22-08-2008, 03:34 PM
Hy sys!!! ma bucur ca ai trecut pe la fic-ul meu...si ma bucur mult ca-ti place...:)...Uite si continuarea care per sa-ti placa...pwp dulcve
Capitolul 8:O fantoma din trecut
partea I
Cand se trezi Thony, erau deja la aeroport. Deschise ochii larg, pentru ca nu mai vazuse niciodata atatea avioane. Parca nici lui nu-i venea sa creada. Privirea sa era atrasa de aparatele de zbor ce pluteau deasupra lui .Chiar in acel moment unul decola...Era atat de uimitor sa il priveasca !
"Ciudat . Acesta senzatie nu am cunoscut-o pana acum. Ce libere par, sunt ca niste pasari ce-si intind aripile deasupra lumii, cum o fi sa privesti pamantul si sa simti ca-l poti cuprinde in palme ?"
Aceste ganduri nu-i dadeau pace. Devenea din ce in ce mai nerabdator. Cantaretul il urmarea indeaproape. Nu-l scapa din ochi, parca fiind si el uimit de curiozitatea baiatului. Pana la urma tot ce vroia era ca acesta sa fie fericit. Sa-i simta inima batand in ritm cu a sa. Nu cunoscuse acele sentimente. El nu invatase sa simta asa ceva. Copilaria sa a fost bazata doar pe teama si vise spulberate...tot ce era trecutul sau, tot ce fusese in trecutul sau, ii pareau acum niste umbre sfasietoare, umbrele unei frici de nedescris, care si acum il face sa se trezeasca noaptea cu ochii scaldati in puritate lacrimilor sale. Desi parea un tip rece, tot ce vroia era doar o persoana de care sa aiba grija, sa o iubeasca... O fiinta pura si nevinovata...care sa nu fie atinsa de focul invidiei, de ura si de puterea banilor. Oare gasise acea fiinta ?
-Whoa! Ce mari sunt, exclama baiatul privind pierdut la grandoarea avioanelor .
-Te-ai trezit in sfarsit! Ma pregateam sa plec si ramaneai aici! zise cantaretul cu o oarecare indiferenta, ce o afisa precum o masca .
Thony iesi din masina, isi lua bagajul si se aseza langa Ray. Vedeta il privi incruntat si o lua inainte, iar Thony mergea dupa el ca un catelus de companie, cuminte, gata oricand sa-i urmeze ordinele stapanului sau. Daca i-ar fi stiut gandurile, probabil nu ar mai fii asa nerabdator. Baiatul trage de valiza si se uita cand in dreapta, cand in stanga. S-au oprit in fata unei benzi rulante .
-Pune bagajul acolo! ii ordona vedeta.
Thony facu intocmai cum zise Ray si il urma. Body-guarzii il privira suspiciosi pe Thony. Ray nu spusese nimanui ca mai vine cineva cu el si distanta dintre cei doi le dadura un singur gand acestora. Vroia sa-i faca rau vedetei .
Fugira spre el , il luara de maini si il trantira la pamant. Baiatul scoase un tipat subtire si tacu. Piciorul in burta primit il facu sa-si piarda cunostinta pentru cateva minute. Inchise ochii incet , inecat in durerea ce ii strabatea corpul .
-Ce faceti idiotilor?El e cu mine.
Vedeta fugi spre Thony, luandu-l in brate. Parea atat de fragil , incat iti era frica sa-l atingi. Deschise ochii incet si se sperie vazandu-l pe Ray deasupra sa, tinandu-l in brate. Nu stia ce se intamplase. Pentru un moment parea confuz. Ca si cum se trezise dupa un somn de sute de ani. Bineinteles ca durerea de la burta persista tot mai mult .
"Chipul lui! E singurul lucru care-mi trebuie ca remediu. E aici! Trupul sau e atat de cald! Ce e sentimentul asta...ma doare, simt cum se zbate ceva in inima mea. As vrea sa-i vorbesc, de ce nu pot? De ce oricat incerc, nu gasesc o cale sa-i spun ca eu...eu de fapt...as vrea sa il sarut...sa-l simt langa mine, sa-i simt mangaierile si sa fie al meu...numai al meu...pe veci! Oare e rau daca simt asta? Oare e normal? Dar de ce...De ce nu putem fi impreuna? Totdeauna "de ce", "de ce"," de ce"...Ce se va intampla intre noi..."
Toate acestea erau intrebarile unei minti zdrobite de puterea cuvintelor. Era greu sa se gandeasca, dar e realitatea...e cruda, dar e adevarata .
-Ray...ce se intampla? intreba Thony tusind .
Vedeta il ridica, tinandu-l de mijloc. Parca nu vroia sa-i dea drumul nici in ruptul capului. Nici Thony nu vroia...Atingerea sa...era ca si cum i-ar alina orice tip de durere...raiul pe pamant . Cantaretul il privi pe baiat trist. Il durea...poate mai tare decat lovitura primita de prietenul sau. Lacrimile se adunau la ochii sai, fara ca acesta sa-si dea seama, ca una dintre ele a scapat pe obrajii sai. Thony insa ramase cu ochii deschisi, privindu-l. Ce facea? Plangea, pentru el? Iar? Nu, nu putea permite asta. Isi apropie buzele rozalii de fata lui Ray si ii saruta obrazul pe care acea lacrima se scursese o data cu furia necontrolata ce urma sa iasa afara din sufletul sau...Nu intelegea.
"Thony...chiar ma ...de ce ?"
Aceeasi intrebare, acelasi raspuns primit din interiorul sau. Nu stie. E ceva mai presus de el, ceva poate mult prea ciudat...
Body-guarzi isi dadura seama imediat de greseala ce o facusera .
-Ne pare rau! Va rugam domnule, iertati-ne! N-am stiut! Am vazut ca va urmarea si am crezut ca vrea sa va atace .
Vedeta ii privi rece. Ochii sai pareau sageti de gheata ce-ti inspirau o teama profunda. Sageti gata sa te strapunga, sa te ucida...
-Cum v-ati permis sa dati in el? Asta nu am sa v-o iert! Veti ajunge pe strazi. Nimeni nu-l atinge in afara de mine. Oricine o face il ucid cu propriile-mi maini. El e al meu!
-Ray...murmura Thony .
-Taci din gura! Sa nu te aud !
-Nu mai conteaza. E in regula baieti, zise Thony strangand din dinti, apasat de o durere puternica .
-Ba nu, nu e! Nu e deloc! Crezi ca nu-mi dau seama ca te doare? Uita-te la tine! Tremuri, te simt! De ce esti atat de naiv? Daca vei continua sa fii asa nu vei sfarsi decat suferind dupa ceva ce ai pierdut...
-Imi pare rau...Te rog, nu-i da afara! Au copii de ingrijit. Iti jur ca atat timp cat stam aici, voi face tot ce vrei tu! Voi fii cuminte si ma voi comporta frumos. Te implor...spuse Thony cu lacrimi in ochi.
-Prostule! Bine...daca se mai intampla o singura data ca el sa patesca ceva, chiar si o zgarietura din neatentia vostra , ajunge-ti pe strazi si nu va mai angajati nicaieri .
-Da ,domnule !
Acum body-guarzii stateau mai mult pe langa Thony decat pe langa vedeta. Se intrebau cum de un baiat atat de dragut poate rezista langa o asa piaza rea ca vedeta. Era aproape imposibil, dar gestul lui Ray, ii facuse sa creada ca cei doi sunt impreuna. Furia din ochii sai, lacrima aceea ce nu putuse fii oprita .
-Ray, ia uite cata lume! spuse baiatul uimit de scaunele din jurul sau. Ii placea sa stie ca nu se va plictisi. Ajunse la clasa intai. Se uita pe scaunele din stanga si dreapta sa. Cand sa intre intr-un separeu, vazu in partea dreapta un baiat ce-l privea insistent .
Vedeta mergea in fata, la ceva distanta de baiat, insa Thony il admira pe strainul dupa scaun. Era superb! Parea un inger de cristal. Ochii sai albastrii se asemanau foarte mult cu marea involburata, intunecimea lor se reflecta in culoarea marina si inchisa a parului. Era ciudat, dar parea ingerul cerului. Frumusetea sa era de nedescris...
"Cine e el...ma priveste atat de diferit. Pare ca ar vrea sa ma ia in brate...Ce se intampla cu mine? Tremur...el...e...Nu! Nu poate fii !E imposibil, nu are cum! E prea mult timp de atunci..."
Baiatul intoarse privirea si il apuca pe Ray de mana. De ce anume sa temea? Simtea ca e rupt pe dinauntru, dar de ce nu recunostea? Oare se insela?Totul era doar un vis trist? Ray nu stia ce anume patise baiatul, pentru ca nu spunea nimic. Doar privea disperat, fara sa reactioneza .
Intrara in separeu. Era foarte frumos. Aveau o canapea foarte eleganta, scaune , o masa unde urma sa aiba loc intrunirea cu formatia. Thony se aseza linistit pe canapea si privi in jurul sau . Erau intr-un loc foarte luxos .
Deodata de dupa draperia rosie ce despartea holul care facea legatura intre camera sa si clasa intai, aparura cinci baieti, imbracati foarte frumos . Nu mica ii fu mirarea, cand vazu ca ii cunostea pe acestia .
-Pisicuta mea?! Ce face ea aici? Te-ai ratacit iar, micutul meu ingeras ?
-Ritsuka....
Thony ramase cu ochii atintiti asupra baiatului. Nu de alta, dar ii statea foarte bine imbracamintea ce o purta. Blugii sfasiati si tricoul sau abastru, ii puneau in evidenta trupul puternic, gata sa-si sfasie prada sub ochii ei neputinciosi. Ray insa nu-i dadu ocazia sa-l atinga. Puse mana intre cei doi, privindu-l cu dispret pe Ritsuka. Nu-i venea sa creada ca are curajul sa se dea la baiat cu el de fata.
-Opa! afirma Ritsu. Se pare ca ...Thony deja apartine cuiva. Insa nu ma intereseaza si sti de ce? il intreba pe Ray, uite de-asta.
Si il smuci pe Thony, tragandu-l in bratele sale si sarutandu-l apasat. Thony vru sa zica ceva, dar nu reusi decat sa-i permita lui Ritsuka sa-i dea un sarut frantuzesc de toata splendoarea. Mainele baiatulu stateau arcuite pe pieptul solistului. Nu avea puterea necesara sa-l infrunte. Poate parea prost, dar era neputincios.
"Ray, ce faci? De ce-i permiti sa faca asta...Te rog, trage-ma la tine in brate. Te rog nu-l lasa sa mai faca asa ceva. Mi-e frica..."
Lacrimile incepura a curge din ochii lui Thony. De ce plangea? Oare era durerea muscaturilor lui Ritsuka sau era durerea iubirii. Atata chin... . Incerca sa se elibereze, insa bratele solistului il tineau strans. Ochii lui ii urmareau fiecare miscare, buzele sale il prinsera in mrejele unui sarut pasional...
Mana lui Ritsuka incepea sa-si faca loc pe sub tricoul baiatului. Ce naiba, avea de gand sa-l dezbrace aici? Ray, unde e Ray cand avea nevoie de el ?
Insa cineva il trase din stransoarea ce aproape ii taiase rasuflarea. Lua o gura de aer, parca trezindu-se dintr-un cosmar. Respiratia sa se putea auzi. Ochii lui verzi erau acum inecati in lacrimi .
-Daca il mai atingi odata, iti jur ca nu mai apuci sa aterizezei la Paris. Destinatia ta va fi...cimitirul. Nu te mai apropia de el pentru ca o sa am grija sa-ti fac viata un iad. Te voi chinui asa cum n-am facut-o niciodata .
-Crezi ca mi-e frica de tine? Ce ar putea sa-mi faca un baiat de bani gata ca tine, care habar n-are ce inseamna iubirea? Care a fost parasit de parinti, de cei din jur...care e mur...
-Taci! tipa Thony. Taci odata! M-am saturat de voi...ce credeti ca sunt eu? O papusa sa o pasati de la unul la altul? Credeti ca eu nu simt? Nu ma doare oare? Ce mai vreti de la mine? Lasati-ma va rog...nu mai vreau sa sufar....! zise Thony, cazand in genunchi si punandu-si mainile la ochi, in speranta ca va opri lacrimile sa curga, insa degeaba .
Ray se apleca langa el, vrand sa-l ia in brate ,insa palma peste maini ce i-o dadu Thony il lasa nemiscat. Il ranise. Singura persoana pe care vroia sa o protejeze, o ranise .Baiatul fugi din camera, vrand sa fie singur . Vedeta ramase in genunchi. Era numai vina lor. Nu vroia decat sa-l simta mai aproape, sa-i simta fiecare miscare si sa-l faca sa uite trecutul. Faptul ca il avea langa el il facea atat de fericit. Ii era greu sa recunoasca acest sentiment, care era ceva strain pentru el. Totdeuna fusese cel ca facea totul bine, cel cu experienta. Insa aceasta situatie il depasea cu mult. Thony plecase.
In timp ce iesi pe coridorul avionului, neatent intra intr-un baiat. Daca nu-l prindea acesta, Thony putea sa se lovesca rau. Insa cazura amandoi, unul peste altul. Ochii lor se intalnira. Era acelasi tip ce-l privise insistent la urcare. Se trase repede dupa trupul strainului si se uita la el speriat. Lacrimile inca ii curgeau. Le sterse cu repeziciune si ii intinse mana baiatului. Acesta se ridica si privi spre Thony. Parca si el parea cufundat in amintiri. Ceva nu era bine. Thony ii amintea de cineva. Ochii sai nevinovati, trupul sau firav il facea sa-si aduca aminte de o persoana draga .
"Oare el e?se intreb acesta. Oare e chiar...Thony. Da, el trebuie sa fie, el e fratele meu. Ce s-a intamplat? E atat de trist. Pare atat de singur..."
Capitolul 8:O fantoma din trecut
partea I
Cand se trezi Thony, erau deja la aeroport. Deschise ochii larg, pentru ca nu mai vazuse niciodata atatea avioane. Parca nici lui nu-i venea sa creada. Privirea sa era atrasa de aparatele de zbor ce pluteau deasupra lui .Chiar in acel moment unul decola...Era atat de uimitor sa il priveasca !
"Ciudat . Acesta senzatie nu am cunoscut-o pana acum. Ce libere par, sunt ca niste pasari ce-si intind aripile deasupra lumii, cum o fi sa privesti pamantul si sa simti ca-l poti cuprinde in palme ?"
Aceste ganduri nu-i dadeau pace. Devenea din ce in ce mai nerabdator. Cantaretul il urmarea indeaproape. Nu-l scapa din ochi, parca fiind si el uimit de curiozitatea baiatului. Pana la urma tot ce vroia era ca acesta sa fie fericit. Sa-i simta inima batand in ritm cu a sa. Nu cunoscuse acele sentimente. El nu invatase sa simta asa ceva. Copilaria sa a fost bazata doar pe teama si vise spulberate...tot ce era trecutul sau, tot ce fusese in trecutul sau, ii pareau acum niste umbre sfasietoare, umbrele unei frici de nedescris, care si acum il face sa se trezeasca noaptea cu ochii scaldati in puritate lacrimilor sale. Desi parea un tip rece, tot ce vroia era doar o persoana de care sa aiba grija, sa o iubeasca... O fiinta pura si nevinovata...care sa nu fie atinsa de focul invidiei, de ura si de puterea banilor. Oare gasise acea fiinta ?
-Whoa! Ce mari sunt, exclama baiatul privind pierdut la grandoarea avioanelor .
-Te-ai trezit in sfarsit! Ma pregateam sa plec si ramaneai aici! zise cantaretul cu o oarecare indiferenta, ce o afisa precum o masca .
Thony iesi din masina, isi lua bagajul si se aseza langa Ray. Vedeta il privi incruntat si o lua inainte, iar Thony mergea dupa el ca un catelus de companie, cuminte, gata oricand sa-i urmeze ordinele stapanului sau. Daca i-ar fi stiut gandurile, probabil nu ar mai fii asa nerabdator. Baiatul trage de valiza si se uita cand in dreapta, cand in stanga. S-au oprit in fata unei benzi rulante .
-Pune bagajul acolo! ii ordona vedeta.
Thony facu intocmai cum zise Ray si il urma. Body-guarzii il privira suspiciosi pe Thony. Ray nu spusese nimanui ca mai vine cineva cu el si distanta dintre cei doi le dadura un singur gand acestora. Vroia sa-i faca rau vedetei .
Fugira spre el , il luara de maini si il trantira la pamant. Baiatul scoase un tipat subtire si tacu. Piciorul in burta primit il facu sa-si piarda cunostinta pentru cateva minute. Inchise ochii incet , inecat in durerea ce ii strabatea corpul .
-Ce faceti idiotilor?El e cu mine.
Vedeta fugi spre Thony, luandu-l in brate. Parea atat de fragil , incat iti era frica sa-l atingi. Deschise ochii incet si se sperie vazandu-l pe Ray deasupra sa, tinandu-l in brate. Nu stia ce se intamplase. Pentru un moment parea confuz. Ca si cum se trezise dupa un somn de sute de ani. Bineinteles ca durerea de la burta persista tot mai mult .
"Chipul lui! E singurul lucru care-mi trebuie ca remediu. E aici! Trupul sau e atat de cald! Ce e sentimentul asta...ma doare, simt cum se zbate ceva in inima mea. As vrea sa-i vorbesc, de ce nu pot? De ce oricat incerc, nu gasesc o cale sa-i spun ca eu...eu de fapt...as vrea sa il sarut...sa-l simt langa mine, sa-i simt mangaierile si sa fie al meu...numai al meu...pe veci! Oare e rau daca simt asta? Oare e normal? Dar de ce...De ce nu putem fi impreuna? Totdeauna "de ce", "de ce"," de ce"...Ce se va intampla intre noi..."
Toate acestea erau intrebarile unei minti zdrobite de puterea cuvintelor. Era greu sa se gandeasca, dar e realitatea...e cruda, dar e adevarata .
-Ray...ce se intampla? intreba Thony tusind .
Vedeta il ridica, tinandu-l de mijloc. Parca nu vroia sa-i dea drumul nici in ruptul capului. Nici Thony nu vroia...Atingerea sa...era ca si cum i-ar alina orice tip de durere...raiul pe pamant . Cantaretul il privi pe baiat trist. Il durea...poate mai tare decat lovitura primita de prietenul sau. Lacrimile se adunau la ochii sai, fara ca acesta sa-si dea seama, ca una dintre ele a scapat pe obrajii sai. Thony insa ramase cu ochii deschisi, privindu-l. Ce facea? Plangea, pentru el? Iar? Nu, nu putea permite asta. Isi apropie buzele rozalii de fata lui Ray si ii saruta obrazul pe care acea lacrima se scursese o data cu furia necontrolata ce urma sa iasa afara din sufletul sau...Nu intelegea.
"Thony...chiar ma ...de ce ?"
Aceeasi intrebare, acelasi raspuns primit din interiorul sau. Nu stie. E ceva mai presus de el, ceva poate mult prea ciudat...
Body-guarzi isi dadura seama imediat de greseala ce o facusera .
-Ne pare rau! Va rugam domnule, iertati-ne! N-am stiut! Am vazut ca va urmarea si am crezut ca vrea sa va atace .
Vedeta ii privi rece. Ochii sai pareau sageti de gheata ce-ti inspirau o teama profunda. Sageti gata sa te strapunga, sa te ucida...
-Cum v-ati permis sa dati in el? Asta nu am sa v-o iert! Veti ajunge pe strazi. Nimeni nu-l atinge in afara de mine. Oricine o face il ucid cu propriile-mi maini. El e al meu!
-Ray...murmura Thony .
-Taci din gura! Sa nu te aud !
-Nu mai conteaza. E in regula baieti, zise Thony strangand din dinti, apasat de o durere puternica .
-Ba nu, nu e! Nu e deloc! Crezi ca nu-mi dau seama ca te doare? Uita-te la tine! Tremuri, te simt! De ce esti atat de naiv? Daca vei continua sa fii asa nu vei sfarsi decat suferind dupa ceva ce ai pierdut...
-Imi pare rau...Te rog, nu-i da afara! Au copii de ingrijit. Iti jur ca atat timp cat stam aici, voi face tot ce vrei tu! Voi fii cuminte si ma voi comporta frumos. Te implor...spuse Thony cu lacrimi in ochi.
-Prostule! Bine...daca se mai intampla o singura data ca el sa patesca ceva, chiar si o zgarietura din neatentia vostra , ajunge-ti pe strazi si nu va mai angajati nicaieri .
-Da ,domnule !
Acum body-guarzii stateau mai mult pe langa Thony decat pe langa vedeta. Se intrebau cum de un baiat atat de dragut poate rezista langa o asa piaza rea ca vedeta. Era aproape imposibil, dar gestul lui Ray, ii facuse sa creada ca cei doi sunt impreuna. Furia din ochii sai, lacrima aceea ce nu putuse fii oprita .
-Ray, ia uite cata lume! spuse baiatul uimit de scaunele din jurul sau. Ii placea sa stie ca nu se va plictisi. Ajunse la clasa intai. Se uita pe scaunele din stanga si dreapta sa. Cand sa intre intr-un separeu, vazu in partea dreapta un baiat ce-l privea insistent .
Vedeta mergea in fata, la ceva distanta de baiat, insa Thony il admira pe strainul dupa scaun. Era superb! Parea un inger de cristal. Ochii sai albastrii se asemanau foarte mult cu marea involburata, intunecimea lor se reflecta in culoarea marina si inchisa a parului. Era ciudat, dar parea ingerul cerului. Frumusetea sa era de nedescris...
"Cine e el...ma priveste atat de diferit. Pare ca ar vrea sa ma ia in brate...Ce se intampla cu mine? Tremur...el...e...Nu! Nu poate fii !E imposibil, nu are cum! E prea mult timp de atunci..."
Baiatul intoarse privirea si il apuca pe Ray de mana. De ce anume sa temea? Simtea ca e rupt pe dinauntru, dar de ce nu recunostea? Oare se insela?Totul era doar un vis trist? Ray nu stia ce anume patise baiatul, pentru ca nu spunea nimic. Doar privea disperat, fara sa reactioneza .
Intrara in separeu. Era foarte frumos. Aveau o canapea foarte eleganta, scaune , o masa unde urma sa aiba loc intrunirea cu formatia. Thony se aseza linistit pe canapea si privi in jurul sau . Erau intr-un loc foarte luxos .
Deodata de dupa draperia rosie ce despartea holul care facea legatura intre camera sa si clasa intai, aparura cinci baieti, imbracati foarte frumos . Nu mica ii fu mirarea, cand vazu ca ii cunostea pe acestia .
-Pisicuta mea?! Ce face ea aici? Te-ai ratacit iar, micutul meu ingeras ?
-Ritsuka....
Thony ramase cu ochii atintiti asupra baiatului. Nu de alta, dar ii statea foarte bine imbracamintea ce o purta. Blugii sfasiati si tricoul sau abastru, ii puneau in evidenta trupul puternic, gata sa-si sfasie prada sub ochii ei neputinciosi. Ray insa nu-i dadu ocazia sa-l atinga. Puse mana intre cei doi, privindu-l cu dispret pe Ritsuka. Nu-i venea sa creada ca are curajul sa se dea la baiat cu el de fata.
-Opa! afirma Ritsu. Se pare ca ...Thony deja apartine cuiva. Insa nu ma intereseaza si sti de ce? il intreba pe Ray, uite de-asta.
Si il smuci pe Thony, tragandu-l in bratele sale si sarutandu-l apasat. Thony vru sa zica ceva, dar nu reusi decat sa-i permita lui Ritsuka sa-i dea un sarut frantuzesc de toata splendoarea. Mainele baiatulu stateau arcuite pe pieptul solistului. Nu avea puterea necesara sa-l infrunte. Poate parea prost, dar era neputincios.
"Ray, ce faci? De ce-i permiti sa faca asta...Te rog, trage-ma la tine in brate. Te rog nu-l lasa sa mai faca asa ceva. Mi-e frica..."
Lacrimile incepura a curge din ochii lui Thony. De ce plangea? Oare era durerea muscaturilor lui Ritsuka sau era durerea iubirii. Atata chin... . Incerca sa se elibereze, insa bratele solistului il tineau strans. Ochii lui ii urmareau fiecare miscare, buzele sale il prinsera in mrejele unui sarut pasional...
Mana lui Ritsuka incepea sa-si faca loc pe sub tricoul baiatului. Ce naiba, avea de gand sa-l dezbrace aici? Ray, unde e Ray cand avea nevoie de el ?
Insa cineva il trase din stransoarea ce aproape ii taiase rasuflarea. Lua o gura de aer, parca trezindu-se dintr-un cosmar. Respiratia sa se putea auzi. Ochii lui verzi erau acum inecati in lacrimi .
-Daca il mai atingi odata, iti jur ca nu mai apuci sa aterizezei la Paris. Destinatia ta va fi...cimitirul. Nu te mai apropia de el pentru ca o sa am grija sa-ti fac viata un iad. Te voi chinui asa cum n-am facut-o niciodata .
-Crezi ca mi-e frica de tine? Ce ar putea sa-mi faca un baiat de bani gata ca tine, care habar n-are ce inseamna iubirea? Care a fost parasit de parinti, de cei din jur...care e mur...
-Taci! tipa Thony. Taci odata! M-am saturat de voi...ce credeti ca sunt eu? O papusa sa o pasati de la unul la altul? Credeti ca eu nu simt? Nu ma doare oare? Ce mai vreti de la mine? Lasati-ma va rog...nu mai vreau sa sufar....! zise Thony, cazand in genunchi si punandu-si mainile la ochi, in speranta ca va opri lacrimile sa curga, insa degeaba .
Ray se apleca langa el, vrand sa-l ia in brate ,insa palma peste maini ce i-o dadu Thony il lasa nemiscat. Il ranise. Singura persoana pe care vroia sa o protejeze, o ranise .Baiatul fugi din camera, vrand sa fie singur . Vedeta ramase in genunchi. Era numai vina lor. Nu vroia decat sa-l simta mai aproape, sa-i simta fiecare miscare si sa-l faca sa uite trecutul. Faptul ca il avea langa el il facea atat de fericit. Ii era greu sa recunoasca acest sentiment, care era ceva strain pentru el. Totdeuna fusese cel ca facea totul bine, cel cu experienta. Insa aceasta situatie il depasea cu mult. Thony plecase.
In timp ce iesi pe coridorul avionului, neatent intra intr-un baiat. Daca nu-l prindea acesta, Thony putea sa se lovesca rau. Insa cazura amandoi, unul peste altul. Ochii lor se intalnira. Era acelasi tip ce-l privise insistent la urcare. Se trase repede dupa trupul strainului si se uita la el speriat. Lacrimile inca ii curgeau. Le sterse cu repeziciune si ii intinse mana baiatului. Acesta se ridica si privi spre Thony. Parca si el parea cufundat in amintiri. Ceva nu era bine. Thony ii amintea de cineva. Ochii sai nevinovati, trupul sau firav il facea sa-si aduca aminte de o persoana draga .
"Oare el e?se intreb acesta. Oare e chiar...Thony. Da, el trebuie sa fie, el e fratele meu. Ce s-a intamplat? E atat de trist. Pare atat de singur..."
![[Imagine: cucumberFou1rcopy.png]](http://i427.photobucket.com/albums/pp360/Myttsu-chan/cucumberFou1rcopy.png)