Capitulare

[Beatrix LaVey]

pretioasele mele, va nultumesc pentru comentarii! >:D< Acum, am revenit cu nextul:

* Timpul trecuse repede. Mi-am sters lacrimile rapid si m-am ridicat, luandu-l pe baiat dupa mine. Era gata baia, asa ca si noi ne indreptam spre ea. Terbuia sa fim pergatiti pentru mine, nu fiindca aveam nevoie de baie, ci aveam, in special, de relaxare.
"Calmul dinaintea furtunii... "
  Incet, intrasem in incaperea mare, plina de aburi. Eric, care era vizibil distrus de ceea ce aflase,era de-a dreptul trist. Isi inchisese ochii, asezandu-se pe marginea vanei mari, imbracat, asa cum era. M-am uitat cu parere de rau la el, incepand sa-l dezbrac de haine pe rand, aruncandu-i-le pe jos. M-am uitat la el binedispus spre el, incercand sa-l fac sa zambeasca, desi era cam greu, datorita faptului ca era cu adevart trist.
- Haide, iubire, te rog, vreau sa imi zambesti ca inainte... am spus in soapta si i-am sarutat buzele, chiar in momnetul in care intrase peste noi cea pe care o rugasem sa ne incalzeasca apa.
- Domnule Caleb, spuse aproape in soapta, vazand ca-l sarut, iar cand m-am intors, i-am vazut zambetul jenat. Domnule, voiam sa va spun ca tatal domnului conte nu va veni acasa... Nu va veni in aceasta seara, spuse in soapta, iar eu am inclinat din cap, zambindu-i profund multumit. Poate ca ea nu stia... Dar am preferat sa nu-i spun, asta ramanea la alegerea scumpului meu Caleb.
Incet, l-am facut pe acesta, care era aproape gol, sa imi zambeasca. Era insa un zambet trist, vizibil distrus de ceea ce se intamplase. Pana la urma, chiar daca era un sodomit, tatal sau nu merita sa moara...
- Dezbraca-te, poruncise incet, incat ma trecuse un fior fara sa vreau. Stiam ce avea sa se intample daca eram goi amandoi, insa m-am lasat sa cred ca , datorita faptului ca era trist, avea sa se comporte cuviincios.
  Incet, i-am urmat ordinul, incepand sa ma dezbrac de toate hainele pe care le aveam pe mine, miscandu-ma cat se poate de repede. Ramasesem gol in scurt timp in fata sa, iar el, cand imi vazuse trupul asa, zambise.
- Esti ca un copilas, micutul meu ingeras balai, spuse in soapta si am zambit. Vorbea copilul sau adultul din el?
  Mi-am inchis ochii, intrand in apa incet. A venit dupa mine, asezandu-se imediat. M-a tras la el in brate inainte ca eu sa pot face ceva, inainte sa ma pot impotrivi. Ma stranse la piept, asezandu-ma cu spatele lipit de torsul sau, si ma sarutase pe gat usor. Picioarele mele erau usor desfacute si asezate de o parte si de alta a picioarelor sale, astfel incat ii simteam taria acolo, intre picioarele mele.
Saruturile lui ma incalzeau, deveneam din ce in ce mai ahtiat dupa atingerile lui extrem de tandre.
- Dulce... Esti cea mai dulce persoana pe care am vazut-o vreodata, imi spuse in soapta, ia reu nu ma putusem abtine. M-am intors spre el, buzele presandu-mi-se peste cele ale lui. Nu ma putusem abtine, astfel ca limba mea se strecurase atat de bursc in gura lui, incat ramasese uimit.
  "Ceva mai dulce ca mine? El. " mi-am spus hotarat si am zambit atat de dulce, incat ochii sai cazusera in adancul albastru al ochilor mei. Il vrajeam usor, desi nu asta era scopul meu. Tineam la Eric si nu m-as fi simtit bine cu siguranta daca as fi plecat de langa el. In zadar incercasem eu sa ma conving ca mi-ar fi fost mai bine fara el, imi era imposibil.
- Eric, vreau sa fii vesel. Asa i-a fost soarta, am rostit incet, avand grija cum imi alegeam cuvintele, pentru ca nu voiam sa-l fac sa se simta si mai rau de-atat.
  - Sa nu pleci vreodata de langam ine, imi spuse la ureche. I-am simtit suflul cald in parul meu si pe pieplea infiorata si m-am facut mai rosu ca oricand.   "Am vrut  sa plec... " mi-am spus in minte. "SPune-i-o si lui! "
Incercam sa ma indemn pe mine insumi sa fiu sincer cu barbatul de langa mine.
- Eric... Eu... Nu cred ca as putea pleca, am spus in soapta si stiam prea bine ca eram sincer. Eram sincer, mai sincer  ca niciodata. Am continuat mai incet: Stii... Stii ca ma tem de aceasta relatie, Eric... Dar nu as putea pelca, sunt sigur... banuiesc, intelegi? Nu stiu daca as putea vreodata sa plec, nu de langa tine... Desi incerc sa-mi spun ca nu e adevarat, stiu ca... Stiu ca te... Te... Tin la tine, am spus in imposibilitatea de a spune acele cuvinte.
  Mi-am lins buzele, iar el ma intoarse brusc spre el, punandu-mi stapanire pe buzele usor intredeschise. Ma temeam sa nu se inteleaga cine stie cum ceea ce facusem si spusesem.
  - Stai, stai... am spus incet.
M-am ridicat din bratele sale si am zambit usor.
  - Pleci?
Vocea sa sunase foarte afectata, de parca plecarea mea ar fi insemnat distrugerea a tot ceea ce era frumos intre noi doi, in viata sa. Am dat insa negativ din cap, in picioare, gol. Trupul mi-era umed si eram excitat, spre groaza mea, fiindca ma rusinase acest lucru.
Stateam in fata lui, vrand sa fac un pas, insa el fu mai rapid: ma lua in brate, inconjurandu-mi talia cu bratele si incepand sa-mi sarute abdomenul in graba, de parca aveam sa fim despartiti daca nu se intampla acest lucru.
  Cand l-am vazut ca incepe sa coboare spre acel loc, am tresarit brusc:
- Nu! Te rog, opreste-te!
Spre multumirea mea, ma ascultase. Imi palcea cand punea pret pe ceea ce spuneam si ma asculta, eram perfect multumit de acest lucru. Imi linsesem buzele usor, apoi, incet, rostisem:
  - Ma lasi sa am grija de tine?
Cu o sclipire de multumire in ochi, imi acceptase invitatia, sarutandu-ma usor. Am zambit incantat, dupa care am luat acele substante frumos mirositoare, incepand sa imi torn in mana. I-am facut semn sa se ridice, ceea ce si facuse, punandu-se usor pe marginea vanei.
  M-am apropiat incet, incepand sa-i mangai trpul, de aceasta data fara pic de jena. M-am aplecat si l-am sarutat incetisor pe buze, in timp ce ii mangaiam pieptul. Ii simtisem sfarcurile inarindu-se sub atingerea mea si rosisem puternic.
  - Eric, tu... spusesem incet, aratand in jos. Se uitase si el, chicotind.
  - Da, dar nu-ti face griji, spusese in soapta. Oricum, nici tu nu esti prea departe, rostise apoi luandu-mi organul in mana, strangand incet.
  Mi-am inchis ochii, scotand un zambet de protesc, si m-am arcuit fara sa vreau.
  - Pervers! am spus in soapta, incepand sa rad si i-am acoperit buzele cu cele ale mele, stapanindu-l.
  Nu mi se impotrivea, ceea ce adoram la el. Erae cea mai dulce persoana pe care o intalnisem vreodata. I-am muscat usor buzele dulci, dupa care i-am indepartat mana de pe acel loc, fiindca ma jena.
- Hai, stai cuminte, sa facem baietelul frumos, da? intrebasem scurt. De altfel, nu asteptam sa ma aprobe. Intelesesem ca el avea sa faca intotdeauna orice voiam eu, fiindca tinea la mine.
  "Aproape i-am spus ca-l iubesc... " mi-am spus in minte. Rosisem puternic din nou, nevenindu-mi sacred. Aproape ca o spusesem... Eu, care n-o spusesem niciodata, nimanui!
Continuasem sa ne manga trpurile amandurora cu atata tandrete, incat nu imi dadeam seama ca eram si eu capabil. Insa eram o persoana capabila de foarte multe, asa ca nu ma dadusem in laturi de la astfel de lucruri, mangaindu-i fiecare particia a trupului, in timp ce el, urmandu-mi exemplul, fause acelasi lucru.
Presimteam ca avea sa urmeze ceva frumos, macar pentru a-l face pe el sa se simta mai bine. Ma puteam sacrifica si eu doar!