[Terminat] Crazy Love [Shonen-ai / Yaoi]

[Lye]

Povestea se termina

In cabinetul lui Michyo era internata,atmosfera apasatoare si trista disparuse.Faptul ca blonda isi revenise a adus zambete pe chipurile triste ale celor trei baieti.Blonda il iertase in sfarsit pe Sanji,acesta fiin d deosebit de bucuros.Iesea pe holul spitalului,vrand sa vada daca satenul s-a intors.Vroia sa ii dea vestea cea mare.Cu siguranta se va bucura nespus.Kiro statea pe un scaun,asezat chiar in fata patului unde adolescenta se afla.In incapere si-a facut aparitia un medic batran,acelasi care in urma cu o zi a spus ca starea ei e critica.Chipul sau brazdat de riduri era luminat,in timp ce in ochii negri se putea citii bucuria.Ii parea bine ca o fata asa tanara a reusit sa supravietuiasca.Nu dupa mult timp,in spital si-a facut aparitia Kaitou.Acesta isi tinea palma la abdomen,in timp ce mana dreapta ii sangera.Vazandu-l,Sanji s-a repezit la el,imbratisandu-l.
-Trebuie sa vezi asta!
Rebelul l-a luat de mana,ducandu-l in cabinet.Vazandu-l,Michyo a afisat un zambet suav,in timp ce obrajii incepeau sa capete o nuanta trandafirie.Adolescentul nu stia ce sa spuna.Credea ca e un vis din care nu si-ar fi dorit sa se trezeasca niciodata.Cu pasi mici,s-a apropiat de pat.Inca nu ii venea sa creada ce se intampla.Insa acesta a apucat mana blondei,sarutand-o pe fiecare deget in parte.
-Nu...nu pot sa cred ca esti bine.Sa ma ciupeasca cineva si sa imi spuna ca nu visez.
-Ei bine,iti garantez ca asta e realitatea.Eu am cazut pe scari de uimire.Si iti garantez ca aia ar fi trezit pe oricine.Replica roscatul razand.
-Dar tu...unde ai fost?Intreaba Kiro ridicand din spranceana.
-Hano mi-a dat mesaj sa ma intalnesc cu el pe acoperisul unui bloc.Vroia sa ma omoare.Insa din fericire sau nefericire,el a fost cel a carui viata s-a incheiat azi.
Auzind aceasta veste,in camera s-a facut liniste.Nici-unul dintre baieti nu il avea pe tanar la inima,insa moartea lui a fost una crunta.Poate ca au existat momente in care si-ar fi dorit sa il ucida,insa alea erau doar ganduri produse de sentimentele urate nutrite pentru el.Blonda a intors capul,privind cerul ce incepea sa se insenineze.
-Mi-a facut mult rau,insa probabil ca nu a vrut asta.E adevarat ca l-au detestat pentru ca m-a facut sa mint,insa mi-am dat seama,ca in sinea lui,ma iubea.Nu a stiut cum sa imi arate si cu atat mai putin cum sa se comporte.V-a facut si voua rau...poate prea mult.Il iert pentru toate lucrurile cae mi le-a facut si...sper sa se odihneasca in pace.
Sanji era oarecum miscat de vorbele blondei.Hano a violat-o si a facut-o sa isi "tradeze" prietenii,insa ea era in stare sa vorbeasca frumos despre el si chiar sa il ierte.Cat de buna trebuia sa fi ca sa uiti tot acel trecut sumbru?Brusc,in mintea lui si-a facut aparitia chipul lui Kaori.Cum va trece aceasta peste moartea fratelui ei?Trebuia sa ii vorbeasca.
-Eu plec putin.Am ceva de rezolvat.
Rebelul nu a mai asteptat raspunsul celorlalti,pur si simplu a parasit salonul.Insa baietii nu mai aveau pentru ce sa se ingrijoreze.Singurul tip de care se temeau disparuse din viata lor.O data pentru todeauna.Kay o mangaia pe Michyo pe frunte,dandu-i suvitele fine de pe chipul luminos.Realizand ca acesta vrea sa ii vorbeasca,Daisuke l-a luat pe Kiro de brat,parasind incaperea.
-Si acum,ce vei face?Daca vrei,poti sa locuiesti cu mine si Sanji.Sa nu iti inchipui ca te voi mai lasa singura.
Adolescenta a zambit,dupa care a inchis ochii,lasand o lacrima sa o se scurga pe obrazul stang.Satenul a sters picatura cu degetul mare,sarutand urma uda.
-O sa plec.Am nevoie sa ma duc undeva,unde sa uit de toate aceste lucruri.Cum crezi ca pot sa raman aici,sa te vad impreuna cu el,cand inca te iubesc?Probabil ca ar fi cea mai grea tortura.Imi doresc sa fi fericit,chiar daca nu cu mine.
Kaitou a aprobat din cap,in timp ce zambetul i-a disparut de pe chip.Niciodata nu a stiut ca fata inca mai simtea ceva atat de puternic pentru el.Probabil ca ii era mai bine alaturi de parintii ei,in Hiroshima.
Pe hol,cei doi baieti au auzit declaratia fetei.Acestia sau asezat pe cele doua scaune,situate in dreapta usii.Nu se sfiau sa se imbratiseze in incinta spitalului.Nu le era teama de nimeni.Intr-un final,brunetul a spart acea liniste,in timp ce se cuibarea in bratele roscatului.
-Crezi ca e bine ca Michy sa plece?
-Tu ai suporta sa ma vezi pe mine alaturi de altcineva,fericit si implinit?Asa se simte si ea.
Kiro a lasat capul in jos,strangand in pumni tricoul iubitului sau.Cu siguranta ca blonda se simtea distrusa pe interior,insa nu vroia sa arate.Ce rost mai avea?
Dupa cateva ore,in incinta spitalului si-a facut aparitia Sanji.Acesta isi tinea mainile in buzunare,privindu-i pe cei din jurul sau.Intrand in salon,i-a vazut pe cei trei baieti stand alaturi de tanara,ce dormea.
-Unde ai fost?Intreaba Kaitou imbratisandu-l.
-Sa vorbesc cu sora lui Hano.Insa nu am gasit-o.Probabil ca sta la parintii ei si se pregatesc sa il inmormanteze pe el.Imi pare rau pentru ea,cred ca e o lovitura foarte dura.Cum se simte?Intreaba acesta privind-o pe blonda.
-Este bine,insa cum va fi externata,vrea sa plece.
Rebelul a aprobat din cap,continuand sa isi tina in brate iubitul.Cei doi se simteau bine unul alaturi de celalalt.
Dupa o saptamana de la revenirea fetei,aceasta era pe punctul sa paraseasca spitalul.Era fericita si zambea,chiar daca in ochii ei se citea tristete ori de cate ori ii privea pe cei doi.Rucsacul roz al acesteia era tinut de Kaitou,in timp ce baietii ii vorbeau.Parasind cladirea,acestia au observat un taxi chiar in dreptul scarilor.Adolescenta i-a dat bagajul soferului,care l-a pus in portbagaj.
-Michyo...ce faci?Intreaba satenul ridicand din spranceana.
-Plec.Aceasta masina ma va duce la aeroport,de unde voi lua avionul spre Hiroshima.
-Vrem sa te conducem.Spune Sanji privind-o adanc.
-Prefer sa nu.Niciodata nu mi-au placut depsartirile.Asa ca mai bine ne luam adio aici.Kiro,noi intodeauna ne-am inteles bine,inca din scoala primara cand ma trageai de par.Daisuke,nu am apucat sa vorbim foarte mult,insa te rog sa ai grija de el.Sanji,am uitat trecutul.In ciuda a ce s-a intamplat,esti un baiat bun.Kaitou,fi fericit si nu uita ca undeva,intr-un oras indepartat,o fata blonda te iubeste si se gandeste la tine.
Aceasta a lasat capul in jos,stergandu-si lacrimile cu incheietura bratului stang.I-a imbratisat pe baieti,privindu-l din nou in ochi pe saten.Era pentru ultima oara cand facea asta.Adolescenta s-a urcat in taxi,care a plecat din fata spitalului.Ramasi singuri,cei patru urmareau masina ce se pierdea in zare.Ochii negri ai lui Kay erau inlacrimati,in timp ce pe chip i-a aparut un zambet usor.
-"Ai grija de tine si niciodata sa nu uiti ca oricand vei avea nevoie de mine,voi fi langa tine.Fi fericita".Gandeste satenul oftand.
Ramasi singuri,cei patru baieti s-au privit unul pe celalalt.Kiro l-a luat pe Daisuke de mana,plecand in partea stanga,in timp ce ceilalti doi au ales partea dreapta.Dupa cateva minute,au ajuns in acel loc din cartier,unde s-au batut pentru prima oara.Amintiri le napadeau gandul si sufletul,facandu-i sa zambeasca.
-De ce iti va fi cel mai dor?Intreaba Sanji tinandu-si iubitul in brate.
-Imi va fi dor sa ma cert,sa ne dam intalnire la miezul noptii sa ne batem pentru suprematia in cartier.Tie?
-Da...imi va fi dor de cat de bine era.Insa sfarsitul a venit si e timpul ca aceasta poveste sa se termine.Insa suntem impreuna si asta e tot ce conteaza.
Sanji l-a apucat pe Kaitou de barbie,sarutandu-i buzele flamande sa fie dezmierdate.Dupa multe obstacole ce pareau de neinvins,dupa lacrimi si zambete,cei doi se puteau bucura in sfarsit.Pentru ca relatia lor e unica si se bazeaza o iubire nebuna.