More Than Love...[+16/+17]

[Piersicuta]

More Than Love
Capitolul 22
Partea 1

Just let me dance beside you
I'm feeling hot beside you
I'm listening close beside you
Oh get inside you

-Fericit? Spune prostule esti fericit? Sakura a fost rapita de cine stie dracu ce obsedat sexual! Zi mai esti fericit? -tot repeta blondul, tinandu-ma de gulerul camasii, urland la mine, de parca as fi fost un hot, un aurolac, boschetar, drogat sau orice fel de mizerie umana, si poate chiar eram unul...-Raspunde cand te intreb! si in urmatorul moment un pumn din partea blondului ma trantit de podea, facandu-ma sa constientizez unde eram si ce faceam, pe fundal auzindu-se numai suspinele Karinei, tot repetand unde este fata ei, Kakashi care incerca sa o calmeze si Hinata cum incerca sa il tina in frau pe Naruto, tipul ala era in stare sa ma omoare numai cu privirea plina de venin cu care ma privea, iar Itachi se uita indiferent pe fereastra, insa in ochii lui se citea durerea si teama ca si-a pierdut ,,surioara'' mai mica, ofta lung cu atat de mult dor.

Un firicel de sange aluneca printre buzele mele, usor vinete de frica si de ingrijorare. Imi tot repetam in minte, cum am putut sa o las sa fuga? Acum cine stie unde era, cine stie cine o atingea, cine stie ce ii facea, numai din vina handicapatului de mine, cum am putut sa fac una ca asta? Dar nu o sa ma las, o sa o gasesc cu pretul vietii, pe ea si pe copilul meu, o sa ii adauc acasa, o sa fac totul numai ca sa fie bine, numai ca sa fim fericiti dinnou amandoi..iti promit ingerul meu, o sa fim impreuna cat de curand. Incerc sa ma ridic, pierzandu-mi echilibrul usor, din cauza pumnului ce mi l-a ,,servit'' blondul mai devreme, acum el fiind tinut in frau de catre iubita lui. Off Naruto, macar pe tine are cine sa te iubeasca, sa te aline, sa te sarute, eu am pierdut privilegiul asta, momentan. Imi sterg sangele de la gura si ma apropii de parintii indurerati si prietenii logodnicei mele, inchid ochii pentru a prinde curaj si incep sa le spun, pe un ton calm, cat de calm putea si un om atunci, in situatia asta atat de complicata...

-Va rog sa va calmati...spun eu, defapt incercand sa spun asta, pentru ca printre sughituri nu prea poti sa vorbesti...Va promit ca o sa v-o aduc acasa, vie si nevatamata si pe ea si pe copil, va jur pe viata mea. termin eu fraza, rasufland, oarecum, usurat, dar sunt luat prin surpindere de catre fratele meu care ma ia de gulerul camasii, spunandu-mi daca cumva stiu cine a rapit-o sau unde este, eu dand din cap dezaprobador...dar totusi, cunosc eu vreo persoana atat de nebuna, obsedata de s*x, care o cunoaste pe Sakura si in ultimul timp s-a comportat ciudat?...-Garra, reusesc sa zic fara sa gandesc, Itachi ma lasa jos, privind in gol, prietenul lui cel mai bun sa o reapeasca pe Sakura? Greu de crezut dar este posibil...poate chiar prea posibil.

Garra, dupa cum va-ti dat seama este prietenul cel mai bun a lui Itachi de la gradinita, dar de curand se poarta ciudat, ignora pe toata lumea, rade singur, vorbeste la telefon cate doua ore pe zi, unii il cred nebun, sau poate are un plan malefic in capul ala a lui de sub boschetul rosu, pe care il numeste par. Niciodata nu l-am suportat pentru simplul fapt ca este mai bun decat mine, in toate punctele de vedere si poate sa vrajeasca o fata numai cu privirea si banii pe care ii are in buzunar. Inclestez dintii, semn ca nervozitatea mea mai are putin si da pe dinafara, puteam sa omor pe cineva numai cu privirea, daca acel nemernic se atinge de iubirea mea, o sa il incinerez, asa de viu, nimeni nu se ia de Sakura si scapa fara rani. Toate privirile sunt atintite asupra mea, de parca as fi extraterestrul din clipul lui Katy Perry-ET, dar chestia asta este serioasa, nu avem timp de glume.

-Itachi, unde te jucai cu Garra cand erati mici? intreb eu, privirea mea fiind tot in pamant, ura simtindu-se in fiecare cuvand pe care il spuneam, se vedea cu ochiul liber ca eram nervos, trist, suparat, pus pe bataie, vroiam cu orice pret sa i-o platesc lui Garra inca din clasa a sasea vreau sa il omor, inca de cand mi-a furat-o pe Kirara, satena mea cu ochii verzi, inger cazut din ceruri, prima mea iubire adevarata...Nemernicul mi-a luat-o, mi-a violat-o si apoi, trei ani mai tarziu a omorat-o, sub pretextul ca este doar o c***a penala buna de nimic si ca s-a dat la el pentru un milion de yeni, si dupa cum va-ti dat seama normal ca mintea. A omorat-o doar pentru ca eu am iubit-o atat de mult, doar pentru a ma face sa sufar, si a reusit. Acum o luna a cunoscut-o pe Sakura, cand am iesit la un restaurant cu Itachi si familia ei, de atunci au inceput suspiciunile. Ingerul meu, cum sa plece de langa mine, de langa noi in Rai? Parca imi imaginez planul lui Garra, o sa o violeze si apoi omoare, nu...nu o sa las sa se intample dinnou aceeasi tragedie. Parca as fi un prost, si chiar sunt, regret, ma caiesc pentru ce am facut, pentru ca mi-am inselat iubirea cu o panarama de mana a opta.

-Vechia gara din centru, crezi ca acolo a ascuns-o? ma intreaba Itachi cu speranta in glas, in timp ce ceilalti ma priveau umititi, socati, ochii lor sclipind usor, eu aproband din cap, scotand din sertarul de langa mine un pistol de calibrul opt. Este tipul sa o razbun pe Kirara, e timpul sa o salvez pe Sakura si odata cu ea si mandria pe care am pierdut-o mai de mult. Iti jur Garra de data asta, nu mai scapi viu, iti promit asta...