[Terminat] More than brotherly love [yaoi]

[Lithium-Angel]

haha..i glad u like the fact that i finished it.
nush ce anume asteptai...sper sa aflu cat de curand ..nush la ce nivel am ajuns in ceea ce priveste scrisul la persoana a 3a dar se pare ca cat de curand o sa am ocazia sa imi arat " abilitatile"
aly-sama...i shall give u a piece of my mind... dar nu inca...las sa treaca putin timp..sunt cam rusinoasa de felul meu.

people...i await criticile voastre..... toate criticile voastre ::


Daca ar fi avut ocazia sa imi dea o bataie buna cred ca ar fi profitat de ea. Intelegeam perfect reactia lui dar in acelasi timp simteam ca e un pic prea exagerata. Intradevar, asta era intentia mea si ma refuzase dar apoi am facut prostia de a nu il opri pe Tachi cand a intrecut masura. In ochii lui aratam ca o persoana ce in momentul in care nu poate obtine ceva de la unul, se duce si cauta la altul.
Nu a mai spus nimic altceva dupa, pur si simplu m-a strans tare de par si a inceput sa ma sarute. Buzele lui au coborat pe gatul meu si in timp ce cu o mana imi tinea mainile mele cu cealalta imi descheia rapid nasturii de la camasa si de la pantaloni.
A fost prima oara cand am simtit pielea lui atingand-o pe a mea mai mult decat un minut. Degetele lui erau firave si lungi dar puternice si lasau urme adanci pe pielea mea. Buzele lui erau calde dar lasau pete de racoare pe pielea mea ca si cum lasau un gol in urma lor. M-am impotrivit insa nu mult timp. Am cedat aproape instantaneu saruturilor sale si la scurt timp am inceput sa particip activ la ele.
Primul moment cand am scancit din cauza durerii a fost cand doua dintre degetele lui si-au facut drum pe la spatele meu pana la dos si inauntru. Nu imi amintesc ce anume am facut sau am zis atunci dar el s-a enervat din nou si m-a apucat de gat. M-a intors cu forta cu fata spre perna si desi nu m-a eliberat din stransoarea lui , cu cealalta mana si-a facut loc pana intre picioarele mele.
Am strans din dinti si am incercat sa suport fiecare atingere indiscreta a lui si am crezut , ca orice naiv, ca atunci cand m-a eliberat ma va lasa si in pace. Mainile lui au coborat pe mijlocul meu si apoi am simtit o durere acuta. Ceva se sfasia , se rupea, ceva intra fortat inauntru si cand iesea lua cu sine bucati din carnea mea. Cateva lacrimi s-au revarsat pe obrazul meu , Xe a injurat , cateva picaturi de sange au cazut pe cearceaful alb , dar nu s-a oprit. Insa nu asta m-a facut sa ma simt cel mai prost.
Ceea ce m-a facut sa ma simt ca un nenorocit a fost faptul ca desi el facea lucrurile astea ca sa ma raneasca, mie incepea sa imi placa. Fiecare contact cu corpul lui ma facea sa vreau un altul, fiecare sarut ma facea sa astept un altul iar fiecare loc atins de mainile lui trebuiau sa fie dezmierdat de buzele lui.
Nu imi amintesc cum anume se simtea el sau care au fost reactiile lui in tot acest timp. Tot ceea ce stiam era ca ma simteam bine, doream mai mult, gemeam si scanceam pentru ca ma simteam bine si fiecare durere se transforma in ceva mult prea complicat sa explic. Am vrut ca atunci cand se opreste sa ma ia in brate sau macar sa ma sarute din nou dar nu.
Xe pur si simplu s-a ridicat in picioare si s-a imbracat la loc ca si cum nu facuse nimic. Nu se calmase, de fapt puteam jura ca era si mai furios decat inainte.
- Multumit? Ti-a placut? Sunt bun? Sau vrei sa incerci si cu Tachi?
- Xe..eu...
- Ti-am spus , nu? Ca inainte sa devii o c***a , mai bine te omor. Norocul tau e ca nu sunt nimic pentru tine pentru a avea dreptul sa fac asta. Vrei sa ajungi distractia orasului? Bine. Spune-mi macar ce ai de gand cu adevarat. In felul asta te pot duce la cei mai buni si nu va trebui sa apuci firimituri de la toate javrele de pe strada.
- Cu ce drept il faci pe Tachi o... stii tu! ? E viata mea si am dreptul sa fac ce vreau. Daca vreau sa ma culc cu jumatate de oras asta o sa fac. Nu esti nimeni sa imi spui ce sa fac, asa e! De unde stii ca e asa de rau sa fii o c***a?
- Pentru ca sunt una! La naiba!
A ridicat scaunul si l-a aruncat in geam spargandu-l dupa care a trantit usa si a iesit din casa. Am ramas neclintit nestiind ce sa zic sau cum sa reactionez. Lucrurile se puneau usor la un loc ca intr-un puzzle. Motivul pentru care era asa de degajat fata de sex si sarutat, de ce se intalnea cu doamnele acelea mai in varsta si mai bogate, de ce se sarutase cu tipul blond, de ce nu dorea sa ii cunosc prietenii, de ce nu ma dorea la locul lui de munca. Totul capata sens. Oamenii aceia erau clienti, prietenii lui probabil se ocupau cu acelasi lucru, Tachi la fel, Nari era sefa lor iar eu idiotul care am crezut ca viata lui e simpla cand de fapt era atat de complicata.
Avea acum mai mult sens si atitudinea lui fata de ceea ce vazuse intre mine si Tachi si adevaratul inteles din spatele cuvintelor lui iesea la iveala.
Ma simteam pustiu , prostit, ca si cum cineva imi jucase cea mai proasta gluma , sa ma tina o viata. Aveam o senzatie de amar in gura si un gol in stomac dar nu imi era scarba de persoana lui sau de atingerile lui. Nimic legat de el nu m-ar fi putut face sa imi fie scarba.
Pentru a justifica petele de sange de pe pat m-am taiat la mana in geam. Mamei nu i-a prea placut sa auda ca am spart geamul dar ce puteam sa spun? Adevarul in nici un caz. Xe nu a mai dat nici un semn de viata de parca a decis sa ma excluda complet din viata lui. Doua zile mai tarziu, in fata casei...ma astepta el...blondul.
- Kaoru presupun. Buna ziua. Eu sunt Jiro.
- Buna ziua.
- Xe nu e aici, nu?
Eram decis sa il ignor dar cand a pomenit de brunet m-am oprit brusc.
- Nu..nu e.
- Stii...poate ca e el dur la vedere..dar e foarte sensibil si..
- Ai venit sa imi spui ca nu il merit si ca ii e mai bine cu tine? Stiu ca nu il merit. Nu il cunosc deloc. De fapt...mai bine de jumatate din Tokyo il stie mai bine decat mine asa ca..
- Nu.
Zambetul lui m-a debusolat. Daca nu venea sa ma demoralizeze sau sa isi marcheze teritoriul...ce anume dorea de la mine?
- Presupun ca stii ce anume face pentru a obtine bani. Nici asta nu e vina lui. Nu vreau sa ii iau apararea sau sa il scuz, a fost prost cand a facut intelegerea cu Nari, dar nu ii place ceea ce face. A acceptat pentru ca trebuia sa plateasca imprumutul facut de tatal lui.
- Izumi-san a facut un imprumut?
- Da.. cand mama lui Ren a murit. Avea cancer, a trebuit sa faca chimoterapie iar toate costurile au ajuns la milioane bune. Presupun ca nu trebuie sa spun ca asta ramane intre noi. Nu ne-ar ierta pe niciunul dintre noi daca tatal lui ar afla.
- Jiro-san...de ce..? de ce imi spuneti asta?
- Timp de patru luni eu am fost motivul principal pentru care el plangea. Pentru ca eu eram cel care il invata sa se culce cu un barbat . Iar tu...ei bine..tu esti motivul pentru care ieri , inainte sa vina aici, s-a culcat cu mine ca sa ii dau o scutire de doua saptamani sa stea cu ochii pe tine. Eu sunt medic, il pot scuti de lucru din cand in cand.
- Deci..de asta venea aici cu niste cumparaturi...
- Uite astea. Adresa e scrisa pe breloc. Probabil il gasesti acolo.
Mi-a aruncat niste chei dupa care s-a urcat in masina si a condus mai departe. Nu cunosteam aceste aspecte din viata lui Ren. Nu stiam nici despre mama lui nici despre imprumut. Insa numai faptul ca dorea sa stea aprope de mine chiar si pentru a ma dadaci ca un frate mai mare conta mult pentru mine. Se culcase cu Jiro-san nu pentru ca il placea ci pentru ca el il putea ajuta. Viata lui era intoarsa pe dos , nu din vina mea , nu stiu sigur din vina cui dar nimic numai conta. Eram important pentru el , chiar si numai ca un frate , tinea la mine chiar daca nu ma iubea.
Am intrat rapid in casa , am salutat-o pe mama dupa care am fugit afara spre locul inscris pe breloc. Era un club foarte galagios chiar si in mijlocul zilei.
Inima mi s-a facut ghem in momentul in care l-am vazut dand pe gat pahar dupa pahar de bautura, gata sa cada de pe scaun. Toate sentimentele din inima mea, toate senzatiile, nevoia de a sti si de a il apropia de mine, de a ii simti trupul si sarutul...toate aveau un singur motiv.
Momentul in care s-a intamplat nu il stiu, probabil inca de cand l-am vazut in acea cafenea. A inceput sa se manifeste atunci cand mi-am dat seama ca nu e al meu si ca poate fi cu cine vrea. Il iubeam pe el , un baiat cu un an mai mare decat mine, cu o viata intoarsa peste cap si cu o ocupatie ciudata, dar il iubeam.
M-am apropiat de el si l-am strigat insa nu m-a auzit. L-am prins de mana si din greseala aproape l-am dat jos de pe scaun. Barmanul mi-a spus ca e bine ca in sfarsit a venit cineva sa il opreasca pentru ca timp de o noapte nu s-a oprit din baut. Era vina mea dar motivul pentru care doream sa il ajut si sa il scot de acolo era pentru ca il iubeam. Cu o viata ca a lui...ma intrebam daca iubirea mea ar fi suficienta pentru a il salva din lumea lui de cosmar. Poate ca nu reuseam sa il ajut , sa il inlatur de lumea aceea, sa ii platesc imprumutul sau sa il scap de femeia aia...dar intre timp..nu puteam prin iubirea mea sa ii fiu alaturi si sa il fac sa ma iubeasca la randul lui?
Cu iubirea mea....puteam macar sa ii ofer o mangaiere..?