[Terminat] Don't wait for love, look for happiness

[ohaio_angel]

Dragele mele, am bucura faptul ca va placut. Am adus si next, iar eu sunt foarte sigura ca o sa va placa mult...cred :D



Capitolul 14
Blair

Persoana care ma evita de saptamanii intregi. Regretul faptul ca m-am lasat purtat de val, mai bine era sa fiu linistit si sa nu cobor scarile. Da, este singurul lucru pe care il regret cu adevarat. Totusi, nu vreau sa uit, cat de incitante au fost mangaierile lui jucandu-se cu pielea mea. Nu am putut uita nici mirosul trupului, lui. Nu am putut, a fost prea frumos.
Totusi sunt nevoit sa-l ignor, sa nu fiu ranit. Am mai incercat sa vorbesc cu el, insa de fiecare data parca vorbeam cu peretii.

~ *** ~

Bat in usa si-mi deschide un barbat in toata firea, nu ca eu nu as fi, dar asta parca este matahala.
-Sal'tare Jake.
Spun intrand relaxat. El zambeste inchizand usa in urma mea. De unde ne cunoastem? Ei bine este o poveste mai veche. De fapt il stiu de cateva saptamani. El m-a cautat cu ajutorul lui Randi, care i-a spus cum sa ma gaseasca.
-Soo, de ce m-ai sunat?, ma intreaba asezandu-se la bar incercand sa bea o cafea.
-Sa-ti cer un sfat, de ce altceva?!, ii ironizez
-Si cu ce te poate ajuta batranelul de mine?, zambeste la ironia mea.
Oftez si incep totul de la capat. Nu retinu-se nici cand i-am spus prima data. Ma rog, avea atunci o fata de curios. Acum vrea sa ma enerveze sa repet acelasi drac.
-Asa, spune citind din ziar. Si ce i-ai spus?
Da, i-am spus si de intalnirea de acum ceva minute. Cred ca il interesa mai mult prezentul. Parca se uita la o telenovela cand ma privea. Zicea doar ''Asa'' .
-Ce sa-i spun, dau din umeri. L-am ignorat.
Asta l-a suparat. A lasat ziarul jos si m-a privit in ochi. Calm si totusi amenintator. Chiar a atintit lingurita spre mine.
- Ziceai ca-l cheama, Aoi?
Dau din cap ca da, cu o fata de prost. Clipeam din ochi privindu-l confuz. Poate nu sunt cel mai destept om de pe pamant, dar de ce ma privea ciudat?
-Bun, lasa lingurita jos si isi coboara privirea catre ziar. Il cunosc mai bine decat iti imaginezi
Raman uimit, cum adica? Il cunostea si eu habar aveam pe ce pamant traiesc. Ma mai gandesc eu putin si Randi e cel care mi-a spus de el. Ticalosul, stai sa-l prind si sa vezi ce-i fac cu gura aia care se baga in toate. Totusi nu cred ca apuc sa-i fac ceva ca Ha Na m-a amenintat intr-o zi cand tot asa vroiam sa-l bat. A zis chiar ca ma castreaza, asa ca va terbui sa-i las mostenitori in pace.
-Ce e, motanel, ti-ai inghitit limba?,! ii aud vocea ironica.
-Nu, doar ca am ramas pe ganduri. Cum adica il cunosti?
Zambeste si de dtata asta nu era de bine. Am reusit sa-i vad cateva fete ale sale. Malefice chiar si perverse la un moment cand i-am povestit de acea noapte. Cand l-am vazut m-am dat cu cinci metri mai departe de el.
-Asculta cu atentie pramatie, se rasteste la mine. Aoi... sti cat de zapacit a fost saptamanile astea? I-ai intrat in minte, nu mai scapa de imaginea ta
-Nu i-am facut nimic!, pun palmele ferm pe masa.
-Resptect pentru asta, isi schimba tonalitatea. Dar, daca isi aminteste de noaptea aceea. Face o pauza prin care ofteaza. Ce ai face?
Ma intreb daca aveam raspuns. Da, aveam, dar nu ajuta cu nimic. Jake m-a vazut ingandurat asa ca a lasat ziarul jos si imi face semn sa ma asez pe canaea. Il ascult si am fac comod, dar era tentat sa urc picioarele pe masa mica. M-am abtinut si gata. Prea multa liniste s-a lasat dintr-o data. Dau cu privirea prin incapere si nimic. Liniste. Unde a disparut?
Isi facu aparitia dupa un sfert de ora si-mi tranteste pe masa o mare carte. Cred ca glumeste?! Nici dictionarul meu de germana nu-i asa de gros. Ridic privirea catre Jake, cu o fata de zici sa sunt drogat.
-Un rezumat, te rog.
-Nu sunt cuvinte, incepe sa rada asezandu-se pe un scaun. Sunt fotografi cu el si aventurile lui. Bine, cum este el de fapt. Ai timp sa asculti?
-M-am nascut sa fiu pregatit.
-Bon, sa incepem. Aoi este un sensibil, are sufletul unui artist. Ii place sa creeze amintiri prin cea ce capteaza cu apartul foto. Mereu gaseste ceva ce-i alina sufletul, in cazul tau... nimic.
Deja a inceput sa ma plictiseasza, dar pozele erau interesante ca doar el era in ele. De cand era mic avea trasaturi de fata si chiar am ramas uimit cand l-am vazut la zece anii imbracat in rochie de culoarea piersici cu o peruca ce avea codite lungi cu breton. Jake mi-a observat privirea asa ca-mi lasase poza sa ma bucur macar de ea.
-Blair fii antena, am o casa pe plaja si pentru a-ti rezolva problema cu Aoi. Uite cheile, de restul ma ocup eu.
Ce sa mai apuc sa-i spun ca ma da si afara din casa cu tot ce aveam la mine. Imi inchide usa in nas ceea ce ma face sa-l injur cu toata gura, exact atunci isi fae aparitia la usa.
-Usor tinere ca sun la gabori, imi spune serios.
Este o gluma? Ce-l apuca? Cred ca era fata lui malefica asta, firar sa fiu, parca Jake ar fi frate cu Rnadi ca sunt la fel amandoi. O durere in fund. Nu apuci sa faci ceva ca ei deja sunt in varf cu ajutor sa-ti dea.
As fi vrut sa du de Ao' acum, sa-i explic, sa vorbesc cu el pentur ca inocenta lui pur si simplu era asa de dragut, ami putin cand imi da una in fata. Asta dovedeste ca are stofa de barbat, bine, jumatate ca tot ca o fata loveste.
Incep sa cant pe strad, ma simteam usurat de un chin si ce mai chin?! Deci, in concluzie aveam nevoie de aer mai putin poluat asa ca merg intr-un parc. Nu ma dezmeticesc bine ca dau cu ochii de o persona. Sta ingandurat pe o banca, aceasi banca si de acelasi parc? Trag aer in piept si pornesc catre el. Cum ajung ma opresc si introc capul spre el.
-Si ce mai faci?, intreb asa cu o voce de fapt divers.
-Pai, ma asteptam sa fiu ignorat, isi ridica privirea spre mine.
Buna asta, dar am preferat sa risc chiar daca eram lovit si injurat. Deja ochii lui aveau o stralucire anume, iar eu eram neputincios sa-mi controlez privirea. Era linistit si cand voiam sa-i spun ceva vocile noastre s-au auzit in sincron. Si-a restras vocea timid, insa eu am continuat.
-Lucrez la niste cantece si ma intrebam daca... , spun asta cu jumatate de gura
-Bine, imi raspunde simplu.
Parca stia exact intrebarea pe care voiam sa o pun, dar nu am avut timp sa o termin. Voiam sa-l invit in apartamentul meu sa-i arat partiturile, nu altceva. Poate sunt nebun si pervers, insa acum chiar nu imi ardea de asa ceva, deloc.
Timpul in care am mers cu el mi s-a parut o secunda pentru ca deja intram inauntru. In sufragerie dau de m\omul pe care-l uras. Nu-l uras asa incat sa-i doresc moartea, dar il voiam afara din viata mea.
-Musafiri?!, intreba mirat. De ce nu m-ai anuntat?
Gata, incepea cu fata aia inocenta ca el este un frate bun si iubitor. Oricum eu nu inghiteam asemnea om si cred ca era mai bien decat uc el sub acelasi acoperis.
-Salut! , spune Ao' zambind, ia rmie imi venea sa mor.
-Tu esti iubituk lui Blair sau...
Oh nu, facea sapaturi cu baiatul meu si nu puteam permite asta. Sub nici o forma.
-Nu, incepe si rade bleu eyes. Suntem doar prietenii, spune dupa ce se calmeaza.
-Bun, Aoi, el este fratele meu Mike, intrrup holbatul aici pe mute si sparg toata gheata lunadu-l pe Aoi de mana sa-l duc la mine in camera. Mana si-o retrage nebagandu-am in seama.
-Blair, calmeaza-te!, psune Mike zambind nevinovat si asezandu-se la o masa. Aoi, vrei un ceai?
-Daca este de tei, o cana te rog., zambeste si el apoi merge asezandu-se la masa langa dracu' in piele de miel.
-Fac eu ceaiul, oftez resemnat si pornesc spre bucatarie.
Trebuia el sa fie acasa al ora asta. Stiam ca plecase cu nu stiu ce treaba, dar el nu, acum isi gasi sa leneveasca. De vreo trei, patru cinci, nici eu nu stiu cate saptamnii imi sta pe cap. Nici sa dorm nu mai pot. Imi este frica, poate se va furisa in pat cu mine.
Si totusi nu inteleg de ce samanam asa mult. Culoarea ochilor este aceasi, asta nu pot schimba, dar de ce Doamne s-a si vopsit castaniu. Nu ii ajungea ca ma terorizeaza prezenta lui aici? Pfu, trebuie sa ma port ca un barbat, dar tot imi vine sa bocesc in sinea mea, insa tot mai bine suna o bataie sa-i dau.
Grozav, acum cu gandurile mele risc sa ma ard incercand sa fac un ceai. M-am oferit voluntar, sa vedem cat va rezista baiatul meu cu fratele meu. Cred ca se va urca pe toti peretii sa scape de el, iar eu am sa ma amuz atat timp cat Mike nu ajunge la altceva desigur.