25-01-2009, 01:26 PM
Nextu':
Intalnirea.
Totusi, cu greu, s-a oprit din acel plans nebunesc si s-a ridicat in picioare. Era destul de nesigura, ii era teama de ceea ce putea pati daca il intlnea pe brunet, insa nu avea timp pentru presupuneri, trebuia sa ajunga la ore.
Si-a stropit chipul cu apa rece, in speranta ca nimeni nu va observa. Nu dorea sa starneasca barfe. Prefera sa isi rezolve singura problema.
A iesit din baie, indreptandu-se cu viteza catre sala de clasa. Profesorul era deja acolo, asa ca s-a scuzat si s-a asezat in viteza la banca ei. Niciodata nu ii statea in fire sa intarzie, de aceea se simtea putin stanjenita.
Orele au decurs ca de obicei. Sakura se impunea ca fiind nu doar inteligenta ci si descurcareata, fiind aleasa ca sefa a clasei.
Cu totii se invarteau in jurul ei, pana si Ino devenise agreeabila, desi inca o mai deranja. Insa, ca de obicei era o exceptie, care se detasa clar. Sakura se imprietenise cu toti colegii, fiind degajata in conversatiile purtate, dar atunci cand acei ochi negrii apareau, se proptea de ei, ca si de un obstacol greu de trecut.
Soneria anunta finalul ultimului curs, iar ceasul arata 15.30. Inca doua ore si jumatate. Brusc, Sakurei i-a venit o idée.
-Hinata! Hai sa dam o raita prin mall, ce zici?
Sugestia a fost bine-venita. Hinata a acceptat cu zambetul pe buze, astfel fiecare s-a dus la casele lor, iar la 16.00 se aflau in fata mall-ului. Rozalia era pierduta in ganduri, insa a fost trezita de Hinata, care era mai mult decat nerabdatoare sa investigeze fiecare coltisor.
Ochii Sakurei s-au oprit in dreptul unei rochii negre de seara, lungi pana la glezne. Nu stia de ce, dar isi dorea sa o poarte.
-E superba!a exclamat Hinata cand a observat cat de bine se mula pe corpul suplu al rozaliei. Alaturi, fata a mai cumparat si o pereche de pantofi cu toc inalt, de aceeasi culoare.
Era deja ora sase, asa ca ar fi facut bines a ajunga cat de curand la scoala, brunetul nu trebuia sa fie furios.
-Hinata, uite, ia hainele astea!
-Stai! Vrei sa dormi la mine?
-Da! Acum trebuie sa plec, ne vedem la tine peste ceva timp! Pa!
Despartirea brusca i-a starnit suspiciuni lui Hinata, insa nu a pus nicio intrebare.
Intre timp, Sakura pasea gratios, indreptandu-se catre Sasuke, care fuma o tigare in timp ce privea cerul. Era imbracat cu o jacheta de training rosie, iar vantul adia usor, mangaiindu-I suvitele rebele.
Odata ce a intors capul catre rozalie, a avut un soc, scapand tigarea din gura. Parfumul si rochia nu erau singurele lucruri pe care nu le mai vazuse la ea. Un ruj rosu aprins ii scotea buzele suave in evidenta, iar stratul discret de rimel faceau ca genele ei sa fie si mai frumoase.
“Fata asta e de-a dreptul socanta. Iar buzele alea parca cer sa le sarut!”
................................................................................................................................
Rozalia nu avea pofta de mancare, insa incerca sa faca in asa fel, incat lucrurile sa-si urmeze cursul firesc. Din pacate ii era greu. Fiecare secunda care trecea facea asteptarea sa fie din ce in ce mai greu de suportat.
"O sa vad ce vrea si o sa-i dovedesc odata pentru totdeauna ca nu sunt o papusa pe care o manuieste dupa bunul plac! O sa-i provoc suferinta, chiar daca o sa sufa si eu. Poate ca razbunarea-i intradevar arma prostului, dar oricine poate fi si prost, nu?"
A hotarat sa renunte la mancare. In fond, era de ajuns ca ii era mai mereu foame. Macar sa aiba si tristetea o parte buna, si sa o ajute sa mai dea un kilogram jos.
-Da! O sa-mi fac un dus...
Insa melodia "Dybbuk" i-a taiat cheful.
-Sau o sa vorbesc la telefon cu Hinata! rosti din nou cu voce tare, raspunzand.
-Buna, s-a intamplat ceva?
-Da... adica nu, dar vreau sa mergem la cumparaturi. Ce spui?
"Nu vad de ce as refuza... imi trebuie ceva care sa ma distraga, iar ecuatiile la mate nu ma prea atrag!"
-Perfect! In fata mall-ului peste... 15 minute?
-Da... ne vedem acolo!
Dar in ciuda entuziasmului, nu isi putea scoate mesajul din minte.
"Haide... termina!"
Insa nu putea dicta sentimentelor, care erau mult prea incapatanate.
Si-a luat o pereche de pantaloni si un tricou si a pornit pe strazile pustii. Nu se inghesuia lumea pe afara, dar acest lucru nu o deranja, cel putin nu inca. Dupa primii cativa pasi a vazut o gluga disparand dupa primul bloc. Curioasa din fire, a inaintat cu bagare de seama si a aruncat o privire pe straduta aceea. Nimeni... doar o usa trantita. "Bine... cred ca mai bine plec de aici!"
Nu stia din ce motiv, dar acel loc ii dadea fiori. Si-a continuat drumul, mergand in ritm alert si incercand sa-si alunge temerile. Dar fara succes...
"O sa-i spun lui Hinata, ea o sa-l ia pe Neji si Neji pe Kiba... chiar e ceva ciudat!"
Spre uimirea rozaliei, toata gasca de baieti astepta alaturi de Hinata in fata mall-ului.
-Baieti, salut, credeti ca ati putea sa faceti o mica escala inainte de film si cumparaturi? Cred ca am vazut ceva si as vea sa ma asigur...
-In speranta ca nu delirezi, haide, si mai epede, ca filmul o sa inceapa in curand! spuse Kiba, inaintand.
-Eh, atunci va duceti tu si cu Neji... noi ramanem aici sa cumparam biletele, ca mai tarziu s-ar putea s anu le mai primim!
Cei doi au aprobat, pornind alaturi de Hinata si Sakura, care le facea semn catre blocul respectiv.
Neji si Kiba si-au aruncat priviri ingrijorate si au marit pasul.
-S-a intampat ceva? a intrebat Sakura incercand sa tina pasul cu Kiba, caci Neji deja alerga, facand la stanga si oprindu-se brusc.
-E de rau! Foarte rau! sopti Kiba alergand si el, urmat indeaproape de fete. Acesta intr-un fel se astepta sa vada ceva uimitor, dar nu s-a putut abtine sa scoata un icnet ingrozit. Sakura a fost singura care, socata fiind, s-a trantit in genunchi, asigurandu-se ca Sasuke mai avea pulsul stabil. Acesta zacea fara vlaga intr-o balta de sange, avand ochii inchisi si scriind ceva pe telefon. Rozalia i-a ridicat tricoul. Acea numeroase vanatai si o rana provocata de un cutit.
-Nu stati ca prostii! Farmacia e alaturi, cineva sa-mi cumpere spirt si tifon!
Intre timp, a curatat sangele de langa rana cu o batista din buzunar. Se simtea groaznic pentru ca Sasuke era in acea stare, iar ea era in mod ciudat foarte fericita!
-Poftim! a strigat Neji aruncandu-i tifonul in timp ce venea cu o foarfeca si cu o sticla de spirt in mana.
A taiat din material, imbibandu-l cu spirt si incepand sa curete rana. Dar din pacate sangera si nu putea sa toarne spirt pe o rana atat de grava. A trimis dupa apa tonica si oxigenata, incercand sa-i opreasca totusi sangerarea. Rana nu era grava, dar faptul ca a pierdut ceva sange era grav. Probabil trecusera cel putin cinci minute de la accident.
I-a dezinfectat cu grija rana, pansand-o apoi cat de bine a putut.
-Cine sta cel mai aproape?
-Eu stau la 30 de minute de aici! a raspuns Neji.
-Eu la 15! a venit si replica lui Kiba.
-Hinata, si tu stai destul de aproape, nu?
-Da, cam 5 minute!
-Atunci il ducem la tine, este in regula?
-Da...
Kiba si Neji l-au apucat de maini si de picioare si l-au dus pana la casa lui Hinata. Era un loc modest, dar rozalia nu a privit mult in jur, era mai preocupata de starea lui Sasuke.
"Nu-mi vine sa cred... sunt atat de fericita. Nu pricep, el a fost batut mar, si eu am grija de el si sunt mai mult decat fericita! E inuman! Cum pot sa ma bucur de necazul lui? Chiar sunt atat de sadica?" gandea rozalia privind chipul albicios al brunetului, dandu-si seama ca sunt singuri in camera.
~Flashback~
-Maduc sa prepar niste mancare si cei doi de aici ma ajuta! Tu ai grija de Sasuke!
~End of Flashback~
-Oare unde imi este mintea!?intreba aceasta indignata, fara sa-si dea seama ca vorbea de fapt.
-La mine! veni si raspunsul din partea lui Sasuke.
-Ti-a luat ceva sa te trezesti, si vad ca orgoliul nu a patit nimic.
-Mda... acum ma duc sa-ti aduc ceva de mancare! Sa nu te misti!
-Este un singur fel de mancare pe care il accept in acest moment... raspunse acesta strangandu-i cu putere incheietura si tragand-o catre el.
-Buzele tale...continua pe un ton scazut, apropiindu-se de chipul ei. Astepta sa fie respins, dar cum nu s-a intamplat cum credea, asa ca a profitat de ocazie pentru a devora buzele rozaliei.
Credea ca nu se va mai bucura de acel gust niciodata, dar se inselase, si era mai mult decat fericit.
-Esti in convalescenta, te rog nu te forta! i-a spus Sakura, impiedicandu-l sa-si continue sarutul.
-Bine... ai dreptate, ma simt mizerabil, vreau un dus!
-Niciun dus!
-Hai.... te rooog!
-Fie!
-Si vii cu mine! Ca nu vreau sa mor de unul singur in baie!raspunse acesta amuzat de expresia fetei, care era mai mult decat exasperata.
Si-a dat ochii peste cap, dar nu avea de ales, adevarul era ca mirosul de sange era destul de deranjant si trebuia oricum sa-i schimbe bandajul. L-a ajutat sa se ridice, dar mergea destul de bine, apa oxigenata si-a facut efectul, iar rana incepea probabil sa se cicatrizeze. Se pare ca nu fusese foarte grav.
Avea mainile acoperite cu noroi si cateva zgarieturi. Intradevar ii trebuia un dus.
I-a taiat bandajul si intradevar, mai avea doar o linie rosiatica de-a lungul abdomenului.
Sakura nu avusese nicio problema cu bandajatul lui Sasuke atata vreme cat zacea inconstient, dar acum simtea ca fiecare miscare ii este urmarita de doi ochi ageri si isi imagina zambetul pervers pe care acesta il afisa mereu.
-Pana faci tu aia acolo, pot sa ma spal, nu?
-Nu... poti eventual sa stai si sa visezi la cai verzi pe pereti!
Acesta a zambit, dandu-si fara jena pantalonii si bozerii jos, intrand apoi in cada si tragand perdeaua.
Rozalia se simtea mai bine stiind ca Sasuke nu-i mai sufla in ceafa, vazandu-si de bandajul ei. O bufnitura in surdina insa, i-a trezit spaima, iar ea a sarit ca arsa, vrand sa se asigure ca brunetul se simte bine.
-S...s-a intamplat ceva?
-Nu... doar ca nu imi prea pot mentine echilibrul... si nici sa-l restabilesc nu prea pot.
Vazandu-se silita sa-l ajute, a tras perdeaua pasind cu un picior in cada si dandu-i mana baiatului care s-a indreptat si i-a multumit. Atunci obrajii fetei au capatat o nuanta de rosu, iar Sasuke a oftat.
-Nu stiu ce sa-ti mai fac... tot sfioasa ai ramas! Trupul meu iti apartine, deci nu vad care ar fi problema ta.
-Cine a zic ca am o problema?
-Pai...tremuri pentru inceput!
Rozalia s-a incruntat, ridicand o spranceaza in semn ca nu este adevarat. Totusi era cam greu sa-l pacaleasca pe brunet, la urma urmelor el ii cunostea cel mai bine reactiile.
-Aoleu... dar acest dus este mai tampit decat credeam! Uita-te si tu! Are o presiune de ma omoara!
-Poate pentru ca este pe nivelul cel mai scazut! i-a raspuns pe un ton sarcastic.
Hotarat sa dea dusul mai tare, a invartit cu putere de rotita, pornind jetul de apa, care s-a indreptat spre Sakura, imbiband-o bine. Sasuke o privea amuzat, privind cum hainele i se lipesc de corp, desenand un contur superb. Brunetul si-a muscat buza, privind-o pe rozalie cum se abtinea cu greu sa-l bata.
-Daca nu ai fii deja ranit, iti jur ca te-as bate cu mana mea!
-Dar sunt ranit, deci imi vei face pe plac, asa-i?
Fara a mai lasa loc de replica a cuprins-o in brate, sarutand-o fortat, dar simtind ca si-a fortat norocul si ca abdomenul incepe sa-i sangereze. Si-a dezlipit buzele de ale rozaliei, pozitionandu-si capul pe umarul ei, mana pe rana si scrasnind din dinti.
- Ti-am spus sa stai calm! Haide, o sa iti bandajez rana.
I-a pus un prosop in jurul mijlocului si o bucata de tifon urmata de multe altele pe abdomen.
Imbracandu-l apoi intr-un halat, s-au intors in camera.
-As vrea sa te intreb ceva, iar tu sa-mi raspunzi cat de sincer poti!
-O sa ma straduiesc! a replicat Sakura.
-Toti erau agitati, ingroziti chiar, dar tu ai ramas chiar pasiva, dand ordine, concentrata sa imi bandajezi rana. Daca eu as fi murit, acest fapt ti-ar fi ramas indiferent?
A incremenit pentru o clipa, nestiind cum sa-i explice exact ceea ce simtise, dar gura a luat-o pe dinainte.
-As fi fost distrusa daca te-as fi pierdut, dar am fost fericita sa te ingrijesc. Tot timpul parca voiam sa dansez de bucurie, desi starea ta nu era una tocmai buna. Am incercat din rasputeri sa simt tristete, nefericire... dar nu am putut! Pur si simplu...
-Ah'... si mesajul?
-Care mesaj?
-Unde-i telefonul meu?
Sakura a intins mana si i-a dat obiectul. Era exact cum il lasase.
-Citeste!
Fata s-a supus.
"Stiu ca nu am niciun drept sa-ti cer asta, am fost un nesuferit, un egoist si un nenorocit, dar fa-o macar in memoria cuiva care a murit, stai departe de Ren! "
-De ce?a rostit aceasta citind din noua acel mesaj.
Intalnirea.
Totusi, cu greu, s-a oprit din acel plans nebunesc si s-a ridicat in picioare. Era destul de nesigura, ii era teama de ceea ce putea pati daca il intlnea pe brunet, insa nu avea timp pentru presupuneri, trebuia sa ajunga la ore.
Si-a stropit chipul cu apa rece, in speranta ca nimeni nu va observa. Nu dorea sa starneasca barfe. Prefera sa isi rezolve singura problema.
A iesit din baie, indreptandu-se cu viteza catre sala de clasa. Profesorul era deja acolo, asa ca s-a scuzat si s-a asezat in viteza la banca ei. Niciodata nu ii statea in fire sa intarzie, de aceea se simtea putin stanjenita.
Orele au decurs ca de obicei. Sakura se impunea ca fiind nu doar inteligenta ci si descurcareata, fiind aleasa ca sefa a clasei.
Cu totii se invarteau in jurul ei, pana si Ino devenise agreeabila, desi inca o mai deranja. Insa, ca de obicei era o exceptie, care se detasa clar. Sakura se imprietenise cu toti colegii, fiind degajata in conversatiile purtate, dar atunci cand acei ochi negrii apareau, se proptea de ei, ca si de un obstacol greu de trecut.
Soneria anunta finalul ultimului curs, iar ceasul arata 15.30. Inca doua ore si jumatate. Brusc, Sakurei i-a venit o idée.
-Hinata! Hai sa dam o raita prin mall, ce zici?
Sugestia a fost bine-venita. Hinata a acceptat cu zambetul pe buze, astfel fiecare s-a dus la casele lor, iar la 16.00 se aflau in fata mall-ului. Rozalia era pierduta in ganduri, insa a fost trezita de Hinata, care era mai mult decat nerabdatoare sa investigeze fiecare coltisor.
Ochii Sakurei s-au oprit in dreptul unei rochii negre de seara, lungi pana la glezne. Nu stia de ce, dar isi dorea sa o poarte.
-E superba!a exclamat Hinata cand a observat cat de bine se mula pe corpul suplu al rozaliei. Alaturi, fata a mai cumparat si o pereche de pantofi cu toc inalt, de aceeasi culoare.
Era deja ora sase, asa ca ar fi facut bines a ajunga cat de curand la scoala, brunetul nu trebuia sa fie furios.
-Hinata, uite, ia hainele astea!
-Stai! Vrei sa dormi la mine?
-Da! Acum trebuie sa plec, ne vedem la tine peste ceva timp! Pa!
Despartirea brusca i-a starnit suspiciuni lui Hinata, insa nu a pus nicio intrebare.
Intre timp, Sakura pasea gratios, indreptandu-se catre Sasuke, care fuma o tigare in timp ce privea cerul. Era imbracat cu o jacheta de training rosie, iar vantul adia usor, mangaiindu-I suvitele rebele.
Odata ce a intors capul catre rozalie, a avut un soc, scapand tigarea din gura. Parfumul si rochia nu erau singurele lucruri pe care nu le mai vazuse la ea. Un ruj rosu aprins ii scotea buzele suave in evidenta, iar stratul discret de rimel faceau ca genele ei sa fie si mai frumoase.
“Fata asta e de-a dreptul socanta. Iar buzele alea parca cer sa le sarut!”
................................................................................................................................
Rozalia nu avea pofta de mancare, insa incerca sa faca in asa fel, incat lucrurile sa-si urmeze cursul firesc. Din pacate ii era greu. Fiecare secunda care trecea facea asteptarea sa fie din ce in ce mai greu de suportat.
"O sa vad ce vrea si o sa-i dovedesc odata pentru totdeauna ca nu sunt o papusa pe care o manuieste dupa bunul plac! O sa-i provoc suferinta, chiar daca o sa sufa si eu. Poate ca razbunarea-i intradevar arma prostului, dar oricine poate fi si prost, nu?"
A hotarat sa renunte la mancare. In fond, era de ajuns ca ii era mai mereu foame. Macar sa aiba si tristetea o parte buna, si sa o ajute sa mai dea un kilogram jos.
-Da! O sa-mi fac un dus...
Insa melodia "Dybbuk" i-a taiat cheful.
-Sau o sa vorbesc la telefon cu Hinata! rosti din nou cu voce tare, raspunzand.
-Buna, s-a intamplat ceva?
-Da... adica nu, dar vreau sa mergem la cumparaturi. Ce spui?
"Nu vad de ce as refuza... imi trebuie ceva care sa ma distraga, iar ecuatiile la mate nu ma prea atrag!"
-Perfect! In fata mall-ului peste... 15 minute?
-Da... ne vedem acolo!
Dar in ciuda entuziasmului, nu isi putea scoate mesajul din minte.
"Haide... termina!"
Insa nu putea dicta sentimentelor, care erau mult prea incapatanate.
Si-a luat o pereche de pantaloni si un tricou si a pornit pe strazile pustii. Nu se inghesuia lumea pe afara, dar acest lucru nu o deranja, cel putin nu inca. Dupa primii cativa pasi a vazut o gluga disparand dupa primul bloc. Curioasa din fire, a inaintat cu bagare de seama si a aruncat o privire pe straduta aceea. Nimeni... doar o usa trantita. "Bine... cred ca mai bine plec de aici!"
Nu stia din ce motiv, dar acel loc ii dadea fiori. Si-a continuat drumul, mergand in ritm alert si incercand sa-si alunge temerile. Dar fara succes...
"O sa-i spun lui Hinata, ea o sa-l ia pe Neji si Neji pe Kiba... chiar e ceva ciudat!"
Spre uimirea rozaliei, toata gasca de baieti astepta alaturi de Hinata in fata mall-ului.
-Baieti, salut, credeti ca ati putea sa faceti o mica escala inainte de film si cumparaturi? Cred ca am vazut ceva si as vea sa ma asigur...
-In speranta ca nu delirezi, haide, si mai epede, ca filmul o sa inceapa in curand! spuse Kiba, inaintand.
-Eh, atunci va duceti tu si cu Neji... noi ramanem aici sa cumparam biletele, ca mai tarziu s-ar putea s anu le mai primim!
Cei doi au aprobat, pornind alaturi de Hinata si Sakura, care le facea semn catre blocul respectiv.
Neji si Kiba si-au aruncat priviri ingrijorate si au marit pasul.
-S-a intampat ceva? a intrebat Sakura incercand sa tina pasul cu Kiba, caci Neji deja alerga, facand la stanga si oprindu-se brusc.
-E de rau! Foarte rau! sopti Kiba alergand si el, urmat indeaproape de fete. Acesta intr-un fel se astepta sa vada ceva uimitor, dar nu s-a putut abtine sa scoata un icnet ingrozit. Sakura a fost singura care, socata fiind, s-a trantit in genunchi, asigurandu-se ca Sasuke mai avea pulsul stabil. Acesta zacea fara vlaga intr-o balta de sange, avand ochii inchisi si scriind ceva pe telefon. Rozalia i-a ridicat tricoul. Acea numeroase vanatai si o rana provocata de un cutit.
-Nu stati ca prostii! Farmacia e alaturi, cineva sa-mi cumpere spirt si tifon!
Intre timp, a curatat sangele de langa rana cu o batista din buzunar. Se simtea groaznic pentru ca Sasuke era in acea stare, iar ea era in mod ciudat foarte fericita!
-Poftim! a strigat Neji aruncandu-i tifonul in timp ce venea cu o foarfeca si cu o sticla de spirt in mana.
A taiat din material, imbibandu-l cu spirt si incepand sa curete rana. Dar din pacate sangera si nu putea sa toarne spirt pe o rana atat de grava. A trimis dupa apa tonica si oxigenata, incercand sa-i opreasca totusi sangerarea. Rana nu era grava, dar faptul ca a pierdut ceva sange era grav. Probabil trecusera cel putin cinci minute de la accident.
I-a dezinfectat cu grija rana, pansand-o apoi cat de bine a putut.
-Cine sta cel mai aproape?
-Eu stau la 30 de minute de aici! a raspuns Neji.
-Eu la 15! a venit si replica lui Kiba.
-Hinata, si tu stai destul de aproape, nu?
-Da, cam 5 minute!
-Atunci il ducem la tine, este in regula?
-Da...
Kiba si Neji l-au apucat de maini si de picioare si l-au dus pana la casa lui Hinata. Era un loc modest, dar rozalia nu a privit mult in jur, era mai preocupata de starea lui Sasuke.
"Nu-mi vine sa cred... sunt atat de fericita. Nu pricep, el a fost batut mar, si eu am grija de el si sunt mai mult decat fericita! E inuman! Cum pot sa ma bucur de necazul lui? Chiar sunt atat de sadica?" gandea rozalia privind chipul albicios al brunetului, dandu-si seama ca sunt singuri in camera.
~Flashback~
-Maduc sa prepar niste mancare si cei doi de aici ma ajuta! Tu ai grija de Sasuke!
~End of Flashback~
-Oare unde imi este mintea!?intreba aceasta indignata, fara sa-si dea seama ca vorbea de fapt.
-La mine! veni si raspunsul din partea lui Sasuke.
-Ti-a luat ceva sa te trezesti, si vad ca orgoliul nu a patit nimic.
-Mda... acum ma duc sa-ti aduc ceva de mancare! Sa nu te misti!
-Este un singur fel de mancare pe care il accept in acest moment... raspunse acesta strangandu-i cu putere incheietura si tragand-o catre el.
-Buzele tale...continua pe un ton scazut, apropiindu-se de chipul ei. Astepta sa fie respins, dar cum nu s-a intamplat cum credea, asa ca a profitat de ocazie pentru a devora buzele rozaliei.
Credea ca nu se va mai bucura de acel gust niciodata, dar se inselase, si era mai mult decat fericit.
-Esti in convalescenta, te rog nu te forta! i-a spus Sakura, impiedicandu-l sa-si continue sarutul.
-Bine... ai dreptate, ma simt mizerabil, vreau un dus!
-Niciun dus!
-Hai.... te rooog!
-Fie!
-Si vii cu mine! Ca nu vreau sa mor de unul singur in baie!raspunse acesta amuzat de expresia fetei, care era mai mult decat exasperata.
Si-a dat ochii peste cap, dar nu avea de ales, adevarul era ca mirosul de sange era destul de deranjant si trebuia oricum sa-i schimbe bandajul. L-a ajutat sa se ridice, dar mergea destul de bine, apa oxigenata si-a facut efectul, iar rana incepea probabil sa se cicatrizeze. Se pare ca nu fusese foarte grav.
Avea mainile acoperite cu noroi si cateva zgarieturi. Intradevar ii trebuia un dus.
I-a taiat bandajul si intradevar, mai avea doar o linie rosiatica de-a lungul abdomenului.
Sakura nu avusese nicio problema cu bandajatul lui Sasuke atata vreme cat zacea inconstient, dar acum simtea ca fiecare miscare ii este urmarita de doi ochi ageri si isi imagina zambetul pervers pe care acesta il afisa mereu.
-Pana faci tu aia acolo, pot sa ma spal, nu?
-Nu... poti eventual sa stai si sa visezi la cai verzi pe pereti!
Acesta a zambit, dandu-si fara jena pantalonii si bozerii jos, intrand apoi in cada si tragand perdeaua.
Rozalia se simtea mai bine stiind ca Sasuke nu-i mai sufla in ceafa, vazandu-si de bandajul ei. O bufnitura in surdina insa, i-a trezit spaima, iar ea a sarit ca arsa, vrand sa se asigure ca brunetul se simte bine.
-S...s-a intamplat ceva?
-Nu... doar ca nu imi prea pot mentine echilibrul... si nici sa-l restabilesc nu prea pot.
Vazandu-se silita sa-l ajute, a tras perdeaua pasind cu un picior in cada si dandu-i mana baiatului care s-a indreptat si i-a multumit. Atunci obrajii fetei au capatat o nuanta de rosu, iar Sasuke a oftat.
-Nu stiu ce sa-ti mai fac... tot sfioasa ai ramas! Trupul meu iti apartine, deci nu vad care ar fi problema ta.
-Cine a zic ca am o problema?
-Pai...tremuri pentru inceput!
Rozalia s-a incruntat, ridicand o spranceaza in semn ca nu este adevarat. Totusi era cam greu sa-l pacaleasca pe brunet, la urma urmelor el ii cunostea cel mai bine reactiile.
-Aoleu... dar acest dus este mai tampit decat credeam! Uita-te si tu! Are o presiune de ma omoara!
-Poate pentru ca este pe nivelul cel mai scazut! i-a raspuns pe un ton sarcastic.
Hotarat sa dea dusul mai tare, a invartit cu putere de rotita, pornind jetul de apa, care s-a indreptat spre Sakura, imbiband-o bine. Sasuke o privea amuzat, privind cum hainele i se lipesc de corp, desenand un contur superb. Brunetul si-a muscat buza, privind-o pe rozalie cum se abtinea cu greu sa-l bata.
-Daca nu ai fii deja ranit, iti jur ca te-as bate cu mana mea!
-Dar sunt ranit, deci imi vei face pe plac, asa-i?
Fara a mai lasa loc de replica a cuprins-o in brate, sarutand-o fortat, dar simtind ca si-a fortat norocul si ca abdomenul incepe sa-i sangereze. Si-a dezlipit buzele de ale rozaliei, pozitionandu-si capul pe umarul ei, mana pe rana si scrasnind din dinti.
- Ti-am spus sa stai calm! Haide, o sa iti bandajez rana.
I-a pus un prosop in jurul mijlocului si o bucata de tifon urmata de multe altele pe abdomen.
Imbracandu-l apoi intr-un halat, s-au intors in camera.
-As vrea sa te intreb ceva, iar tu sa-mi raspunzi cat de sincer poti!
-O sa ma straduiesc! a replicat Sakura.
-Toti erau agitati, ingroziti chiar, dar tu ai ramas chiar pasiva, dand ordine, concentrata sa imi bandajezi rana. Daca eu as fi murit, acest fapt ti-ar fi ramas indiferent?
A incremenit pentru o clipa, nestiind cum sa-i explice exact ceea ce simtise, dar gura a luat-o pe dinainte.
-As fi fost distrusa daca te-as fi pierdut, dar am fost fericita sa te ingrijesc. Tot timpul parca voiam sa dansez de bucurie, desi starea ta nu era una tocmai buna. Am incercat din rasputeri sa simt tristete, nefericire... dar nu am putut! Pur si simplu...
-Ah'... si mesajul?
-Care mesaj?
-Unde-i telefonul meu?
Sakura a intins mana si i-a dat obiectul. Era exact cum il lasase.
-Citeste!
Fata s-a supus.
"Stiu ca nu am niciun drept sa-ti cer asta, am fost un nesuferit, un egoist si un nenorocit, dar fa-o macar in memoria cuiva care a murit, stai departe de Ren! "
-De ce?a rostit aceasta citind din noua acel mesaj.
![[Imagine: sigdn.jpg]](http://i252.photobucket.com/albums/hh24/ana_serbanescu/sigdn.jpg)
The old bastard left his ties and his suit
A brown box, mothballs and bowling shoes