18-07-2011, 07:19 PM
Deci, am adus si capitolul 9. Ca de obicei, sper sa va placa ^_^.
Cap. 9 – Prima seara impreuna…
Mergeam cu pasi mici pe aleea ce ducea spre vila. Pe de o parte si de alta erau trandafiri albi si rosii care imprastiau un miros dulce si ametitor. Taram valiza cu rotile dupa mine si admiram frumusetea gradinii, dorindu-mi sa raman acolo pentru eternitate, impreuna cu brunetul. Da, il iubeam, si nu ma mai feresc sa ascund asta.
-Lasa-ma sa te ajut, mi-a spus gentil Sasuke si imi lua geamantanul pe care l-a dus cu usurinta pe scarile de la intrare.
O sincronizare perfecata, sau poate doar o coincidenta facu probabil ca femeia de serviciu sa iasa si sa ne primeasca asa cum se cuvine. Era o femeie de vreo patruzeci de ani, blonda cu parul lung si prins in doua codite joase si ochi caprui ca ciocolata. Privirea ei calda ma facea sa ma simt ceva mai in largul meu.
-Buna, eu sunt Tsunade. Sunt matusa lui Sasuke, ma informa aceasta pe un ton bland; deci nu era femeia de serviciu.
-Eu sunt Sakura, imi pare bine de cunostinta. am spus eu pe un ton sfios.
Am dat mana intr-un gest amical dupa care am fost poftita in vila. Un hol destul de modest nu imi dadea prea mari sperante la un lux desavarsit. Se prezenta cu un dulap cu oglinzi pe cele trei usi, un dulap cu sertare ceva mai scund, din lemn de nuc, cu un acvariu cu multi pestisori mici si draguti, in toate culorile. In fata acelui dulapior eraau doua fotolii din piele, iar intre ele o masuta din sticla cu o vaza cu flori, in mijlocul lor prezentandu-se un trandafir rosu ca sangele. Am mers dupa blonda si am trecut de o arcada ca un spatiu pentru usa, unde usa lipsea, fiind inlocuita de cate un bec instalat direct in perete. Am intrat intr-o camera imensa, cu gresie alba, atat de curata incat iti puteai privi reflexia in ea. O canapea mare, acoperita cu piele alba, se afisa undeva in mijloc, orientata spre un LCD asemeni unei plasme tv. In fata canapelei era o masuta din sticla, cu un mileu frumos brodat. Intr-un colt al camerei se afla un echipament profesional, cu boxe impunatoare dar totusi stilizate si subtirele, astfel incat sa nu ocupe prea mult spatiu. Din loc in loc, pe rafturile care inconjurau camera de jur imprejur mai era asezata cate o vaza frumoasa, cu tot felul de flori care iti luau ochii. Ramele foto nu lipseau, fiecare protejand sub sticla lucioasa cate o amintire a brunetului, ascunsa in cate o poza. Dar una din acele poze mi-a atras atentia foarte mult, fiind inconjurata de multe petale de trandafir, iar alaturi doua lumanari mari si groase, din ceara alba ca neaua. Picaturi de aceiasi culoare de prelingeau incet-incet de pe margine in jos, uscandu-se mai apoi in forma sa initiala de lacrima. In coltul ceva mai umbrit al camerei erau cateva trepte din marmura neagra, ce duceau pe un postament din acelasi material. Acolo se prezenta maiestos si impunator un pian mare si negru, care dupa semnatura de pe laterala sap area a fi de colectie. In acea portiune, singura lumina care isi facea aparitia cadea doar pe pian, pe bancuta tapitata din fata sa si pe un alt fotoliu, de data aceasta tapitat.
-Sa te conduc in camera ta, se oferi Sasuke trezindu-ma din admirarea camerei.
Pe langa ferestrele care inlocuiau peretele din fata usii de la intrare, brunetul ma conduse pe niste scari din sticla, cu o balustrada lucioasa din metal. Treptele formau un fel de spirala care ducea la un hol lung, care pe partea dreapta prezenta balustrada care venea inca de la scari si inconjura tot “tavanul†incaperii cu pian. Pe partea stanga erau mai multe usi, cu modele din sticla jivrata groasa. Brunetul deschise a treia usa si ma invita in camera, asezand geamantanul meu langa pat. I-am multumit, dupa care s-a retras lasandu-ma sa inspectez locul. Mobilierul negru m-a facut sa ma indragostesc de el imediat. De partea stanga a usii era o masuta de machiaj, cu o oglinda inconjurata de becuri luminoase. Pe peretele din stanga usii se afla un birou si o masuta joasa pe care era un LCD. Opus acelei masute, era patul cu asternuturi albe ca neaua si care pareau foarte pufoase. Ceva mai incolo de pat era o usa glisanta, care singur ascundea un dressing. Am mers sa o deschid iar presupunerea mea se adeverise.
Cam intr-o ora terminasem deja cu aranjatul hainelor. Am inchis usa dressing-ului si m-am intins pe pat, uitandu-ma la tavan. Faceam o mica recapitulare a ultimelor lucruri intamplate in zilele trecute: Sasuke imi facuse o chestie ciudata la picior dar care mi l-a salvat de la cateva luni de ghips, am avut ciudata putere de a ma abtine sa nu il ucid pe Iachi iar acum am ajuns intr-o vila de lux. Parca toate se intamplau prea repede. Sa ajung eu atat de repede din mafia din Tokyo intr-o casa atat de impunatoare din Konoha?
Trei ciocanituri finute in usa, urmate de vocea doamnei Tsunade ma facura sa imi opresc din nou sirul gandurilor. Eram chemata la masa. Am luat un trening din dressing care mi-a picat mai la indemana, dupa care am coborat scarile cautand vreo usa care sa ma conduca la bucatarie. M-am oprit sa ma uit totusi cu ceva mai mare atentie la poza inconjurata de petale de trandafiri. Era o femeie bruneta cu ochi caprui, tinand in brate un bebelus in fasa, imbratisata in protectia calda a bratelor sotului ei, un barbat brunet cu ochii negri, binefacut. M-am intors sa imi continui cautarile dar m-am oprit izbindu-ma de pectoralii fermi si inconfundabili ai brunetului, care aseza rama cu fata in jos, cat sa nu mai fie poza vazuta.
-Unde gasesc si eu bucataria? am intrebat sfioasa lasand capul in jos de rusine ca am fost prinsa.
-Pe aici, spuse Sasuke calm, conducandu-ma catre zidul de sticla.
Am iesit pe usa care ducea spre terasa minunata a vilei. Marmura neagra era prezenta si aici, punand in evidenta albul imaculat al fetei de masa. Pe masa erau farfurii pline cu tot felul de mancaruri care pareau delicioase. Initial m-am speriat cand am vazut atat de multa mancare, dar am reusit sa o termin pe toata dupa ce i-am descoperit gustul minunat. Pe tot parcursul cinei, a trebuit sa suport si sa raspund privirilor intense ale brunetului care de fiecare data imi cauta ochii. In cele din urma, am mers in acea camera imensa, unde brunetul m-a oprit o secunda.
-Stai. Imi permiti sa…
~ Va urma! ~
Cred ca ati murit de plictiseala in capitolul asta. Da' lasa ca-n urmatorul capitol o sa muriti >:).
Cap. 9 – Prima seara impreuna…
Mergeam cu pasi mici pe aleea ce ducea spre vila. Pe de o parte si de alta erau trandafiri albi si rosii care imprastiau un miros dulce si ametitor. Taram valiza cu rotile dupa mine si admiram frumusetea gradinii, dorindu-mi sa raman acolo pentru eternitate, impreuna cu brunetul. Da, il iubeam, si nu ma mai feresc sa ascund asta.
-Lasa-ma sa te ajut, mi-a spus gentil Sasuke si imi lua geamantanul pe care l-a dus cu usurinta pe scarile de la intrare.
O sincronizare perfecata, sau poate doar o coincidenta facu probabil ca femeia de serviciu sa iasa si sa ne primeasca asa cum se cuvine. Era o femeie de vreo patruzeci de ani, blonda cu parul lung si prins in doua codite joase si ochi caprui ca ciocolata. Privirea ei calda ma facea sa ma simt ceva mai in largul meu.
-Buna, eu sunt Tsunade. Sunt matusa lui Sasuke, ma informa aceasta pe un ton bland; deci nu era femeia de serviciu.
-Eu sunt Sakura, imi pare bine de cunostinta. am spus eu pe un ton sfios.
Am dat mana intr-un gest amical dupa care am fost poftita in vila. Un hol destul de modest nu imi dadea prea mari sperante la un lux desavarsit. Se prezenta cu un dulap cu oglinzi pe cele trei usi, un dulap cu sertare ceva mai scund, din lemn de nuc, cu un acvariu cu multi pestisori mici si draguti, in toate culorile. In fata acelui dulapior eraau doua fotolii din piele, iar intre ele o masuta din sticla cu o vaza cu flori, in mijlocul lor prezentandu-se un trandafir rosu ca sangele. Am mers dupa blonda si am trecut de o arcada ca un spatiu pentru usa, unde usa lipsea, fiind inlocuita de cate un bec instalat direct in perete. Am intrat intr-o camera imensa, cu gresie alba, atat de curata incat iti puteai privi reflexia in ea. O canapea mare, acoperita cu piele alba, se afisa undeva in mijloc, orientata spre un LCD asemeni unei plasme tv. In fata canapelei era o masuta din sticla, cu un mileu frumos brodat. Intr-un colt al camerei se afla un echipament profesional, cu boxe impunatoare dar totusi stilizate si subtirele, astfel incat sa nu ocupe prea mult spatiu. Din loc in loc, pe rafturile care inconjurau camera de jur imprejur mai era asezata cate o vaza frumoasa, cu tot felul de flori care iti luau ochii. Ramele foto nu lipseau, fiecare protejand sub sticla lucioasa cate o amintire a brunetului, ascunsa in cate o poza. Dar una din acele poze mi-a atras atentia foarte mult, fiind inconjurata de multe petale de trandafir, iar alaturi doua lumanari mari si groase, din ceara alba ca neaua. Picaturi de aceiasi culoare de prelingeau incet-incet de pe margine in jos, uscandu-se mai apoi in forma sa initiala de lacrima. In coltul ceva mai umbrit al camerei erau cateva trepte din marmura neagra, ce duceau pe un postament din acelasi material. Acolo se prezenta maiestos si impunator un pian mare si negru, care dupa semnatura de pe laterala sap area a fi de colectie. In acea portiune, singura lumina care isi facea aparitia cadea doar pe pian, pe bancuta tapitata din fata sa si pe un alt fotoliu, de data aceasta tapitat.
-Sa te conduc in camera ta, se oferi Sasuke trezindu-ma din admirarea camerei.
Pe langa ferestrele care inlocuiau peretele din fata usii de la intrare, brunetul ma conduse pe niste scari din sticla, cu o balustrada lucioasa din metal. Treptele formau un fel de spirala care ducea la un hol lung, care pe partea dreapta prezenta balustrada care venea inca de la scari si inconjura tot “tavanul†incaperii cu pian. Pe partea stanga erau mai multe usi, cu modele din sticla jivrata groasa. Brunetul deschise a treia usa si ma invita in camera, asezand geamantanul meu langa pat. I-am multumit, dupa care s-a retras lasandu-ma sa inspectez locul. Mobilierul negru m-a facut sa ma indragostesc de el imediat. De partea stanga a usii era o masuta de machiaj, cu o oglinda inconjurata de becuri luminoase. Pe peretele din stanga usii se afla un birou si o masuta joasa pe care era un LCD. Opus acelei masute, era patul cu asternuturi albe ca neaua si care pareau foarte pufoase. Ceva mai incolo de pat era o usa glisanta, care singur ascundea un dressing. Am mers sa o deschid iar presupunerea mea se adeverise.
Cam intr-o ora terminasem deja cu aranjatul hainelor. Am inchis usa dressing-ului si m-am intins pe pat, uitandu-ma la tavan. Faceam o mica recapitulare a ultimelor lucruri intamplate in zilele trecute: Sasuke imi facuse o chestie ciudata la picior dar care mi l-a salvat de la cateva luni de ghips, am avut ciudata putere de a ma abtine sa nu il ucid pe Iachi iar acum am ajuns intr-o vila de lux. Parca toate se intamplau prea repede. Sa ajung eu atat de repede din mafia din Tokyo intr-o casa atat de impunatoare din Konoha?
Trei ciocanituri finute in usa, urmate de vocea doamnei Tsunade ma facura sa imi opresc din nou sirul gandurilor. Eram chemata la masa. Am luat un trening din dressing care mi-a picat mai la indemana, dupa care am coborat scarile cautand vreo usa care sa ma conduca la bucatarie. M-am oprit sa ma uit totusi cu ceva mai mare atentie la poza inconjurata de petale de trandafiri. Era o femeie bruneta cu ochi caprui, tinand in brate un bebelus in fasa, imbratisata in protectia calda a bratelor sotului ei, un barbat brunet cu ochii negri, binefacut. M-am intors sa imi continui cautarile dar m-am oprit izbindu-ma de pectoralii fermi si inconfundabili ai brunetului, care aseza rama cu fata in jos, cat sa nu mai fie poza vazuta.
-Unde gasesc si eu bucataria? am intrebat sfioasa lasand capul in jos de rusine ca am fost prinsa.
-Pe aici, spuse Sasuke calm, conducandu-ma catre zidul de sticla.
Am iesit pe usa care ducea spre terasa minunata a vilei. Marmura neagra era prezenta si aici, punand in evidenta albul imaculat al fetei de masa. Pe masa erau farfurii pline cu tot felul de mancaruri care pareau delicioase. Initial m-am speriat cand am vazut atat de multa mancare, dar am reusit sa o termin pe toata dupa ce i-am descoperit gustul minunat. Pe tot parcursul cinei, a trebuit sa suport si sa raspund privirilor intense ale brunetului care de fiecare data imi cauta ochii. In cele din urma, am mers in acea camera imensa, unde brunetul m-a oprit o secunda.
-Stai. Imi permiti sa…
~ Va urma! ~
Cred ca ati murit de plictiseala in capitolul asta. Da' lasa ca-n urmatorul capitol o sa muriti >:).
![[Imagine: Lawliet.gif]](http://i286.photobucket.com/albums/ll114/Xanime_fanaticX010/Death%20Note/Lawliet.gif)
Cioco mania :pls: ^_^