Trăind după propriile reguli

[Miss M]

Nu scapi de mine:))...
Am citit capitolul aseara si, dupa cum spuneam, observ ca de fiecare data cand vreau sa ma supar pe Mickaela face ea ceva ca sa-mi provoace mila.
Trecand peste faptul ca este bolnava, pe care si ea incearca sa-l ignore, mi s-a parut mai dura decat de obicei. Adica inteleg, Megan a venit neinvitata, dar totusi, putea macar sa incerce sa fie draguta. Dar nu, a dat-o pur si simplu pe usa afara dupa nici cinci minute...:)) Asta e momentul in care m-am suparat pe ea.
Apoi au aparut toate acele detalii noi despre ea, despre firea ei si despre cum nu-si poate face prieteni din cauza tatalui ei. Il suport pe omul ala din ce in ce mai putin. Dar ai descris foarte frumos ceea ce simte, asa ca supararea mi-a trecut.:D
Ai avut mai mult dialog decat de obicei, dar se intelege de ce, asa ca pe mine nu ma deranjeaza. Ai facut cateva greseli de tastare, dar nu mai stiu pe unde sunt si oricum, nici nu se observa.
Acum, ceva nou: avansezi cu descrierea. I mean, chiar o faci. Imi place din ce in ce mai mult(se poate asa ceva?) cum descrii ce simt personajele, dar si actiunile lor. Thumbs up for that!\:d/

Cam atat pe moment, astept continuarile;).