Viata departe de casa

[Paty.Paty]

@ MiRaN"da": nu stiu ce am de nu pot sa descriu sentimentele... :| am incercat... dar nu pot... si ink mai incerc... :D ms pt sfat... :] la partea cu Sasuke si concursul eu cred ca am scris in capitolele precedente k el era pregatit de orice si era sigur ca va primi si un mic test... adk yo asta am incercat sa explic in celelalte capitole... dar crek nu mi-a iesit... scz... :(( o sa mai incerc... ;) am sa repet fiindca nu cred ca m-am facut inteleasa... eu am o problema cu dialogul... pun prea mult... nu prea am atat de multa inspiratie pentru a transforma dialogul in povestire si sa sune si bine... :| poate aici imi da careva vreun sfat... ^_^ eh... iar in partea cu actiunea... :-“ din nou nu m-am priceput cum sa descriu mai bine scena cu ambuscada aceea... 8-| scz again... -_-“ mda... si te anunt ca pe viitor o sa fie mai multe surprize din acestea, precum cea cu Orochimaru... :D ms k nu m-ai uitat... ms pt comm si nu in ultimul rand, ms pt critica dura... >:D< :* ;))

@ Foxii♥: hey... >:D< imi pare bn k ai trecut iar cu criticile dure pe la ficul meu... :* msik :]
Acum. sa-ti raspund la “chestionar”... :))

1. Am inteles... :]
2. Am inteles-o si pe asta si voi incerca sa fiu mai atenta data viitoare... ~_O
3. Mda... scz... probabil eram obosita knd am transcris in word textul si nu am mai gandit bine... :[ dar am inteles... n_n
4. Ms de exemplu... o sa-l iau in calcul data viitoare... ;))
5. In capitolul de azi o sa simti diferentza... :] i-am pus pe fiekre sa spuna kte cva... am inteles... FARA COR... :)) iar in legatura cu caracterul personajelor, ai sa observi deja din acest capitol ca ceva am schimbat...(sau macar am incercat) si chiar as vrea sa punctezi in comentariul tau... :D
6. Da... cva de genu’... :))
7. Poi asta era si ideea... aceea k l-am pus pe respectivul sa le arate primele reguli ale Academiei Satului Sunet intr-un mod amuzant... :] adk am vrut sa scot in evidentza ca acel baiat avea simtul umorului, oarecum... :D
8. Da... scz din nou... :| am incercat sa formulez altfel... dar mai bn asa dekt cum m-am gandit ulterior... :D
9. Ms de sfat/exemplu... ~_O am sa tin cont de asta...
10. Presupun ca tu stii ce semnifica punctele de suspensie in literatura... :D si aici sper k m-am facut inteleasa... :P ;))

ink o data ms k ai trecut pe la ficul meu... >:D< :* ms pt sfaturi, exemple, dar si pt micile critici pe kre mi le-ai oferit cu cea mai mare placere ( cred :D ) eu accept orice fel de comentarii... ~_O si nu uita sa treci si pe la acest capitol cu comm... ms anticipat! :]

@ PSA: ms k ai trecut pe la ficul meu, valutzule... >:D< :* besk... :X

@ Saint Ocea: uite k am pus si next-ul... sper k este asa cum te-ai asteptat... :P

@ Kitsu: deci chiar iti multumesc k ai trecut pe la ficul meu >:D< :* mersi si de comm... ;)) ok... am sa tin cont de tot ceea ce mi-ai zis... dar la mn e o mik pb q dialogul... eu din obisnuintza pun mai mult... o sa incerc sa mai schimb kte cva... :D poate capitolul 4 e mai bun ^_^ sa nu uiti sa treci pe la ficul meu dupa fiecare capitol... Lectura Placuta! ;)

@ ~Ade~: mda... ms k ai trecut pe la ficul meu... >:D< :* partea aceea kre ti-a placut am dorit sa para penibila pt cei 3 elevi, si amuzanta pt cititorii ficului meu... dar nu mi-a prea iesit... u_u ma rog... :-j sper k urmatorul capitol sa fie mai bun... :D sper sa treci dupa fiecare capitol e la ficul meu... dar pana at, Lectura Placuta! ;))

@ aLiNuTzZa: wow... wow... wow... kta commul mey... ms moolt... >:D< in sf ai trecut si uh pe la ficul meu... :)) ms k mi-ai comentat toate capitolele... acum mai vine unul... sper k e asa cum iti place tie... :D exmatricularea a fost in ziua in kre Sasuke si cu Sakura s-au batut cu Ino... ^_^ da toate s-au intamplat in anul urmator... iar Sasuke a plecat din Academie nu si din sat... despre Sakura vei vedea in capitolele urmatoare... ;)) si dap... atacatorii au facut parte din test... n_n eu chiar iti multumesc ca ai trecut pe la ficul meu cu aceasta mica si dura critica... te mai astept cu comm si dupa ce voi posta capitolul 4... ;)) Lectura Placuta! buh bye! :-h

sper ca nu am exagerat cu emoticoanele... :| si k sa nu mai lungesc vorba, va urez LECTURA PLACUTA!

Colectivitatea interzisa, pedeapsa si antrenamentele

Dupa ce Sakura isi revine, ea si cu Naruto merg sa-l caute pe noul lor sensei. Ca prin minune, el i-a gasit inaintea lor.
-Sakura, acum poti vorbi cu mine? o intreaba Minato.
-Da! Fara nicio problema!
-Bine! Atunci sa discutam despre ceea ce s-a intamplat mai devreme.
Sakura parea ca iar incepe se planga, dar nu era asa. Insa Minato nu-si dadu seama si schimba subiectul.
-Da. Cum spuneam mai devreme, v-am chemat pentru a discuta despre o misiune.
Minato incepu a le povesti despre faptul ca in Satul Frunza exista mai multi elevi ninja care ar putea sa devina buni luptatori si ii anunta pe Naruto si pe Sakura ca in scurt timp, in functie de activitatea lor din cadrul Academiei din Satul Sunet, cei doi vor avea sansa sa mearga sa-i antreneze pe viitorii luptatori ninja si chiar sa-i aduca la Academie. Elevii il ascultau si totul merse bine pana cand Sakura uita ceea ce ii spusese Sasuke mai devreme.

~Flash back~
Ajungand in apropierea Academiei din Satul Sunet, Sasuke isi aduse aminte ca uitase sa le spuna prietenilor sai ceva, asa ca nu mai ezita si incepu:
-Cu toate ca v-am spus multe lucruri despre Academia din Satul Sunet si pe deasupra v-am dat si anumite reguli si cerinte, am omis un lucru foarte important care s-ar putea sa ne faca sa intram intr-un mic regres pentru cateva luni: aici nu exista echipe, iar atunci cand unul dintre noi va avea vreo problema cu un alt elev din Academie sau cu mai multi elevi, ceilalti doi nu trebuie sa intervina sub nicio forma, altfel elevii cu pricina s-ar putea sa plateasca scump. Ati inteles?
-Oricum pe mine ma stii! Nu ti-as sari in ajutor, Sasuke, nici sa stiu ca apoi voi deveni Hokage.
-Multumesc! Nu ma referea numai la tine. Sakura, ai inteles?
-Da, dar ce ai vrea sa fac daca tu esti pe moarte? Sa stau si sa ma uit cum te stingi?
-Nu, Sakura! Atunci poti interveni, poate, prin a merge sa anunti conducerea Academiei. Si avand in vedere ca eu voi fi primul caruia ii vor testa abilitatile de ninja, va rog, orice ar fi, sa nu interveniti! Sa si mor si nu doresc sa-mi sariti in ajutor. Ati inteles, prieteni?
-Da, frate, nicio problema!
-Bine! Fie cum spui tu, Sasuke! Dar stii bine ca din cauza aceasta voi suferi mult...
-Sakura, te indoiesti de puterea mea?
-Nu, Sasuke, nu! Dar stim cu totii ca te iubesc prea mult pentru a mai suporta sa te vad si mort dupa ce ai plecat atunci din Academia Satului Frunza.
-Bine! Eu am inteles la ce te referi. Tu ai inteles, Sakura, tot ceea ce am vorbit pana acum?
-Da, Sasuke! Am inteles!
~End Flash back~

Fata il vazu pe acesta infrant la Arena Academiei Satului Sunet si nu ezita, ci ii sari in ajutor, ceea ce era complet interzis.
-Sasuke! Ce ti s-a intamplat?
-Sakura, pleaca de aici! E periculos pentru tine!
-Nu! N-am sa plec fara sa-mi ajut coechipierul!
Oponentul lui Sasuke pandea intr-un copac din apropierea Arenei. Astepta momentul potrivit, apoi isi lovi noua colega cu cea mai mare putere. Aceasta era aproape sa moara, dar gandul ca daca va castiga aceasta lupta va arata tuturor ca ea nu mai este o fata naiva si proasta ce asculta de toti, ci o fata puternica si desteapta care le da tuturor peste nas cand este nevoie, ii dadu puterea sa se ridice in sezut.
Sasuke se ridica de jos, strigand-o. Aceasta tresare, se uita in jurul ei, isi activeaza chakra si da in fata un pumn puternic. Oponentul ninja este lovit putin, dar ii prinde pumnul Sakurei si o arunca cativa metri departare de acolo. Sasuke incepe sa-si revina.
-Hei, Uchiha! Credeai ca ma poti invinge cu aceasta gluma? Ha, ha! Sunt mai puternic decat toata echipa ta la un loc. Nu ai sanse la aceasta scoala. Pleaca! N-avem nevoie de tine!
Sasuke nu spune nimic. Folosindu-si Sharinganul observa ca oponentul sau nu mai are prea multa chakra, dar destula pentru vreun truck. Nu poate sa-i monitorizeze prea mult timp chakra fiindca Uchiha nu mai avea nici el pentru a-si folosi Sharinganul. Oponentul ninja sare spre noul sau coleg si-i blocheaza orice miscare.
-Ha! Doar atat a fost? Nu ma omori? Ce mai astepti? spune Sasuke nici prea tare, nici prea incet.
-Am invatat ca nu e corect sa distrugi pe cineva ma slab ca tine, mai ales acum cand cineva drag te priveste si se gandeste la tine.
Ninja ii dadu drumul lui Sasuke. Lupta s-a terminat, dar deodata Sakura sare asupra oponentului lui Sasuke, incercand sa-l nimereasca cu pumnii si cu picioarele. Uchiha o opreste, dar apoi regreta, fiindca si el isi dorea foarte mult sa-si vada oponentul invins, dar si pe Sakura cum devenea o fata puternica, la fel ca atunci cand erau cu totii in Academia Satului Frunza.
Apare si Kabuto, baiatul de mai devreme, un baiat inalt, nici prea frumos, nici prea urat, cu ochii albastri ca apa oceanului, cu parul lung, albastru deschis spre gri, prins intr-o coada de cal. Era imbracat in niste pantaloni de culoare albastru inchis spre negru, un tricou alb peste care avea o bluza fara maneci ce era de aceeasi culoare cu pantalonii. Era incaltat in niste sandale de culoare albastra, pe dedesupt fiind bandajat din cauza ranilor pe care le-a facut in urma examenului CHUNIN ce il trecuse cu un an in urma.
-Hei, prieteni! Ce faceti? iar incet spre Sasuke: Tu stii ce inseamna cuvantul “independenta”?
Sakura aude. Se preface ca nu s-a intamplat nimic si incearca sa dispara subtil.
-Nu te grabi, domnisorico! spune oponentul lui Sasuke, tragand-o de cot. Tu mergi cu mine!
-Dar..., spune Sasuke derutat si speriat.
-Sasuke, tu urmeaza-ma! Testul picat nu se trece prea usor a doua oara..., spune Kabuto autoritar.

Fiecare pleaca in partea lui. Sasuke si Kabuto spre spital pentru a i se vindeca noului venit ranile cauzate in lupta, Sakura si oponentul ninja spre biroul directorului. Ajung la usa, bat politicos si intra:
-Buna seara, domnule director! Am adus-o pe noua colega.
-Multumesc, Kimimaro! Poti pleca!
-La revedere!
Kimimaro era primul oponent al lui Sasuke. Un baiat destept, la locul lui, cu aceeasi putere pe care o detine si colegul nou, cu ochii de o culoare de un verde sters, cu parul lung si alb, prins in doua cozi lasate pe spate. Era imbracat in niste pantaloni negri, o camasa alba si larga, mult prea mare pentru corpul sau firav ce credeai ca in orice moment se poate rupe in bucati. In maini avea niste manusi negre, ce erau taiate la degete, iar in picioare avea niste sandale negre, pe dedesupt fiind bandajat din cauza ranilor provocate de rivalii cu care s-a luptat in misiunile primite de la conducerea Academiei. Acesta pleca. Sakura priveste in jurul ei speriata, mirata, confuza. Dupa putin timp directorul incepe:
-Buna, Sakura! Te-am asteptat...
-Buna ziua, domnule... domnule director...
-Ce-i cu tine, Sakura? Revino-ti! Noi nu avem nevoie de femei simple! Daca stii ca ai inima de barbat te voi ajuta sa treci peste anumite obstacole, altfel te rog frumos sa pleci!
-Cat timp imi acordati pentru a deveni barbata?
-Pana maine dimineata! Maine va trebui sa fi un alt om, o alta persoana!
Sakura nu mai spuse nimic. Directorul continua:
-Bine! Ce este mai important am uitat acum...
Sakura se sperie.
-Ma numesc Orochimaru si conduc aceasta scoala de mult timp. Stiu totul despre tine, dar tu? Tu ce stii despre tine?
Fata se gandeste. Nu gaseste niciun raspuns potrivit doar o avalansa de culori de palid pe fata ei. Credea ca omul din fata ei este unul dintre cei ce ii omorasera parintii si se sfii sa raspunda ceva referitor la acel subiect, preferand sa-l schimbe:
-Dar ce s-a intamplat? De ce m-ati chemat?
Seful se incrunta, dar fata i se schimba repede dupa ce simti o confirmare asteptata.
-In tine se ascunde o putere mare, Sakura, spune directorul. Nu trebuie s-o ignoram. Va trebui sa inveti mai multe pentru a te transforma intr-un barbat cu inima de femeie si de aceea am sa-ti prezint pe cineva care te poate ajuta cu asta, de-ti va placea sau nu!
Sakura priveste in jur. Nu vede pe nimeni. Asteapta. Mai priveste o data imprejurimile si tresare foarte speriata de cei doi ochi rosii ce se deschisera brusc in apropierea ei.
-Sakura, el este Itachi! Sper sa va intelegeti bine impreuna... Amandoi aveti nevoie de ceea ce lipseste la unul si exista la altul.
Itachi era unul dintre cei mai buni ninja din Academie. Era chiar adjunctul lui Orochimaru. Avea ochii de un negru ca al celui mai intunecat abis ce te faceau sa te pierzi in ei si era purtator de sharingan, de aici culoarea rosie a ochilor sai. Avea parul negru, lung, prins la spate intr-o coada de cal. Era imbracat in niste pantaloni negri, un tricou negru larg, iar in picioare avea niste sandale negre, pe dedesupt fiind bandajat din cauza ranilor ce le facuse in misiunile primite de la seful sau. Acesta iese din intuneric. Incruntat si tacut, reuseste sa pronunte o adresare de salut pentru noua colega. Fata se sperie si mai tare si uita sa salute.
-Bine! Mergeti si stabiliti-va un program, apoi, Itachi, as vrea sa revii in biroul meu.
-Da, domnule director!
-A... si Sakura! Poftim asta! Sper sa intelegi sensul cuvintelor mele...
In mana lui Orochimaru se afla un document. Parea important, dar nu era. Sakura il ia, il face sul, apoi il priveste pe Itachi gandind: “Gata! Sunt gata!”. Cei doi se indreapta spre padure. Pare ca se inteleg, dar nu este asa. Pana la urma cei doi vor trebui sa inteleaga relatia elev-sensei, care de multe ori se strica repede.

Cat timp mersera senseiul si eleva spre padure se facu intuneric. Pe drum Sakura citi actul primit de la director. Nu intelese decat ca nu va primi bani pentru a manca in acea seara. “Dar ce-mi trebuie mie? Pot sa ma imprumut sau poate chiar am eu bani pentru o portie de ramen...” se gandi fata, dar fara sa vrea, facu un gest care ii atrase atentia lui Itachi, acesta tresarind:
-Ce s-a intamplat, Sakura? De ce sari asa?
-Poftim? Ce spuneai? raspunde grabita Sakura ca si cand s-ar fi trezit dintr-un vis.
-Nu conteaza... Cum te intelegeai cu Kakashi?
-Il cunosti?! spune mirata Sakura.
-Da, chiar foarte bine!
-Ma mira faptul acesta. Nu inteleg de unde pana unde va cunoasteti atat de bine, dar relatia mea cu Kakashi-sensei in comparatie cu cea dintre noi doi, este mult mai buna.
Itachi se enerva, dar se abtinu sa mai spuna ceva pentru a nu isca vreo lupta.
-Ce stii despre fostii tai coechipieri? reveni dupa ceva timp Itachi.
-Multe.
-Nu te-am intrebat “cate stii”, ci “ce stii”.
-Stiu.
Sakura nu era sociabila in prezenta viitorului sensei. “Lasa ca ii scot eu din cap atitudinea asta!” se gandea Itachi. Se facuse ora 20:00 si de vreo ora si jumatate nici Sakura, nici Itachi nu mai spusesera nimic. Programul obisnuit al oricarui ninja din acea scoala era de la ora 13:00 la ora 20:00 si de aceea Itachi scurta sedinta brusc:
-Bine! De maine dimineata de la ora 8:00 vom incepe antrenamentele speciale! Dupa ora 13:00 vei face o misiune de-a lui Minato impreuna cu Naruto, iar apoi va trebui sa te intorci aici pentru mai multe antrenamente. Ai inteles?
Sakura il privea speriata si confuza, dar se gandi ca macar la sfarsit sa fie respectuoasa.
-Aproape tot. La revedere!
Itachi o prinse de cot si ii spuse:
-Ce n-ai inteles?
-Partea in care ai spus sa vin de dimineata pentru antrenamente speciale, raspunde rastit Sakura, neputand sa se controleze.
-Vino maine dimineata de la ora 8:00, cum ti-am spus, si vei afla mai multe!
Sakura nu mai spuse nimic si disparu intr=un nor de fum. Itachi se enerva si mai tare si dadu cu pumnul intr-un copac, cel mai aproape de el. Copacul fu taiat in doua.
-Gata! Pana aici! Asa voi face si cu acea domnisorica daca nu va uita aceasta atitudine de superioritate fata de ceilalti! spune Itachi, apoi dispare intr-un nor de fum.

Sakura se teleportase la locul initial de intalnire, unde primise prima misiune. Naruto era si el acolo.
-Naruto? Ce cauti aici? spune Sakura.
-Ce cauti si tu: liniste...
-Ai dreptate! Si eu caut acelasi lucru...
-Dar cu tine ce s-a mai intamplat?
-Putine, dar rele!
-Cum adica?! sare Naruto speriat.
-Da! Totul a mers bine in afara de faptul ca am luat o pedeapsa, cred, si un sensei pe care nu il inteleg si cu care nu ma voi intelege prea bine.
-Un nou sensei?!
-Da! Itachi este. Il cunosti?
-Itachi Uchiha? Da.
-Asa il cheama?! E fratele lui Sasuke?
-Nu stiu prea multe despre el. Dupa numele de familie, cred ca asa este. Dar ce ai in mana, Sakura?
-Un document de la domnul director. De ce?
-Mi s-a parut putin ciudat. Ce-i cu el?
-Nu-l inteleg. Poftim, poate tu il intelegi!
-Nu, nu ma intereseaza neaparat.
Naruto il observa pe Sasuke. Se gandeste sa plece si saluta, apoi disparu intr-un nor de fum. Sakura nu stiu de ce Naruto pleca asa. Sasuke o prinse de la spate si o sperie putin.
-O...Tu erai.
-Cine altcineva? apoi o imbratisa si o saruta.
Sakura ramase putin confuza, apoi zambi usor. Observa ca ceva ciudat se intampla cu Sasuke, dar nu-si dadu seama ce.
-Hei, dar ce-i cu tine, Sasuke? Ce s-a intamplat?
-Nimic... De ce trebuie sa se intample cva neaparat?
-E bine ca nu s-a intamplat nimic.
-Deci ce treaba avea Kimimaro cu tine?
-Decat m-a dus pana la domnul director.
-Si este totul in regula? Naruto zice ca la el e totul bine.
-Asa cred. Cand ai vorbit cu Naruto?
-Inainte cu zece minute de cand ai venit tu am terminat convorbirea cu el.
-Sper ca nu v-am intrerupt...
-Stai linistita! Pe cine ai sensei?
-Sensei?! Nu mai este Minato?
-Nu. El este senseiul lui Naruto.
-Nu-l cunosc. Tu pe cine ai?
-Eu voi deveni sensei dupa trecerea examenelor cu aceste lupte, ca mai devreme.
-Ce bine de tine...
Sakura nu mai spuse nimic fiindca nu putu. Dupa ce-l privi pe Itachi in ochi, care sosise deodata intre ei, ramase fara vorba. Acesta o anunta, tragand-o de mana spre el, sa nu uite ca in dimineata urmatoare vor avea treaba si ca nu trebuie sa intarzie la program. Fata dadu afirmativ din cap, apoi Itachi disparu intr-un nor de fum. Sasuke o privea ciudat.
-El este senseiul tau? intreba Sasuke putin nervos.
-Da... el este...
-Pacat de o fata ca tine! Meriti mai mult! Daca voi reusi sa iau examenele te voi antrena eu, daca accepti...
-Da, cum sa nu vreau? Imi face cea mai mare placere. Dar cine este el? Il cunosti?
-Da. El este fratele meu, Itachi...
-Fratele tau?! Si de ce nu ai spus pana acum ca el se afla aici?
-N-am stiut! Dar asta nu conteaza. Este puternic, dar rau. Poate o inima de femeie il va face mai bun...
O clipa liniste, apoi:
-Nu vrei sa mergi sa te odihnesti? spune Sasuke.
-Unde? Nu apartin scolii...
-La mine la camin. Un palier este numai al meu. Deci haide, vino!
-Bine! Multumesc! Sa mergem!
Il chemara si pe Naruto si se distrara aproape toata noaptea. Dimineata, Sakura se trezi denoapte, merse la program, iar acolo, intalnindu-se cu Itachi, acesta o enerva atat de tare incat se luptara toata dimineata, pana la ora 12:30 cand senseiul disparu obosit si uimit de puterea fetei. Ziua trecu repede, dar in urmatoarea erau alte probleme de rezolvat.






cam atat pentru acum... imi cer mii de scuze pentru intarziere dar mai am si yo treaba p acasa... si nu stau numai de caluclator... implicit de net... ;)) ink o data LECTURA PLACUTA! si va astept q tot atatea commuri la ficul meu... buh bye! :-h