22-06-2011, 11:31 PM
~Capitolul II~
~Strategie de atac~
Lupta nu inseamna doar violenta fizica si fara rost. In lupta adversarii trebuie sa isi pregateasca strategia de atac, sa fie pregatiti sa se apere atunci cand este cazul si mai mult trebuie sa fie gata oricand sa incaseze o lovitura.
Lupta este un fenomen ciudat care nu poate fi descris usor. Unii zic ca oamenii se lupta pentru suprematie, pacifistii spun ca aceasta nu isi are rostul, dar pentru un luptator, acest fenomen este un stil de viata.
Pentru B. lupta este un mod de relaxare. Niciodata nu si-a facut griji in legatura cu consecintele pentru ca o strategie de lupta era floare la ureche pentru el. Nici pentru aparare nu trebuia sa isi faca griji penru ca anii grei de antrenament i-au facut corpul rezistent ca otelul.
B. se uita catre adversarul sau caruia nu teama i se citea in ochi ci nerabdarea.Lupta se purta acum in plan psihologic. Fiecare se gandea cu mult inainte de a face prima miscare, care ar da startul unui haos mai mult sau mai putin organizat.
-Trebuie sa fi inebunit fata de ulima oara cand ne-am intalnit. B. lua o pozitie de lupta in timp ce spuse acest lucru, fapt care anunta startul conflictului. Parul sau tepos, blond tresari la miscarile bruste pe care acesta la facuse. Era un mod ciudat de a iti aranja parul, dar intreaga constitutie a lui B. era ciudata. Inaltimea sa era exagerata, iar corpul sau era mai mult decat bine definit, muschii sai se incordau pana la extrem amenintand sa sfasie tricoul ce ii inconjoara.
Individul reactiona foarte ciudat la aceste cuvinte. Renunta la pozitia sa defensiva si scotandu-si paltonul de un alb imaculat pe care il aseza pe o cutie din apropiere apoi fara avertizare cu o viteza uimitoare aparu langa B. . Urma un picior de care B. se feri fara probleme. Seria de pumni ce urma ar ametii pe oricine, dar pentru B. erau chiar usor de evitat. Alte lovituri asemanatoare umplura depozitul timp de un minut fara ca un singur pumn sa isi atinga tinta insa, fara sa fie atent, B. isi lasa garda jos, iar consecintele si-au facut aparitia. O lovitura puternica de picior se imprima in fata lui B. care se prabusi la pamant. Dupa ce reusi sa isi implanteze lovitura individul lua o pozitie defensiva la o distanta considerabila.
-Ma uimesti. Spuse teposul ridicandu-se rapid de jos fara sa fie prea afectat de lovitura. Stilul si viteza ta s-au imbunatatit considerabil fata de ultima noastra intalnire, dar sti ca asta nu va fi de ajuns pentru a ma invinge!
-As prefera mai degraba sa nu mai vorbesti ci sa lupti, spuse individul ,care spre deosebire de B. incepuse sa isi piarda din energie. Respira greu, iar transpiratia era abundenta. B. observa acest lucru si se hotara sa profite de situatie.
"Atac frontal apoi eschiva pentru a ajunge in spatele sau. Lovitura peste genunchi. Odata ajuns la nivelul solului o lovitura in zona cervicala". Strategia de atac era completa, acum urma sa fie pusa in practica. B. tasni catre adversar mimand un pumn fals ce il deruta pe acesta doar atat cat B. sa ajunca in spatele sau. Odata ajuns in pozitie B. lovi puternic cu piciorul peste genunchi individului, fapt care a rezultat caderea acestuia. Tot ce mai ramanea era o lovitura puternica in zona cervicala, dar cand B. era pregatit sa atace ,adversarul s-a ridicat si l-a surprins pe acesta cu un cot in maxilar. Urma o despartire pentru ca fiecare dintre oponenti sa isi faca o strategie.
Tacerea a fost rupta de un geamat, nu de durere ci de concentrare. Adversarul lui B. lua iarasi o poztie defensiva, dar acum era descoperit, isi lasase garda jos in mod intentionat. Muschii i se incordasera si nu doar cei ai bratelor ci ai intreg corpului. Fata sa nu mai era umana, acum el semana cu un lup. Un lup gata de atac, in orice moment acesta avea sa se lanseze in atac, dar spre deliciul lui B. acesta facu cu totul altceva. Din mainile sale impreunate tasni o raza de lumina apoi incetul cu incetul mainile se deschisera si aceea lumina inunda depozitul.
-'Wolf Bite"! Strainul dadu drumul atacului ce nu parea a fi deloc normal.
Raza de lumina se indrepta spre B. , care nu parea deloc speriat ba din contra, era de-a dreptul incantat. Atacul se izbi cu putere de corpul lui B. facand un zgomot incredibil.
- Asta ar trebui sa fie de ajuns. Individul se intoarse catre paltonul sau, dar inainte sa il ridice un zgomot ii atrase atentia. Cand se intoarse, acesta il vazu pe B. stand in picioare parand nevatamat.
- Ma dezamagesti, Taz. Acelasi atac la fiecare intalnire devine plictisitor. Daca vrei sa afli ce poate face un "manipura" adevarat, atunci am sa iti arat.
B. isi scoase tricoul lasand sa se vada zgarietura inutila pe care atacul anterior o facuse apoi, la fel ca si Taz acesta adopta o pozitie pentru atac, dar mult mai diferita. B. statea drept cu o mana intinsa spre adversar, muschii sai incepura sa se incordeze. Toate venele sale pompau sange nebuneste, inima sa lucra la viteza maxima, o doza de adrenalina il facu sa elibereze toata energia adunata in palma. Atacul se dezlantui asupra victimei, care a fost surprinsa de rapiditatea acestuia.
- Atacul meu de semnatura, " Solar Punch". Sper ca ti-a placut, zise B. in a carei voce se citea sarcasmul.
Dupa ce a terminat lupta, B. isi puse inapoi tricoul pe el si se indrepta catre Zed. Franghiile erau stranse intr-un nod complicat, dar B. avu grija sa le smulga fara problme apoi se uita catre Zed.
-Esti bine? Sper ca nu te-au ranit.
-Termina cu cliseele, nu am nimic stii doar ca sunt rezistent, zise Zed respirand greu. Inchieturile de la maini i-au fost insa afectate de catre franghiile cu care a fost legat.
-Haide, sa mergem acasa . B. ii lua mana lui Zed si o puse peste umarul sau apoi porni catre iesire. Dupa ce facu cativa pasi atentia i fuse atrasa de catre un zgomot ciudat.
In spatele sau Taz inca traia. Chinuindu-se sa respire acesta intinse mana catre cei doi si bolborosi cateva cuvinte. B. se duse aporpae de el pentru a intelege mesajul. Mesajul insa nu a fost asa de bine venit deoarece dupa ce a fost receptionat, B. se ridica si fara a clipi il omora pe Taz cu o lovitura.
-Ce a fost asta? Intreba Zed ,care era surprins de catre actiunile prietenului sau.
- Doar i-am curmat suferinta, de fapt am facut o fapta buna. B. zambi, insa era un zambet fals, ceva l-a facut sa isi piarda buna dispozitie. Acel ceva era cel mai probabil mesajul de la Taz.
La spital cei doi erau priviti ca niste soareci de laborator. Dupa ce doctorii le-au pus acestora cateva copci si bandaje le-au spus sa plece deoarece ranile lor se vindeca incredibil de repede. Visul lui B. de a ramane intr-o rezerva a spitalului, ingrijit de o asistenta frumusica a fost astfel spulberat.
A doua zi la scoala toti colegii erau curiosi in legatura cu ce s-a intamplat cu Zed, astfel ca ii puneau tot felul de intrabari atat in legatura cu bandajele sale cat si cu absenta sa. Zed le raspunse scurt ca a cazut pe scari in timp ce se pregatea sa vina la scoala astfe ca a trebuit sa isi petreaca toata ziua la spital , apoi se indeparta de grup si se aseza langa B. care privea rupt de realitate pe fereastra.
-B., omule ce-i cu tine?
-Nimic.
Raspunsul sec il enerva pe Zed, dar se calma si redeschise conversatia.
- Am ceva sa iti spun in legatura cu cele intamplate ieri, mai exact in legatura cu Taz si cu un tip numit " Seful".
-Spune-mi imediat tot ce stii, sarii B. ca ars.
-Nu iti pot spune aici, iti voi povesti tot ce stiu la pod.
Am revenit cu capitolul 2 total editat. Sper ca de data aceasta sa ma fi ridicat cat de cat la asteptarile voastre. Astep critici si sfaturi :D.
~Strategie de atac~
Lupta nu inseamna doar violenta fizica si fara rost. In lupta adversarii trebuie sa isi pregateasca strategia de atac, sa fie pregatiti sa se apere atunci cand este cazul si mai mult trebuie sa fie gata oricand sa incaseze o lovitura.
Lupta este un fenomen ciudat care nu poate fi descris usor. Unii zic ca oamenii se lupta pentru suprematie, pacifistii spun ca aceasta nu isi are rostul, dar pentru un luptator, acest fenomen este un stil de viata.
Pentru B. lupta este un mod de relaxare. Niciodata nu si-a facut griji in legatura cu consecintele pentru ca o strategie de lupta era floare la ureche pentru el. Nici pentru aparare nu trebuia sa isi faca griji penru ca anii grei de antrenament i-au facut corpul rezistent ca otelul.
B. se uita catre adversarul sau caruia nu teama i se citea in ochi ci nerabdarea.Lupta se purta acum in plan psihologic. Fiecare se gandea cu mult inainte de a face prima miscare, care ar da startul unui haos mai mult sau mai putin organizat.
-Trebuie sa fi inebunit fata de ulima oara cand ne-am intalnit. B. lua o pozitie de lupta in timp ce spuse acest lucru, fapt care anunta startul conflictului. Parul sau tepos, blond tresari la miscarile bruste pe care acesta la facuse. Era un mod ciudat de a iti aranja parul, dar intreaga constitutie a lui B. era ciudata. Inaltimea sa era exagerata, iar corpul sau era mai mult decat bine definit, muschii sai se incordau pana la extrem amenintand sa sfasie tricoul ce ii inconjoara.
Individul reactiona foarte ciudat la aceste cuvinte. Renunta la pozitia sa defensiva si scotandu-si paltonul de un alb imaculat pe care il aseza pe o cutie din apropiere apoi fara avertizare cu o viteza uimitoare aparu langa B. . Urma un picior de care B. se feri fara probleme. Seria de pumni ce urma ar ametii pe oricine, dar pentru B. erau chiar usor de evitat. Alte lovituri asemanatoare umplura depozitul timp de un minut fara ca un singur pumn sa isi atinga tinta insa, fara sa fie atent, B. isi lasa garda jos, iar consecintele si-au facut aparitia. O lovitura puternica de picior se imprima in fata lui B. care se prabusi la pamant. Dupa ce reusi sa isi implanteze lovitura individul lua o pozitie defensiva la o distanta considerabila.
-Ma uimesti. Spuse teposul ridicandu-se rapid de jos fara sa fie prea afectat de lovitura. Stilul si viteza ta s-au imbunatatit considerabil fata de ultima noastra intalnire, dar sti ca asta nu va fi de ajuns pentru a ma invinge!
-As prefera mai degraba sa nu mai vorbesti ci sa lupti, spuse individul ,care spre deosebire de B. incepuse sa isi piarda din energie. Respira greu, iar transpiratia era abundenta. B. observa acest lucru si se hotara sa profite de situatie.
"Atac frontal apoi eschiva pentru a ajunge in spatele sau. Lovitura peste genunchi. Odata ajuns la nivelul solului o lovitura in zona cervicala". Strategia de atac era completa, acum urma sa fie pusa in practica. B. tasni catre adversar mimand un pumn fals ce il deruta pe acesta doar atat cat B. sa ajunca in spatele sau. Odata ajuns in pozitie B. lovi puternic cu piciorul peste genunchi individului, fapt care a rezultat caderea acestuia. Tot ce mai ramanea era o lovitura puternica in zona cervicala, dar cand B. era pregatit sa atace ,adversarul s-a ridicat si l-a surprins pe acesta cu un cot in maxilar. Urma o despartire pentru ca fiecare dintre oponenti sa isi faca o strategie.
Tacerea a fost rupta de un geamat, nu de durere ci de concentrare. Adversarul lui B. lua iarasi o poztie defensiva, dar acum era descoperit, isi lasase garda jos in mod intentionat. Muschii i se incordasera si nu doar cei ai bratelor ci ai intreg corpului. Fata sa nu mai era umana, acum el semana cu un lup. Un lup gata de atac, in orice moment acesta avea sa se lanseze in atac, dar spre deliciul lui B. acesta facu cu totul altceva. Din mainile sale impreunate tasni o raza de lumina apoi incetul cu incetul mainile se deschisera si aceea lumina inunda depozitul.
-'Wolf Bite"! Strainul dadu drumul atacului ce nu parea a fi deloc normal.
Raza de lumina se indrepta spre B. , care nu parea deloc speriat ba din contra, era de-a dreptul incantat. Atacul se izbi cu putere de corpul lui B. facand un zgomot incredibil.
- Asta ar trebui sa fie de ajuns. Individul se intoarse catre paltonul sau, dar inainte sa il ridice un zgomot ii atrase atentia. Cand se intoarse, acesta il vazu pe B. stand in picioare parand nevatamat.
- Ma dezamagesti, Taz. Acelasi atac la fiecare intalnire devine plictisitor. Daca vrei sa afli ce poate face un "manipura" adevarat, atunci am sa iti arat.
B. isi scoase tricoul lasand sa se vada zgarietura inutila pe care atacul anterior o facuse apoi, la fel ca si Taz acesta adopta o pozitie pentru atac, dar mult mai diferita. B. statea drept cu o mana intinsa spre adversar, muschii sai incepura sa se incordeze. Toate venele sale pompau sange nebuneste, inima sa lucra la viteza maxima, o doza de adrenalina il facu sa elibereze toata energia adunata in palma. Atacul se dezlantui asupra victimei, care a fost surprinsa de rapiditatea acestuia.
- Atacul meu de semnatura, " Solar Punch". Sper ca ti-a placut, zise B. in a carei voce se citea sarcasmul.
Dupa ce a terminat lupta, B. isi puse inapoi tricoul pe el si se indrepta catre Zed. Franghiile erau stranse intr-un nod complicat, dar B. avu grija sa le smulga fara problme apoi se uita catre Zed.
-Esti bine? Sper ca nu te-au ranit.
-Termina cu cliseele, nu am nimic stii doar ca sunt rezistent, zise Zed respirand greu. Inchieturile de la maini i-au fost insa afectate de catre franghiile cu care a fost legat.
-Haide, sa mergem acasa . B. ii lua mana lui Zed si o puse peste umarul sau apoi porni catre iesire. Dupa ce facu cativa pasi atentia i fuse atrasa de catre un zgomot ciudat.
In spatele sau Taz inca traia. Chinuindu-se sa respire acesta intinse mana catre cei doi si bolborosi cateva cuvinte. B. se duse aporpae de el pentru a intelege mesajul. Mesajul insa nu a fost asa de bine venit deoarece dupa ce a fost receptionat, B. se ridica si fara a clipi il omora pe Taz cu o lovitura.
-Ce a fost asta? Intreba Zed ,care era surprins de catre actiunile prietenului sau.
- Doar i-am curmat suferinta, de fapt am facut o fapta buna. B. zambi, insa era un zambet fals, ceva l-a facut sa isi piarda buna dispozitie. Acel ceva era cel mai probabil mesajul de la Taz.
La spital cei doi erau priviti ca niste soareci de laborator. Dupa ce doctorii le-au pus acestora cateva copci si bandaje le-au spus sa plece deoarece ranile lor se vindeca incredibil de repede. Visul lui B. de a ramane intr-o rezerva a spitalului, ingrijit de o asistenta frumusica a fost astfel spulberat.
A doua zi la scoala toti colegii erau curiosi in legatura cu ce s-a intamplat cu Zed, astfel ca ii puneau tot felul de intrabari atat in legatura cu bandajele sale cat si cu absenta sa. Zed le raspunse scurt ca a cazut pe scari in timp ce se pregatea sa vina la scoala astfe ca a trebuit sa isi petreaca toata ziua la spital , apoi se indeparta de grup si se aseza langa B. care privea rupt de realitate pe fereastra.
-B., omule ce-i cu tine?
-Nimic.
Raspunsul sec il enerva pe Zed, dar se calma si redeschise conversatia.
- Am ceva sa iti spun in legatura cu cele intamplate ieri, mai exact in legatura cu Taz si cu un tip numit " Seful".
-Spune-mi imediat tot ce stii, sarii B. ca ars.
-Nu iti pot spune aici, iti voi povesti tot ce stiu la pod.
Am revenit cu capitolul 2 total editat. Sper ca de data aceasta sa ma fi ridicat cat de cat la asteptarile voastre. Astep critici si sfaturi :D.
Things i don't have:
-Money
-A f**k to give
-Money
-A f**k to give