prinz�ndu-i aripile.
-Las?-l �n pace!
Apucase s?-i provoace o ran? relativ superficial? de-a lungul bra?ului st�ng.
Allan se dezmetici ?i-l puse la p?m�nt, ?in�ndu-l cu greu.
Arhanghelul scoase un r?get fioros ?i nu m? sl?bi cu privirea. Era intrigat de grija care o ar?tam demonului, fa?? de care era clar c? era dezgustat.
Naiba ?tie cum, dar a reu?it s?-l lege fedele?.
-Hai s? plec?m, i-am spus v?z�nd c? �nt�rzie, gata s? sar? din nou la b?taie.
-Corisandra!
M-am �ntors surprins?. Ce vroia?
-Un arhanghel nu poate tr?i �n Iad, indiferent cu cine.
Prostii!
-Eu nu sunt un arhanghel.
Allan m? prinse de umeri, privindu-m? serios.
-Nu-i a?a?
*****************************************************