08-10-2008, 02:03 PM
Chapter 4: "Close encounters"
"El e! El trebuie sa fie! E acelasi parfum! Aceeasi ochi!"
In timp ce Tara alerga ca o nebuna pe coridoare cautand camera baiatului cu ochii de onix, se gandea la cat de nebunesc era ceea ce tocmai facea: "Ce tot fac? De ce alerg in halul asta? As vrea sa ma opresc, insa cu cat vreau mai mult, cu atat alerg mai repede. As vrea sa ma gandesc la altceva, insa nu-mi pot scoate din minte acei ochi negrii de onix, care sunt complet diferiti de ochii verzi de smarald ai blondutului meu... Oare de ce mi-a lasat bluza lui? Ce s-a intamplat seara trecuta? Si pe unde naiba e camera lui?!"
Dupa ce in sfarsit gasi camera lui Chris, intra ca o furtuna pe usa, mai mai sa o doboare, dar intr-o fractiune de secunda din acea furtuna ramase doar o adiere usoara de vant...
-Umm, scuze...n-nu stiam c-ca...d-daca vrei t-te astept afara...
-Ai intrat deja, deci ia loc!
Roscata se indrepta cu pasi inceti spre o canapea din centrul camerei, inchizand usa dupa ea. Era rosie in obraji, murind pe dinauntru de rusine. Fusese atat de agitata si de nechibzuita incat uitase sa bata la usa. Cand aceasta intra pe usa, Chris tocmai se schimba. Tara il gasi numai cu blugii pe el, iar mai sus de cureaua de la blugi i se puteau observa boxerii negrii. Tara se aseza pe canapea, uitandu-se cand pe fereastra, cand pe pereti, incercand sa evite pe cat de mult posibil privelistea pe care i-o oferea Chris. Ea incerca sa evite sa se uite la el, insa nu prea putea, caci brunetul avea un corp bine cladit, pe care puteai sa observi si sa deosebesti fiecare muschi in parte.
Tara observa ca ( , ) camera care i se repartizase lui Chris era aceeasi cu a ei, cu mici deosebiri. Spre deosebire de camera sa, camera brunetului avea canapeaua asezata in centrul camerei, iar intr-un colt statea aruncat un cuier vechi, in care statea agatata o punga, probabil a lui Chris. In stanga canapelei, era o masa care avea pe ea urarile organizatorilor si repartitia pe coloane. In fata canapelei era un covor albastru, cu imprimeuri rosii, pe care statea Chris. Tara isi lua privirea de la covor, si se uita la corpul baiatului, observand mai tarziu ca si acesta se uita la ea, parca asteptand sa-si ridice privirea si sa se uite in ochii lui. Chris avea o privire de gheata, iar cu acei ochi negrii de onix, ingheta totul in jurul lui. Privirea sa inspira frica oricui, chiar si Tarei, insa aceasta se uita in ochii lui de ceva timp, dar nu cuteza sa spuna ceva, nici un cuvant, nici macar un sunet...Se uitau amandoi in ochii celuilalt, fara sa spuna nimic, pana cand Chris rupse tacerea:
-Si, deci, de ce ai venit? Sa te dai mare ca ai castigat? spuse acesta pe un ton glaciar
-Evident ca nu! Eu nu-mi pierd timpul cu asa ceva. Si tu sti prea bine de ce am venit!
-Daca as sti nu te-as mai fi intrebat...ii raspunse sarcastic baiatul
-Ba stii! Tu ar trebui sa-ti aduci aminte mai bine decat mine! E bluza ta, nu-i asa? Tu ai fost seara trecuta in parc, nu?
-Aaa, de asta e vorba...Daca pentru atat ai venit sti unde e usa...
-Vroiam doar sa-ti multumesc si sa-ti inapoiez bluza...
-Aha, bine...La partea cu multumitul, multumeste-mi dandu-mi tricoul de langa tine. Cat despre bluza, pastreaz-o, ti-ai castigat-o, in lupta...
Tara ii dadu tricoul, si dupaia vru sa plece...
-Stai! Vino putin, am sa-ti zic ceva...
Roscata se aseza langa baiat, si fiindca orice pozitie ii era incomoda langa acesta pe covor, se aseza in fund (scuzati dar alta expresie n-am gasit) cu picioarele intinse. Vru sa-l intrebe ce dorea sa-i zica, insa nu mai apuca sa faca acest lucru, caci in secunda urmatoare se trezi trantita pe covorul prafuit de timp, iar brunetul cu ochii negrii de onix era deasupra ei. Fata se uita uimita la Chris, nu-i venea sa creada ce se intampla. Spre surprinderea ei, baiatul avea aceeasi privire de gheata, nu schita nici un ranjet, nici un sentiment, nici macar o intentie de a se da jos de pe ea. Tara avea mainile libere, insa nu facea nici o miscare spre a se elibera. Pur si simplu nu putea, se uita in ochii negrii ai baiatului, care o paralizasera...Din pozitia in care se afla, razele soarelui ii dadeau parului brunetului o usoara tenta de blond, lucru ce-i amintea Tarei de Alex. Insa nici macar amintirea iubitului ei nu o facea pe Tara sa reactioneze, dimpotriva aceasta vroia sa-i atinga parul. Vroia atat de mult acest lucru, era ca o obsesie de moment, asadar roscata intinse mana spre parul brunetului. Nu apuca sa-l atinga, caci acesta ii prinse mana si i-o tranti pe covor, ridicand astfel praful care-si gasise locuinta in acesta. Intre timp baiatul ii prinsese si cealalta mana si i-o trantise pe covor, asa ca Tara nu mai putea sa se elibereze folosindu-si mainile. In mod normal, s-ar fi eliberat inainte ca asta sa se intample, insa acum nu avea nici cea mai mica intentie de a face ceva. Era pur si simplu vrajita de ochii acelui baiat, care cu o seara inainte o salvase. Se uita la fata lui,la privirea lui, si totul ii parea ca este cioplit in gheata.Pana si mainile le avea reci...Tara ajunsese sa se intrebe daca intr-adevar este om, daca intr-adevar ce curge prin venele sale este sange,si nu gheata. Se uita incontinuu in ochii lui, avand aceeasi fata plina de uimire. Deodata observa cum fata brunetului se apropie din ce in ce mai mult de a sa, cum buzele sale se apropiau din ce in ce mai mult de ale sale. Dar roscata nu facea nici macar in acest moment ceva spre a se elibera. Ea se uita cu uimire cum buzele brunetului se apropiau din ce in ce mai mult de ale sale, in cele din urma prinzandu-ile intr-un sarut...Insa chiar si cand acesta o saruta, Tara nu isi schimba expresia fetei, o fata ce exprima uimirea. Ii simtea buzele, buze care, spre surprinderea ei, nu erau reci, ci foarte fierbinti...
Insa chiar acele buze au facut-o pe Tara sa se trezeasca la realitate si sa realizeze ce face, si cine este pe ea. Il inlatura imediat pe Chris, rupand astfel vraja, insa nu il dadu jos de pe ea. In urmatoare secunda obrazul baiatului fu lovit de o tornada, adica de palma Tarei. Aceasta il lovise cu toata forta, iar palma sa se imprimase pe obrazul sau. Spre surprinderea ei, brunetul nu scoase nici un sunet, ci se intoarse cu fata la ea, ii arunca o privire fulgeratoare, si, din nou isi apropie buzele de ale Tarei. Se apropia din ce in ce mai mult, iar inima roscatei batea cu atata putere, incat ai fi crezut ca vrea sa-i sara din piept si sa se duca in pieptul brunetului, alaturi de inima sa...Din nou, Tara se uita numai in ochii baiatului, si din nou, acei ochii o paralizasera. Tocmai cand Tara se pregatea pentru ce era mai rau (sau ce era mai bun, dar poate ca inca nu realiza...) vazu ca buzele baiatulului nu vroiau sa o sarute, ci sa- i spuna ceva, acel ceva.
-Nu tu ai castigat, eu te-am lasat sa castigi. De ce? Pentru ca mi-a placut decolteul tau... ii sopti acesta la ureche
"El e! El trebuie sa fie! E acelasi parfum! Aceeasi ochi!"
In timp ce Tara alerga ca o nebuna pe coridoare cautand camera baiatului cu ochii de onix, se gandea la cat de nebunesc era ceea ce tocmai facea: "Ce tot fac? De ce alerg in halul asta? As vrea sa ma opresc, insa cu cat vreau mai mult, cu atat alerg mai repede. As vrea sa ma gandesc la altceva, insa nu-mi pot scoate din minte acei ochi negrii de onix, care sunt complet diferiti de ochii verzi de smarald ai blondutului meu... Oare de ce mi-a lasat bluza lui? Ce s-a intamplat seara trecuta? Si pe unde naiba e camera lui?!"
Dupa ce in sfarsit gasi camera lui Chris, intra ca o furtuna pe usa, mai mai sa o doboare, dar intr-o fractiune de secunda din acea furtuna ramase doar o adiere usoara de vant...
-Umm, scuze...n-nu stiam c-ca...d-daca vrei t-te astept afara...
-Ai intrat deja, deci ia loc!
Roscata se indrepta cu pasi inceti spre o canapea din centrul camerei, inchizand usa dupa ea. Era rosie in obraji, murind pe dinauntru de rusine. Fusese atat de agitata si de nechibzuita incat uitase sa bata la usa. Cand aceasta intra pe usa, Chris tocmai se schimba. Tara il gasi numai cu blugii pe el, iar mai sus de cureaua de la blugi i se puteau observa boxerii negrii. Tara se aseza pe canapea, uitandu-se cand pe fereastra, cand pe pereti, incercand sa evite pe cat de mult posibil privelistea pe care i-o oferea Chris. Ea incerca sa evite sa se uite la el, insa nu prea putea, caci brunetul avea un corp bine cladit, pe care puteai sa observi si sa deosebesti fiecare muschi in parte.
Tara observa ca ( , ) camera care i se repartizase lui Chris era aceeasi cu a ei, cu mici deosebiri. Spre deosebire de camera sa, camera brunetului avea canapeaua asezata in centrul camerei, iar intr-un colt statea aruncat un cuier vechi, in care statea agatata o punga, probabil a lui Chris. In stanga canapelei, era o masa care avea pe ea urarile organizatorilor si repartitia pe coloane. In fata canapelei era un covor albastru, cu imprimeuri rosii, pe care statea Chris. Tara isi lua privirea de la covor, si se uita la corpul baiatului, observand mai tarziu ca si acesta se uita la ea, parca asteptand sa-si ridice privirea si sa se uite in ochii lui. Chris avea o privire de gheata, iar cu acei ochi negrii de onix, ingheta totul in jurul lui. Privirea sa inspira frica oricui, chiar si Tarei, insa aceasta se uita in ochii lui de ceva timp, dar nu cuteza sa spuna ceva, nici un cuvant, nici macar un sunet...Se uitau amandoi in ochii celuilalt, fara sa spuna nimic, pana cand Chris rupse tacerea:
-Si, deci, de ce ai venit? Sa te dai mare ca ai castigat? spuse acesta pe un ton glaciar
-Evident ca nu! Eu nu-mi pierd timpul cu asa ceva. Si tu sti prea bine de ce am venit!
-Daca as sti nu te-as mai fi intrebat...ii raspunse sarcastic baiatul
-Ba stii! Tu ar trebui sa-ti aduci aminte mai bine decat mine! E bluza ta, nu-i asa? Tu ai fost seara trecuta in parc, nu?
-Aaa, de asta e vorba...Daca pentru atat ai venit sti unde e usa...
-Vroiam doar sa-ti multumesc si sa-ti inapoiez bluza...
-Aha, bine...La partea cu multumitul, multumeste-mi dandu-mi tricoul de langa tine. Cat despre bluza, pastreaz-o, ti-ai castigat-o, in lupta...
Tara ii dadu tricoul, si dupaia vru sa plece...
-Stai! Vino putin, am sa-ti zic ceva...
Roscata se aseza langa baiat, si fiindca orice pozitie ii era incomoda langa acesta pe covor, se aseza in fund (scuzati dar alta expresie n-am gasit) cu picioarele intinse. Vru sa-l intrebe ce dorea sa-i zica, insa nu mai apuca sa faca acest lucru, caci in secunda urmatoare se trezi trantita pe covorul prafuit de timp, iar brunetul cu ochii negrii de onix era deasupra ei. Fata se uita uimita la Chris, nu-i venea sa creada ce se intampla. Spre surprinderea ei, baiatul avea aceeasi privire de gheata, nu schita nici un ranjet, nici un sentiment, nici macar o intentie de a se da jos de pe ea. Tara avea mainile libere, insa nu facea nici o miscare spre a se elibera. Pur si simplu nu putea, se uita in ochii negrii ai baiatului, care o paralizasera...Din pozitia in care se afla, razele soarelui ii dadeau parului brunetului o usoara tenta de blond, lucru ce-i amintea Tarei de Alex. Insa nici macar amintirea iubitului ei nu o facea pe Tara sa reactioneze, dimpotriva aceasta vroia sa-i atinga parul. Vroia atat de mult acest lucru, era ca o obsesie de moment, asadar roscata intinse mana spre parul brunetului. Nu apuca sa-l atinga, caci acesta ii prinse mana si i-o tranti pe covor, ridicand astfel praful care-si gasise locuinta in acesta. Intre timp baiatul ii prinsese si cealalta mana si i-o trantise pe covor, asa ca Tara nu mai putea sa se elibereze folosindu-si mainile. In mod normal, s-ar fi eliberat inainte ca asta sa se intample, insa acum nu avea nici cea mai mica intentie de a face ceva. Era pur si simplu vrajita de ochii acelui baiat, care cu o seara inainte o salvase. Se uita la fata lui,la privirea lui, si totul ii parea ca este cioplit in gheata.Pana si mainile le avea reci...Tara ajunsese sa se intrebe daca intr-adevar este om, daca intr-adevar ce curge prin venele sale este sange,si nu gheata. Se uita incontinuu in ochii lui, avand aceeasi fata plina de uimire. Deodata observa cum fata brunetului se apropie din ce in ce mai mult de a sa, cum buzele sale se apropiau din ce in ce mai mult de ale sale. Dar roscata nu facea nici macar in acest moment ceva spre a se elibera. Ea se uita cu uimire cum buzele brunetului se apropiau din ce in ce mai mult de ale sale, in cele din urma prinzandu-ile intr-un sarut...Insa chiar si cand acesta o saruta, Tara nu isi schimba expresia fetei, o fata ce exprima uimirea. Ii simtea buzele, buze care, spre surprinderea ei, nu erau reci, ci foarte fierbinti...
Insa chiar acele buze au facut-o pe Tara sa se trezeasca la realitate si sa realizeze ce face, si cine este pe ea. Il inlatura imediat pe Chris, rupand astfel vraja, insa nu il dadu jos de pe ea. In urmatoare secunda obrazul baiatului fu lovit de o tornada, adica de palma Tarei. Aceasta il lovise cu toata forta, iar palma sa se imprimase pe obrazul sau. Spre surprinderea ei, brunetul nu scoase nici un sunet, ci se intoarse cu fata la ea, ii arunca o privire fulgeratoare, si, din nou isi apropie buzele de ale Tarei. Se apropia din ce in ce mai mult, iar inima roscatei batea cu atata putere, incat ai fi crezut ca vrea sa-i sara din piept si sa se duca in pieptul brunetului, alaturi de inima sa...Din nou, Tara se uita numai in ochii baiatului, si din nou, acei ochii o paralizasera. Tocmai cand Tara se pregatea pentru ce era mai rau (sau ce era mai bun, dar poate ca inca nu realiza...) vazu ca buzele baiatulului nu vroiau sa o sarute, ci sa- i spuna ceva, acel ceva.
-Nu tu ai castigat, eu te-am lasat sa castigi. De ce? Pentru ca mi-a placut decolteul tau... ii sopti acesta la ureche