09-11-2008, 10:52 PM
Again thx Hana-chan >: D< si srry ca a durat asa de mult sa apara si urmatorul capitol >.> *hates 8th grade* sper sa pun si partea a doua cat de curand *cough*
Capitolul 5. Adevarul doare (Partea I)
- B-Bill, ce cauti aici ? spuse Carrie suptefiata.
- Daca nu e printesa mea favorita, tu ce crezi ca pot sa caut intr-un avion ? zise acesta cu aroganata sa obisnuita.
Se pare ca destinul nu a fost de partea mea la vremea aceea. Nu-mi venea sa cred ca eram in acelasi avion. Bill s-a asezat in scaunul lui, care din nefericire era vizavi de cel a lui Carrie. Acesta din cand in cand ma priveam insistent cu acei ochi patrunzatori a lui. Cu siguranata era interesat de ceva, dar ce vroia tocmai de la mine ? Nu eram acoperita cu foita de aur si multi-milionara nu eram ...
Vroiam sa aflu mai multe, dar ceva ma oprea de fiecare data cand deschideam gura sa vorbesc. Cand privirile noastre se ciocneau, scantei aprinse se formau si se luptau pentru suprematie, dar el de fiecare data castiga. Nici nu vroiam sa accept faptul ca ma simteam intimidata si dominata de privirea lui atat si de el insusi. In jurul lui era un fel de aura malefica care te atragea in pacate intr-o clipa de neatentie. Eram ca doi poli opusi care se atrageau si se respingeau in acelasi timp, doua persoane incapatanate care se ciocneau de fiecare data lasand in urma lor numai distrugeri.
Pe cand eram pe punctul de a izbungni, Don m-a intrerupt, incepand sa vorbeasca cu el despre diferitele lor afaceri. Se parea ca erau prieteni destul de apropiati, dar de ce sa nu imi spuna ? dupa un timp am inceput sa ma simt ignorata, intr-un fel simteam nevoia sa ma cert cu Bill, vroiam atentia lui, iar de fiecare data cand imi intorceam privirea parca vroiam sa se intalneasca cu a lui, vroiam sa ma pierd in ochii lui fumurii de chihlimbar ...
" Foarte frumos ... acum sunt total ignorata chiar si de propiul meu unchi. Si cel mai rau am inceput sa cer atentia lui Bill, asa ceva e de neimaginat. Nu, trebuie sa imi pastrez demnitatea intacta si sa nu ma las unui jucator care se crede superior femeilor. "
Discutiile lor despre afacerile lor dubioase au continuat o mare parte din vreme, timp in care simteam ca fierb de nervi. Nu suportam sa fiu ignorata si mai ales de persoana pe care nu o suport. Dar oare chiar asa de mult nu il suport? Sau nu vroiam sa recunosc ca aveam ceva sentimente pentru el ? Dar cum sa am ceva sentimente pentru o persoana care am cunoscut-o acum cateva zile ? Dragoste la prima vedere ? prostii...
Nu dupa mult timp am ajuns in aeroportul din San Francisco. Soarele era pe cale sa se scalde in apa marii, disparand de la linia orizontlui. Cerul a capatat o nuanta rosiatica care se imbina perfect cu atmosfera aglomerata din metropola. Imediat ce am iesit din aeroport am luat un taxi si ne-am indreptat spre un hotel din apropierea plajei. In tot acest timp, Don nu ascos o vorba, parca dupa convorbirea cu Bill a intrat in transa. Nu am insistat sa vorbesc cu el, poate era doar obosit, dar tot simteam ca imi ascunde ceva.
*
A doua zi, soarele si-a facut aparitia pe bolta cereasca, incalzind cu razele sale calde pamantul rece. Briza oceanului batea cu putere, maturand nisipul de pe plaja. Eu nu am putut dormi in seara aceea, erau asa de multe intrebari la care asteptam un raspuns mai repde sau ma tarziu incat nu am putut sa adorm. M-am asezat pe balcon, savurandu-mi cafeaua de dimineata si privind oceanul albastru care se intindea pana la linia orizontului. Era placut sa simtiti cum vantul se joaca prin parul tau si cum iti racoreste mintea dupa atatea intamplarii, ca o vacanta inafara Vegasului. Mica mea pauza de cafea a fost intrerupta de Don, care a venit sa ma cheme la micul- dejun.
" De ce simt ca inima vrea sa imi sara din piept ? De ce simt ca traiesc intr-un labirint din care nu pot gasi iesirea ? De ce mi se ascunde adevarul si care e ? Ah, ce n-as da sa nu ma mai framante toate intrebarile acestea, dar nu le pot scoape din minte. Vreaus a aflu adevarul cat mai curand, altfel simt ca o sa imi explodeze capul. "
Pe la ora 14:00 stateam impreuna cu Don asteptand sa vina limuzina si sa ne duca la cimitir. In acest timp inima imi batea cu putere, mai avea putin si iesea din piept. Imi era frica sa dau ochii cu vreun cunoscut, ca nu cumva sa zica ca am venit si fricoasa dupa 2 ani sa vada locul de odihna a parintilor. Imi era frica sa dau fata in fata cu cineva ... de aceea l-am rugat pe Don sa vina cu mine, macar el era singurul pe care ma puteam baza. Ajunsi la cimitir am mers direct la mormantul lor. Cimitirul era destul de mare, asa ca ne-a luat ceva vreme sa il gasim.
- Mama, tata, mi-a fost dor de voi, am zis eu in timp ce pe obraji incepeau sa imi aluncece cateva lacrimi. Imi pare rau ...
______________________
partea I nu cred ca a fot pera interesanta, in partea a II a o sa vedeti de ce am ales titlul capitolului :p Anyway hope you like it ^^ nyaa
Capitolul 5. Adevarul doare (Partea I)
- B-Bill, ce cauti aici ? spuse Carrie suptefiata.
- Daca nu e printesa mea favorita, tu ce crezi ca pot sa caut intr-un avion ? zise acesta cu aroganata sa obisnuita.
Se pare ca destinul nu a fost de partea mea la vremea aceea. Nu-mi venea sa cred ca eram in acelasi avion. Bill s-a asezat in scaunul lui, care din nefericire era vizavi de cel a lui Carrie. Acesta din cand in cand ma priveam insistent cu acei ochi patrunzatori a lui. Cu siguranata era interesat de ceva, dar ce vroia tocmai de la mine ? Nu eram acoperita cu foita de aur si multi-milionara nu eram ...
Vroiam sa aflu mai multe, dar ceva ma oprea de fiecare data cand deschideam gura sa vorbesc. Cand privirile noastre se ciocneau, scantei aprinse se formau si se luptau pentru suprematie, dar el de fiecare data castiga. Nici nu vroiam sa accept faptul ca ma simteam intimidata si dominata de privirea lui atat si de el insusi. In jurul lui era un fel de aura malefica care te atragea in pacate intr-o clipa de neatentie. Eram ca doi poli opusi care se atrageau si se respingeau in acelasi timp, doua persoane incapatanate care se ciocneau de fiecare data lasand in urma lor numai distrugeri.
Pe cand eram pe punctul de a izbungni, Don m-a intrerupt, incepand sa vorbeasca cu el despre diferitele lor afaceri. Se parea ca erau prieteni destul de apropiati, dar de ce sa nu imi spuna ? dupa un timp am inceput sa ma simt ignorata, intr-un fel simteam nevoia sa ma cert cu Bill, vroiam atentia lui, iar de fiecare data cand imi intorceam privirea parca vroiam sa se intalneasca cu a lui, vroiam sa ma pierd in ochii lui fumurii de chihlimbar ...
" Foarte frumos ... acum sunt total ignorata chiar si de propiul meu unchi. Si cel mai rau am inceput sa cer atentia lui Bill, asa ceva e de neimaginat. Nu, trebuie sa imi pastrez demnitatea intacta si sa nu ma las unui jucator care se crede superior femeilor. "
Discutiile lor despre afacerile lor dubioase au continuat o mare parte din vreme, timp in care simteam ca fierb de nervi. Nu suportam sa fiu ignorata si mai ales de persoana pe care nu o suport. Dar oare chiar asa de mult nu il suport? Sau nu vroiam sa recunosc ca aveam ceva sentimente pentru el ? Dar cum sa am ceva sentimente pentru o persoana care am cunoscut-o acum cateva zile ? Dragoste la prima vedere ? prostii...
Nu dupa mult timp am ajuns in aeroportul din San Francisco. Soarele era pe cale sa se scalde in apa marii, disparand de la linia orizontlui. Cerul a capatat o nuanta rosiatica care se imbina perfect cu atmosfera aglomerata din metropola. Imediat ce am iesit din aeroport am luat un taxi si ne-am indreptat spre un hotel din apropierea plajei. In tot acest timp, Don nu ascos o vorba, parca dupa convorbirea cu Bill a intrat in transa. Nu am insistat sa vorbesc cu el, poate era doar obosit, dar tot simteam ca imi ascunde ceva.
*
A doua zi, soarele si-a facut aparitia pe bolta cereasca, incalzind cu razele sale calde pamantul rece. Briza oceanului batea cu putere, maturand nisipul de pe plaja. Eu nu am putut dormi in seara aceea, erau asa de multe intrebari la care asteptam un raspuns mai repde sau ma tarziu incat nu am putut sa adorm. M-am asezat pe balcon, savurandu-mi cafeaua de dimineata si privind oceanul albastru care se intindea pana la linia orizontului. Era placut sa simtiti cum vantul se joaca prin parul tau si cum iti racoreste mintea dupa atatea intamplarii, ca o vacanta inafara Vegasului. Mica mea pauza de cafea a fost intrerupta de Don, care a venit sa ma cheme la micul- dejun.
" De ce simt ca inima vrea sa imi sara din piept ? De ce simt ca traiesc intr-un labirint din care nu pot gasi iesirea ? De ce mi se ascunde adevarul si care e ? Ah, ce n-as da sa nu ma mai framante toate intrebarile acestea, dar nu le pot scoape din minte. Vreaus a aflu adevarul cat mai curand, altfel simt ca o sa imi explodeze capul. "
Pe la ora 14:00 stateam impreuna cu Don asteptand sa vina limuzina si sa ne duca la cimitir. In acest timp inima imi batea cu putere, mai avea putin si iesea din piept. Imi era frica sa dau ochii cu vreun cunoscut, ca nu cumva sa zica ca am venit si fricoasa dupa 2 ani sa vada locul de odihna a parintilor. Imi era frica sa dau fata in fata cu cineva ... de aceea l-am rugat pe Don sa vina cu mine, macar el era singurul pe care ma puteam baza. Ajunsi la cimitir am mers direct la mormantul lor. Cimitirul era destul de mare, asa ca ne-a luat ceva vreme sa il gasim.
- Mama, tata, mi-a fost dor de voi, am zis eu in timp ce pe obraji incepeau sa imi aluncece cateva lacrimi. Imi pare rau ...
______________________
partea I nu cred ca a fot pera interesanta, in partea a II a o sa vedeti de ce am ales titlul capitolului :p Anyway hope you like it ^^ nyaa