More Than Love...[+16/+17]

[Piersicuta]

More Than Love
Capitolul 21

Somethin', somethin' about this place, Somethin' 'bout lonely nights
And my lipstick on your face
Somethin', somethin' about, My cool Nebraska guy
Yeah somethin' about
Baby you and I

P.O.V by Sasuke Uchiha

Ii privesc frumosul chip palid cum este brazdat de o raza de soare. Ochii ei mari si verzi sunt acoperiti de genele negre, iar corpul ei perfect este ascuns sub un cearceaf alb din matase, nelasand muritorii sa il admire, pentru ca ea este cu adevarat i zeitate pentru mine, cea care urmeaza sa imi daruiasca un copil, cea care mi-a furat inima, cea pe care am inselat-o.... intrebarea abia acum vine, ce am facut? Mi-am batut joc de viitoarea mea logodnica jucandu-ma cu toate panaramele seara tarziu, chiar si zile intregi, desi, sincer, chiar mi-au dat niste nopti fierbinti si m-au excitat destul de bine, dar nu destul. Oftez sonor, parca digerand acele amintiri frumoase cu aceea blonda focoasa care imi dansa in poala, jumate dezbracata, fracandu-se de zona interzisa, eu fiind cat de lucid posibil, plimbandu-mi mainile pe forumele ei apetisante. Oh da, formele acelea umplute cu silicon ma faceau sa zbor pe cele mai inalte culmi, felul in care se freca de mine ma excita numai cu gandul, iar saruturile pe care mi le aplica pe diferite portiuni din corp ma faceau sa o manc numai cu privirea, iubeam ce facea fata aia...Ce am zis? Eu indragostit de o parasuta? Ce zic, ce fac? Cum pot sa o insel pe Sakura, care mai este si insarcinata, iar acum, in orice moment, poate pierde copilul?

Ii mangai pielea fina a gatului, acel gat pe care il sarut cu atata pasiune noaptea, acel gat pe care o face pe Sakura sa geama de placere cand o musc jucaus, gemetele ei, muzica pentru urechile mele, pierdute, apoi imi trec degetele peste buzele ei rozalii, atat de carnoase si apetisante, acele buze care ma fac sa doresc din ce in ce mai mult, erau asa de dulci, de tentante. Oare as putea?...Imi apropii chipul de fata rozaliei, care inca dormea precum un inger cazur din ceruri, cred ca Dumnezeu inca plange ca l-a pierdut printre muritorii rai la suflet ca noi, ii ating usor buzele cu ale mele, incercand sa nu o trezesc, sa nu faca un soc, sa ma lase sa ii savurez buzele macar pentru doua secunde, apoi mi le unesc cu ale ei intr-un sarut apasat, cu toate iubirea ce i-o purtam, dar insa...degeaba. Sakura deschide speriata ochii si imi intalneste privirea, iar in urmatorul moment simt o usturime pe obraz, care se inroseste numai de cat, m-a pleznit cu toata forta ei.

-Porcule! Ce crezi ca faci? Dupa ce vi de la parasutele tale de noapte, cum poti sa ma saruti? Nu iubire, tu acum iti faci bagajele si pleci din casa mea, nu ma iubesti...nici eu....Dispari! O sa cresc copilul asta singura! Cum eu nu am avut tata, nici el nu o sa aiba! tipa aceasta la mine, lacrimile scurgandu-se din ochii ei verzi, facandu-mi inima sa se franga, cuvintele ei fiind acele care au strapuns-o...Eu chiar o iubeam pe aceasta fiinta, eu chiar vreau sa ii arat asta, si ce am facut? Am inselat-o cu toate c***ele care mi-au iesit in cale, sunt un nemernic, un om bun de nimic si nici atat...O sa imi pierd lumina vietii, femeia care mi-a deschis inima dinou, care m-a invatat ca iubirea nu este un joc, pleaca impreuna cu copilul meu? Nu o sa las asta sa se intample....Eu nu o sa plec de langa ea pana nu ma iarta, nu o sa o las sa imi scape!

Ma trezesc din gandurile mele incalcite si observ cu stupoare ca numai este in pat, a disparut precum o naluca. Un nod mi se pune in gat, stiu ce ii poate capul Sakurei si daca nu ma insel, pot sa o trec pe lista de tentative de sinucidere pentru a doua oara. Ma ridic alarmat din pat si pornesc in cautarea ei, nu putea sa ajunga departe. Inima mea o ia la galop, frica ca as putea sa o pierd trece cotele maxime, o iubeam atat de mult, nu vreau sa o pierd. Ma opresc in capatul scarilor si imi dau seama ca era pe canapea, plangea, eu am facut asta? Raspunsul era evident, normal ca da...Rochita ei alba de noapte era patata cu rimel negru, iar parul roz erau infoiat, ca si cum aseara am fi jucat ,,sah'', un zambet strengar isi face loc in cltul gurii, dar este sters repede. Incep sa cobor scarile, era precum o cursa spre premiul cel mare, ea fiind cupa vietii mele. Melodia de la Tokio Hotel rasuna in camera animata doare de noi doi, Sakura tresarind, stiind ca sunt in spatele ei. Incerc sa raspund dar telefonul dar imi scapa din mana, ajungand la picioarele rozaliei, un zambet rece si sadic ii apare in coltul gurii, raspunde la telefon, nespunand nimic si il pune pe spiker...

-Alo? Sasuke puiule, ia ghici, sunt doar in lenjerie intima, aia care iti place tie, violet, ma gandeam sa o minti pe cata de nevastata, cum ziceai tu ,,inocenta'', dupa mine e o handicapata dar ma rog, si sa vi la mine sa ne jucam de-a scoala, eu eleva rea care chiulea la ore si tu polistitul sexy si rau care ma pedepseste, ce zici? rasuna vocea lui Holy, o prostituata comuna. Ea este aceea blonda cu forme apetisante, cu care mi-am petrecut majoritatea timpului cu ea facand s*x, pana si in locuri publice, dar nu simt ceva adevarat pentru ea, sunt atras doar de fizicul ei, cel putin asa cred. O privesc pe rozalie in ochi, aceeai ochi calzi si blanzi care ma priveau odinioara cu iubire, acum erau plini de ura si moarte, inundati de marea de lacrimi care continuau sa vina...In urmatoarea clipa telefonul meu este trantit de peretele din stanga ei, iar ea cade in genunchi in fata mea, eu ramand perplex.

Suspinele rasunau in camera aproximativ goala, chipul roazliei fiind inundat de nenumarate lacrimi, care ajungeau pe parchetul maroniu. Ma apropii de ea si o sarut pe crestetul capului, zicandu-i de nenumarate ori ,,Imi pare rau'' dar degeaba, cuvintele nu ajung cand inima este ranita, cand sufletul este patat si cand viata a devenit alb-negru, eu am distrus-o...cum pot sa o repar?

-Sasuke...spune aceasta printre suspine, ridicandu-si chipul palid si afisand un zambet fortat, apoi continuand propozitia...Te urasc! Nu vreau sa te mai vad in viata mea niciodata! spune aceasta si dispare pe usa principala, spre cine stie unde.

O lacrima se scurge din ochii mei reci si nergii, inaintand pe obraz, si scurganduse, iar intr-un final aterizand pe parchet. A zis ca ma uraste, am facut persoana cea mai draga mie sa ma urasca, mi-am distrus viata. De la o lacrima am ajuns la o suta, o mie, plangeam, eram ranit, facut praf, nu mai vroiam sa traiesc, cheful de viata plecand odata cu rozalia mea scumpa. Cum am putut, sa o insel pe Sakura, cu Holy, cu parasuta aia cand acasa aveam o fata de o mie de ori mai buna?! Cum am putut face una ca asta? Atat de inconstient am fost? Regret, regret si iar regret, dar nu mai conteaza, raul a fost facut, iar eu platesc pentru el. Ispita satanei si-a atins scopul, mi-a distrus viata, a distrus defapt trei vietii. Ma urasc pentru ca am facut, ma urasc...

-Hei amice, nu plange, totul o sa fie bine, iti garantez, se aude o voce dulce si blanda, care imi da sperante false, un fior zburand rapid prin corpul meu, era vocea unui baiat. Cum putea sa fie bine cand ea a zis ca ma uraste? Imi ridic chipul trist si il privesc pe tipul din fata mea, raman stupefiat dedreptul, pentru a doua oara pe ziua de astazi. In fata mea stateau doi tipi, unul care avea injur de patruzeci si cinci de ani, si unul de nouaspe', de varsta mea. Mi-am dat seama cine erau, Alejandro si Hiroshimi, tatal Sakurei si respectiv fostul iubit. Oare am murit?

-Am ajuns in Rai? Am murit? Dar cum? intreb eu fara sa gandesc, pe fetele lor aparand un zambet amuzat, semn ca nu am murit, inca, cel putin asa sper...

Acestia incep sa imi explice cum am ajuns aici, cand un om zice ca se uraste pe sine insusi, atunci un spirit il contacteaza, sau mai multe, pentru a ii arata unde a gresit si cum sa indrepte. Ei erau aici din cauza Sakurei, din cauza mea mai exact. Hiroshimi imi zambeste larg, apoi incepe sa imi vorbeasca...

-Sasuke, tu trebuie numai de cat sa o gasesti pe Sakura, copila mea este in primejdie, nu stie ce face, ai ranit-o...spune acesta si ma priveste cu putina ura, continuand...Vreau ca tu sa o salvezi, sa imi salvezi unicul copil si sa traiti fericiti pana la adanci batraneti....In legatura cu copilul, se pare ca nu l-a pierdut, dar...daca nu o vei scapa de primejdia ce o pandeste, nu numai copilul va muri ci si ea, iar tu te vei spanzura in garaj...apoi dispare, lasandu-ma singur...Cazand in gol...

Simt ca cineva ma zgaltaie pentru a ma trezi incerc sa deschid ochii dar nu pot, parca d****ul m-ar tine la pamant, sa nu ma ridic, sa nu ajung la rozalia mea. Reusesc intr-un final sa imi deschid ochii, iar in fata mea erau Naruto, Hinata, Kakashi, Itachi si Karin cu o fata de speriau si curcile. Inghit in sec apoi Naruto, cu un zambet tampit, sarcastic imi zice...

-Sakura a fost rapita! Cade cerul pe mine, mai rau se putea?