19-10-2008, 12:50 PM
Wow, cate raspunsuri...you guys made me happy! (*) Si drept rasplata:
Continuarea:
"Patru ani...aproape ca au trecut, si eu tot ma gandesc la tine...Ochii tai, ce ma priveau intens de sub acele suvite de par. Vocea ta, ce de fiecare data cand ma alinta imi facea inima sa bata atat de tare incat ma durea pieptul de fericire...Buzele tale, ce de fiecare data cand ma sarutau imi transmiteau fiori in tot corpul...As fi vrut ca acele momente sa dureze o eternitate, o eternitate de fericire, in bratele tale...Tu ai fost cel care mi-ai redat zambetul pe buze cand il pierdusem de mult. Tu ai fost cel care m-a invatat sa traiesc din nou, cand muream pe dinauntru. Tu ai fost cel care m-a invatat sa iubesc, si sa ma iubesc...M-ai invatat ca viata nu are numai parti rele, ci si parti bune. Ai avut grija de mine, m-ai ocrotit, si in nici un moment nu m-ai ranit... Mereu am avut sentimentul ca iti ofeream prea putine la cat de multe imi ofereai tu. Insa tu mi-ai zis ca iubirea mea este deja prea mult pentru tine...Oare chiar asa sa fi fost? Am fost dispusa sa-ti ofer totul, doar pentru a nu te pierde, si tu m-ai refuzat inca de la inceput, spunand ca nu vrei sa ma ranesti. Mereu m-ai protejat, spunandu-mi ca sunt comoara ta pretioasa, si ca nu ai vrea sa ma ranesti in vreun fel...Spune-mi Alex, a fost asa de usor pentru tine sa-ti abandonezi comoara, cat a fost pentru mine de sfasietor sa te vad plecand? Chiar a fost destul pentru tine doar iubirea mea?? Spune-mi Alex..."
-Tara, esti bine? Nici nu te-ai atins de mancare...zise Misa, care de ceva timp se uita la roscata care era pusa pe ganduri.
-...Da...Spune-mi Misa, cati ani au trecut de cand a plecat Alex?
-...Patru...
"Patru ani...asta inseamna ca anul acesta te intorci...Sau ar trebui....Spune-mi Alex, o sa te intorci? O sa ma cauti? O sa fie totul la fel ca la inceput? O sa fii la fel ca la inceput, sau te-ai schimbat? O sa ma iubesti la fel ca atunci, sau si sentimentele tale s-au schimbat? E imposibil pentru mine sa nu am indoieli, insa e imposibil sa mai suport aceste indoieli care imi macina sufletul. De doi ani nu mai stiu nimic de tine, spune-mi, oare mai simti ceva pentru mine? Off, blondutul meu, de ce nu dai nici un semn de viata? As vrea sa vii, sa fie totul ca la inceput...Mi-ai lasat doar amintirile cu tine,si un semn al iubirii, semn care de mult a inceput sa paleasca...Eu si acum imi respect promisiunile pe care ti le-am facut, te iubesc si te astept inca din prima zi in care ai plecat! Oare o sa-ti respecti si tu promisiunea? O sa te intorci la mine?
Clipele petrecute impreuna cu tine imi par acum ca un vis frumos, un vis desprins din paradis...Tu ai fost cel care m-a salvat din oceanul de tristete in care ma scufundam, si mi-ai redat zambetul, insa tot tu, ai fost cel care m-a abandonat in acelasi ocean de tristete, avand grija sa-mi faci sperante, sperante cu care am supravietuit. Sperante care incet incet se naruie..."
-Si Tara, spune-mi, cum ti s-a parut Chris? spuse bruneta incercand sa-si smulga prietena din firul gandurilor
-Cum mi s-a parut? Oribil! ii raspunse fata dupa un timp
-De ce? Ca arata destul de bine baiatul...Plus ca aveti aceleasi hobby-uri!
-Hmm, la fizic nu pot sa neg ca nu arata bine...arata mult mai bine decat alti baieti! Insa are cel mai oribil caracter din univers! N-am vazut baiat mai ingamfat si mai increzut ca el in viata mea!
-Te referi la muscatura de pe gat?
-Da...si la muscatura, dar si la ce-a zis. Hmph! Doar m-a sarutat, si deja sunt a lui! Ce sunt eu, teren in vanzare?!
-Totusi, te-a adus pana in camera, plus ca ti-a lasat si bluza lui...Si in plus, nu numai el te-a sarutat, ci si tu, asa ca partial e si vina ta...
-Mda, nu neg...Dar nu l-am sarutat pentru ca imi place de el sau ceva de genul, vroiam doar sa-l cicalesc putin...spuse tanara, cu cea mai inocenta voce din lume.
-Doar sa-l cicalesti? intreba Misa, batand un apropo.
-Eeh, nu pot sa neg ca nu mi-au placut saruturile...Defapt, saruta chiar bine...Insa el a profitat primul de mine! E un increzut! Oricum, a fost doar ceva de o zi, nu cred ca ne vom mai vedea vreodata. Mai bine asa!
-Tara, eu ma duc sa fac un dus, spalã tu vasele! Si nu uita sa mananci!
-Ok.
In cealalta parte a orasului, intr-un apartament micut de la periferie, doi ochi negrii priveau amagitor o fotografie pretioasa. Baiatul statea pe podeaua veche si friguroasa a camerei sale, inconjurat de miile de cutii cu amintiri nostalgice. Cateva raze ale lunii ii mangaiau parul, reusind cu greu sa-si faca loc printre toate acele cutii...Totul erau cuprins de un intuneric absolut, care se pierdea si el deasemenea intr-un aer de nostalgie si durere.
" Cathy, mi-e dor de tine! De ce ai plecat? De ce m-ai lasat? Nici nu am apucat sa-ti zic cat de mult te iubesc, si tu te-ai dus...As vrea sa vin si eu acolo unde esti tu, insa nu m-ai ierta in veci daca as veni inainte de timp...Stii, aseara am crezut ca acea fata erai chiar tu, seamana atat de bine cu tine, incat am crezut ca...ai inviat...
In ciuda faptului ca este foarte orgolioasa, este la fel de firava ca tine. Pentru ca seamana atat de bine cu tine, nu m-am putut abtine sa n-o sarut, cu toate ca am incercat sa ma port la fel de rece ca de obicei. Insa asemanarea este prea zdrobitoare,asa ca nu am stiut cu sa ma port cu ea... Cathy, cu toate ca m-ai facut sa-ti promit ca o sa-mi refac viata...Chiar crezi ca as putea? Poate ca da...cu Tara, fata aceea, care seamana asa de bine cu tine. Insa voi fi in stare sa suport pe cineva atat de ingamfat? Ar fi indeajuns doar asemanarea dintre voi doua? Cathy, daca este asa, fa ca destinele noastre sa se incruciseze din nou..."
-Chris, cina e gata! Ai terminat?
-Da, mama! Vin imediat!
*
*
*
-Tara, trezeste-te! E deja 9 dimineata, trezeste-te!
-Uhm, inca 5 minute Misa...Doar 5 minute...
-Trezirea!!! spuse bruneta, dezvelind-o pe somnoroasa, care se ridica dupa un timp in picioare, luand drumul baii.
Dupa ce se mai dezmeticii putin, roscata isi facu rutina zilnica, inconstientizand inca motivul pentru care s-au trezit asa de dimineata. Coborî la bucatarie doar in halatul de baie, nasul ei dand peste delicioasa aroma de clatite...Misa tocmai punea fructiera pe masa, avand grija ca totul sa fie in ordine. Amica sa zambea din pragul usii, uitandu-se cu placere la gospodina. O pisicuta neagra miorlaia de zor pe la picioarele brunetei, pesemne ca ar fi vrut si ea nista clatite.
-Vei fi o sotie minunata, Misa!
-Eeh? De ce spui asta? Stii bine ca scopul meu nu este sa ma casatoresc si sa fiu o casnica!
-Da, stiu. Misa, vrei sa fi sotia mea?
-Haha, Tara, ai program de glume dis-de-dimineata?
-Dar nu glumeam, chiar m-as marita cu tine. Esti inteligenta, frumoasa, te pricepi la gatit, si ai un cont bun in banca! Nu ca asta ar conta...In plus, nu vreau sa ma parasesti...spuse fata, cu o mare sinceritate in voce.
-Prostuto, nu trebuie sa te mariti cu mine ca sa ma pastrezi alaturi...Mereu am fost si mereu vom fi impreuna, nu-i asa?
-Asa e! In plus, cred ca m-ar blestema baietii daca le-as fura o asemenea frumusete! Ma mir cum de nu ti-ai gasit vreun iubit pana acum... Sau poate ca sunt eu de vina...Cred ca mereu ii sperii cu amenintarile mele. Eeh, lasa, cand ma vor infrunta pentru tine inseamna ca sunt seriosi! Si oricum, nu mi-as da eu surioara oricui!
-Cred ca partea cu ”m-ar blestema baietii daca le-as fura o asemenea frumusete” e linia mea...In fine, te inteleg, si eu vreau sa te protejez in orice fel posibil, insa vad nu prea ai nevoie. Insa ma pricep de minune sa fac alte lucruri pentru tine, cum ar fi sa-ti amintesc sa te imbraci! Haide, Tara, fugi si imbraca-te, ca o sa intarziem!
Roscata abia constientizase pentru ce fapt se trezisera devreme, si pentru ce fusese acel mic dejun delicios. Misa gatise special pentru a o convinge sa fie de acord cu decizia ei de a merge sa-l vizieze la spital pe Mike, colegul lor. Se grabi in camera ei, si se imbraca cu ce-i vazu mai repede. Lua o pereche de blugi taiati, si un bluza alba mai decoltata, simpla. Isi puse la gat un colier facut de fratele ei, de pe vremea cand au fost in vacanta la mare. Parul ei roscat ii cadea liber e umeri, facand-o sa arate divin. Decise sa foloseasca putin machiaj, insa nu prea mult, caci vroia sa arate cat mai natural. Putin creion de ochii ii fuse de ajuns, caci fata ii era perfecta. Privirea ei era acum mai intensa, iar ochii mai evidentiati. Acel albastru marin din privire o facea si mai irezistibila, deja fiind mult prea frumoasa.
Fata coborî agale scarile, si observa ca nu era decat Bijou la parter. Isi cauta prietena, insa cand ajunse din nou la capatul scarilor, o vazu iesind de la baie...Misa era divina, imbracata intr-un tricou rosu cu imprimeuri negre, si o fustita scurta de blugi. Parul ei negru ca abanosul era prins intr-o coada la spate, iar cateva suvite ii mangaiau fata delicata, evidentiandu-i ochii. Tara ramase cu gura cascata la aceasta, lucru ce o facu pe bruneta sa roseasca putin.
In curand plecara de acasa, pornind spre spital. Mersera inainte la o florarie, cumparand un buchet de crini rosii. Florile erau superbe, asa ca Tara fu de acord in cele din urma cu decizia Misei. Nu vroia sa-si calce pe orgoliu si sa-i ceara scuze baiatului, insa trebuia, era o parte a pedepsei sale. Dupa o ora de mers pe jos, fetele ajunsera in fata unei cladiri mari si albe, lucruri ce indicau ca era spitalul. Intrara inauntru si intrebara o infirmiera de camera lui Mike. Femeia a fost atat de draguta incat le conduse pe fete pana la camera cu pricina. Deschisera usa, si intrara intr-un salon micut, cu doua ferestre mari. Baiatul statea in pat, jucandu-se pe telefon.
-Salut, Mike! Cum te mai simti? intreba roscata, cu o anumita sila in voce.
-Buna, Tara! Buna, Misa! spuse baiatul
-B-buna! spuse cu o voce joasa fata
-Am venit sa-mi cer scuze pentru bataia pe care i-ai incasat-o de la mine, insa sa stii ca nu regret nimic! Deci, ma ierti?
-Da, sigur, nu-i nici o problema! In plus, eu cred ca trebuie sa-mi cer scuze pentru ce am facut, si pentru faptul ca ai fost obligata sa vii aici...
-Mda, scuze acceptate! Uite, ti-am adus flori! spuse fata aruncandu-i buchetul pe pat. Eu am plecat pana la Miss Krane, nu am mai vazut-o de mult, ma duc sa o salut! Tare
-Eeh, Tara! Stai, vin si eu cu tine! spuse bruneta intorcandu-se spre prietena sa, care tocmai iesise din incapere
-Misa, te rog, mai stai putin. Vreau sa vorbesc ceva cu tine...zise baiatul apucand-o de mana, lucru ce o facu pe fata sa roseasca.
-Uhm, si, cand te externeaza? spuse bruneta schimband repede subiectul.
-Cred ca saptamana viitoare! Am avut mare noroc cu vacantga asta! spuse acesta tinand-o de mana pe fata
-Eu ma duc sa aduc o vaza pentru flori! spuse aceasta iesind repede din camera. Era atat de nervoasa incat se pierduse cu firea. Nu stia ce sa faca in acea situatie, insa se linisti intr-un final, spunandu-si ca probabil nu e nimic important. Se intoarse inapoi in salon, aranjand florile in vaza. Stia ca brunetul se uita la ea cu mare atentie, si acest lucru o facea sa roseasca foarte tare.
-Misa, eu...Vreau sa-ti multumesc pentru atunci, cand mi-ai luat apararea in fata Tarei. Daca nu erai tu, cine stie cum as fi ajuns..
-Nu am facut cine stie ce...
-Misa, sti...ce vroiam sa vorbesc cu tine...Eu.... adica tu...Ai vrea sa fii prietena mea?
Continuarea:
"Patru ani...aproape ca au trecut, si eu tot ma gandesc la tine...Ochii tai, ce ma priveau intens de sub acele suvite de par. Vocea ta, ce de fiecare data cand ma alinta imi facea inima sa bata atat de tare incat ma durea pieptul de fericire...Buzele tale, ce de fiecare data cand ma sarutau imi transmiteau fiori in tot corpul...As fi vrut ca acele momente sa dureze o eternitate, o eternitate de fericire, in bratele tale...Tu ai fost cel care mi-ai redat zambetul pe buze cand il pierdusem de mult. Tu ai fost cel care m-a invatat sa traiesc din nou, cand muream pe dinauntru. Tu ai fost cel care m-a invatat sa iubesc, si sa ma iubesc...M-ai invatat ca viata nu are numai parti rele, ci si parti bune. Ai avut grija de mine, m-ai ocrotit, si in nici un moment nu m-ai ranit... Mereu am avut sentimentul ca iti ofeream prea putine la cat de multe imi ofereai tu. Insa tu mi-ai zis ca iubirea mea este deja prea mult pentru tine...Oare chiar asa sa fi fost? Am fost dispusa sa-ti ofer totul, doar pentru a nu te pierde, si tu m-ai refuzat inca de la inceput, spunand ca nu vrei sa ma ranesti. Mereu m-ai protejat, spunandu-mi ca sunt comoara ta pretioasa, si ca nu ai vrea sa ma ranesti in vreun fel...Spune-mi Alex, a fost asa de usor pentru tine sa-ti abandonezi comoara, cat a fost pentru mine de sfasietor sa te vad plecand? Chiar a fost destul pentru tine doar iubirea mea?? Spune-mi Alex..."
-Tara, esti bine? Nici nu te-ai atins de mancare...zise Misa, care de ceva timp se uita la roscata care era pusa pe ganduri.
-...Da...Spune-mi Misa, cati ani au trecut de cand a plecat Alex?
-...Patru...
"Patru ani...asta inseamna ca anul acesta te intorci...Sau ar trebui....Spune-mi Alex, o sa te intorci? O sa ma cauti? O sa fie totul la fel ca la inceput? O sa fii la fel ca la inceput, sau te-ai schimbat? O sa ma iubesti la fel ca atunci, sau si sentimentele tale s-au schimbat? E imposibil pentru mine sa nu am indoieli, insa e imposibil sa mai suport aceste indoieli care imi macina sufletul. De doi ani nu mai stiu nimic de tine, spune-mi, oare mai simti ceva pentru mine? Off, blondutul meu, de ce nu dai nici un semn de viata? As vrea sa vii, sa fie totul ca la inceput...Mi-ai lasat doar amintirile cu tine,si un semn al iubirii, semn care de mult a inceput sa paleasca...Eu si acum imi respect promisiunile pe care ti le-am facut, te iubesc si te astept inca din prima zi in care ai plecat! Oare o sa-ti respecti si tu promisiunea? O sa te intorci la mine?
Clipele petrecute impreuna cu tine imi par acum ca un vis frumos, un vis desprins din paradis...Tu ai fost cel care m-a salvat din oceanul de tristete in care ma scufundam, si mi-ai redat zambetul, insa tot tu, ai fost cel care m-a abandonat in acelasi ocean de tristete, avand grija sa-mi faci sperante, sperante cu care am supravietuit. Sperante care incet incet se naruie..."
-Si Tara, spune-mi, cum ti s-a parut Chris? spuse bruneta incercand sa-si smulga prietena din firul gandurilor
-Cum mi s-a parut? Oribil! ii raspunse fata dupa un timp
-De ce? Ca arata destul de bine baiatul...Plus ca aveti aceleasi hobby-uri!
-Hmm, la fizic nu pot sa neg ca nu arata bine...arata mult mai bine decat alti baieti! Insa are cel mai oribil caracter din univers! N-am vazut baiat mai ingamfat si mai increzut ca el in viata mea!
-Te referi la muscatura de pe gat?
-Da...si la muscatura, dar si la ce-a zis. Hmph! Doar m-a sarutat, si deja sunt a lui! Ce sunt eu, teren in vanzare?!
-Totusi, te-a adus pana in camera, plus ca ti-a lasat si bluza lui...Si in plus, nu numai el te-a sarutat, ci si tu, asa ca partial e si vina ta...
-Mda, nu neg...Dar nu l-am sarutat pentru ca imi place de el sau ceva de genul, vroiam doar sa-l cicalesc putin...spuse tanara, cu cea mai inocenta voce din lume.
-Doar sa-l cicalesti? intreba Misa, batand un apropo.
-Eeh, nu pot sa neg ca nu mi-au placut saruturile...Defapt, saruta chiar bine...Insa el a profitat primul de mine! E un increzut! Oricum, a fost doar ceva de o zi, nu cred ca ne vom mai vedea vreodata. Mai bine asa!
-Tara, eu ma duc sa fac un dus, spalã tu vasele! Si nu uita sa mananci!
-Ok.
In cealalta parte a orasului, intr-un apartament micut de la periferie, doi ochi negrii priveau amagitor o fotografie pretioasa. Baiatul statea pe podeaua veche si friguroasa a camerei sale, inconjurat de miile de cutii cu amintiri nostalgice. Cateva raze ale lunii ii mangaiau parul, reusind cu greu sa-si faca loc printre toate acele cutii...Totul erau cuprins de un intuneric absolut, care se pierdea si el deasemenea intr-un aer de nostalgie si durere.
" Cathy, mi-e dor de tine! De ce ai plecat? De ce m-ai lasat? Nici nu am apucat sa-ti zic cat de mult te iubesc, si tu te-ai dus...As vrea sa vin si eu acolo unde esti tu, insa nu m-ai ierta in veci daca as veni inainte de timp...Stii, aseara am crezut ca acea fata erai chiar tu, seamana atat de bine cu tine, incat am crezut ca...ai inviat...
In ciuda faptului ca este foarte orgolioasa, este la fel de firava ca tine. Pentru ca seamana atat de bine cu tine, nu m-am putut abtine sa n-o sarut, cu toate ca am incercat sa ma port la fel de rece ca de obicei. Insa asemanarea este prea zdrobitoare,asa ca nu am stiut cu sa ma port cu ea... Cathy, cu toate ca m-ai facut sa-ti promit ca o sa-mi refac viata...Chiar crezi ca as putea? Poate ca da...cu Tara, fata aceea, care seamana asa de bine cu tine. Insa voi fi in stare sa suport pe cineva atat de ingamfat? Ar fi indeajuns doar asemanarea dintre voi doua? Cathy, daca este asa, fa ca destinele noastre sa se incruciseze din nou..."
-Chris, cina e gata! Ai terminat?
-Da, mama! Vin imediat!
*
*
*
-Tara, trezeste-te! E deja 9 dimineata, trezeste-te!
-Uhm, inca 5 minute Misa...Doar 5 minute...
-Trezirea!!! spuse bruneta, dezvelind-o pe somnoroasa, care se ridica dupa un timp in picioare, luand drumul baii.
Dupa ce se mai dezmeticii putin, roscata isi facu rutina zilnica, inconstientizand inca motivul pentru care s-au trezit asa de dimineata. Coborî la bucatarie doar in halatul de baie, nasul ei dand peste delicioasa aroma de clatite...Misa tocmai punea fructiera pe masa, avand grija ca totul sa fie in ordine. Amica sa zambea din pragul usii, uitandu-se cu placere la gospodina. O pisicuta neagra miorlaia de zor pe la picioarele brunetei, pesemne ca ar fi vrut si ea nista clatite.
-Vei fi o sotie minunata, Misa!
-Eeh? De ce spui asta? Stii bine ca scopul meu nu este sa ma casatoresc si sa fiu o casnica!
-Da, stiu. Misa, vrei sa fi sotia mea?
-Haha, Tara, ai program de glume dis-de-dimineata?
-Dar nu glumeam, chiar m-as marita cu tine. Esti inteligenta, frumoasa, te pricepi la gatit, si ai un cont bun in banca! Nu ca asta ar conta...In plus, nu vreau sa ma parasesti...spuse fata, cu o mare sinceritate in voce.
-Prostuto, nu trebuie sa te mariti cu mine ca sa ma pastrezi alaturi...Mereu am fost si mereu vom fi impreuna, nu-i asa?
-Asa e! In plus, cred ca m-ar blestema baietii daca le-as fura o asemenea frumusete! Ma mir cum de nu ti-ai gasit vreun iubit pana acum... Sau poate ca sunt eu de vina...Cred ca mereu ii sperii cu amenintarile mele. Eeh, lasa, cand ma vor infrunta pentru tine inseamna ca sunt seriosi! Si oricum, nu mi-as da eu surioara oricui!
-Cred ca partea cu ”m-ar blestema baietii daca le-as fura o asemenea frumusete” e linia mea...In fine, te inteleg, si eu vreau sa te protejez in orice fel posibil, insa vad nu prea ai nevoie. Insa ma pricep de minune sa fac alte lucruri pentru tine, cum ar fi sa-ti amintesc sa te imbraci! Haide, Tara, fugi si imbraca-te, ca o sa intarziem!
Roscata abia constientizase pentru ce fapt se trezisera devreme, si pentru ce fusese acel mic dejun delicios. Misa gatise special pentru a o convinge sa fie de acord cu decizia ei de a merge sa-l vizieze la spital pe Mike, colegul lor. Se grabi in camera ei, si se imbraca cu ce-i vazu mai repede. Lua o pereche de blugi taiati, si un bluza alba mai decoltata, simpla. Isi puse la gat un colier facut de fratele ei, de pe vremea cand au fost in vacanta la mare. Parul ei roscat ii cadea liber e umeri, facand-o sa arate divin. Decise sa foloseasca putin machiaj, insa nu prea mult, caci vroia sa arate cat mai natural. Putin creion de ochii ii fuse de ajuns, caci fata ii era perfecta. Privirea ei era acum mai intensa, iar ochii mai evidentiati. Acel albastru marin din privire o facea si mai irezistibila, deja fiind mult prea frumoasa.
Fata coborî agale scarile, si observa ca nu era decat Bijou la parter. Isi cauta prietena, insa cand ajunse din nou la capatul scarilor, o vazu iesind de la baie...Misa era divina, imbracata intr-un tricou rosu cu imprimeuri negre, si o fustita scurta de blugi. Parul ei negru ca abanosul era prins intr-o coada la spate, iar cateva suvite ii mangaiau fata delicata, evidentiandu-i ochii. Tara ramase cu gura cascata la aceasta, lucru ce o facu pe bruneta sa roseasca putin.
In curand plecara de acasa, pornind spre spital. Mersera inainte la o florarie, cumparand un buchet de crini rosii. Florile erau superbe, asa ca Tara fu de acord in cele din urma cu decizia Misei. Nu vroia sa-si calce pe orgoliu si sa-i ceara scuze baiatului, insa trebuia, era o parte a pedepsei sale. Dupa o ora de mers pe jos, fetele ajunsera in fata unei cladiri mari si albe, lucruri ce indicau ca era spitalul. Intrara inauntru si intrebara o infirmiera de camera lui Mike. Femeia a fost atat de draguta incat le conduse pe fete pana la camera cu pricina. Deschisera usa, si intrara intr-un salon micut, cu doua ferestre mari. Baiatul statea in pat, jucandu-se pe telefon.
-Salut, Mike! Cum te mai simti? intreba roscata, cu o anumita sila in voce.
-Buna, Tara! Buna, Misa! spuse baiatul
-B-buna! spuse cu o voce joasa fata
-Am venit sa-mi cer scuze pentru bataia pe care i-ai incasat-o de la mine, insa sa stii ca nu regret nimic! Deci, ma ierti?
-Da, sigur, nu-i nici o problema! In plus, eu cred ca trebuie sa-mi cer scuze pentru ce am facut, si pentru faptul ca ai fost obligata sa vii aici...
-Mda, scuze acceptate! Uite, ti-am adus flori! spuse fata aruncandu-i buchetul pe pat. Eu am plecat pana la Miss Krane, nu am mai vazut-o de mult, ma duc sa o salut! Tare
-Eeh, Tara! Stai, vin si eu cu tine! spuse bruneta intorcandu-se spre prietena sa, care tocmai iesise din incapere
-Misa, te rog, mai stai putin. Vreau sa vorbesc ceva cu tine...zise baiatul apucand-o de mana, lucru ce o facu pe fata sa roseasca.
-Uhm, si, cand te externeaza? spuse bruneta schimband repede subiectul.
-Cred ca saptamana viitoare! Am avut mare noroc cu vacantga asta! spuse acesta tinand-o de mana pe fata
-Eu ma duc sa aduc o vaza pentru flori! spuse aceasta iesind repede din camera. Era atat de nervoasa incat se pierduse cu firea. Nu stia ce sa faca in acea situatie, insa se linisti intr-un final, spunandu-si ca probabil nu e nimic important. Se intoarse inapoi in salon, aranjand florile in vaza. Stia ca brunetul se uita la ea cu mare atentie, si acest lucru o facea sa roseasca foarte tare.
-Misa, eu...Vreau sa-ti multumesc pentru atunci, cand mi-ai luat apararea in fata Tarei. Daca nu erai tu, cine stie cum as fi ajuns..
-Nu am facut cine stie ce...
-Misa, sti...ce vroiam sa vorbesc cu tine...Eu.... adica tu...Ai vrea sa fii prietena mea?