Pentru ca inca te mai iubesc

[Debb.']

Aici este al doilea sezon din Dragostea poate fi inselatoare!
Asa am promis asa ca am venit cu noul sezon.. ce-i drept, trebuie sa-i multumiti lui Contagieuse. care m-a amenintat ca ma crapa daca nu o sa fac al doilea sezon. :-s
Ok. Deci sper sa va placa. ^^
Bineinteles ca va fi tot SasuSaku xD Well, lectura placuta!
Disclaimer: Nu detin nici un personaj - inafara de cele create de mine - ce ii apartin lui Masashi Kishimoto din anime-ul/manga-ul Naruto si nu fac profit de pe urma acestor personaje, intamplari!

Pentru ca inca te mai iubesc

Capitolul I


Sasuke :


Ploua.
O zi mohorata ca toate celelalte. Nimic nou doar ploaie si iar ploaie.
Micile cristale de apa cad din cerul cenusiu, zdrobindu-se de asfalt. Produc un zgomot placut, dar in acelasi timp enervant. Te relaxeaza dar in acelasi timp te scoate din minti. Imi da un aer de melancolie care ma face sa privesc in gol pe geamul vestiarului.
Banuiesc ca va intrebati ce caut eu in vestiar intr-o zi asa mohorata nu? Simplu! Am avut antrenament. Antrenorul este foarte sever cu noi si vrea sa dam ce avem mai bun din noi pe teren. Vrea sa ne autodepasim si sa luptam pentru a castiga. Vrea sa ne ajute sa fim cei mai buni chiar daca asta inseamna sa fie foarte dur cu noi.
De asta ea a plecat! A plecat sa ajunga cineva in aceasta viata. A plecat pentru a realiza ceva. A plecat pentru a dovedi ca are ambitie si pentru ca avea un vis maret! Nu mi-o pot scoate din minte nici acum. Dupa patru ani inca ma gandesc noapte de noapte la ea. Zambetul ei il pot vedea si acum. Inca imi alina tristeatea chiar daca ea este undeva departe. Chiar daca suntem despartiti eu inca ma mai gandesc la ea si inca sper ca o data si o data se va intoarce! Sau cel putin ca ne vom reintalni macar pentru cateva secunde. Sa o tin pret de cateva secunde in brate si sa-i simt din nou buzele suave. Sa-i aud glasul melodios si sa o fac sa rada. Sa am parte de toata atentia ei. Ce n-as face ca sa pot da timpul inapoi si sa plec cu ea.
Inca imi amintesc acel par roz si lung. De cate ori mi-am trecut mana prin el si de cate ori l-am mangaiat numai eu stiu. Ochii aceia verzi care straluceau mereu. Stralucirea pe care nu o pierdeau. Ochii verzi care ma priveau mereu cu dragoste. Imi e dor sa ma oglindesc in ei. Imi e dor sa-i simt buzele atat de moi si atat de fine. Oare ea se gandeste la mine sau m-a uitat?
Ahh Sasuke! Sunt doar visuri. Probabil si-a gasit alt prieten. Cine nu s-ar indragosti de asa o minunata faptura? Zambetul ei gingas m-a fermecat de prima data si poate ca.. a fermecat multi baieti dupa mine. Poate un alt baiat o iubeste in acest moment mult mai mult ca mine. Nu! Asta nu se poate! Doar eu am iubit-o cel mai mult si nimeni nu va schimba asta! Am iubit-o, o iubesc si o voi iubi mereu! Nimeni nu-mi va smulge sentimentul de dragoste ce il simt pentru ea. Nimeni si nimic nu va putea sa stinga flacara care s-a aprins in mine. Absolut nimeni!



Ies cu baietii din vestiar si ne indreptam spre camerele noastre. Suntem in cantonament de doua zile si urmeaza sa mai stam aici mult si bine. Antrenorul a ales ca spatiu de desfasurare a antrenamentelor Konoha. Locul in care am copilarit si locul in care am avut parte de prima dragoste. Acum, toti stam in New York si facem parte dintr-o echipa de fotbal foarte puternica. Desi multi ne iau peste picior datorita varstei noastre fragede, am aratat ca putem fi adevarati luptatori!
Intru in camera in care stau cu cei mai buni prieteni ai mei inca din copilarie! Naruto, Neji si Gaara. Ne trantim fiecare pe patul nostru si incepem sa povestim. Defapt, ei trei incep pentru ca eu sunt total absent la ce vorbesc ei. De cand am ajuns aici imi aduc aminte de fiecare clipa petrecuta cu ea. Fiecare atingere, fiecare imbratisare, fiecare sarut! Toate mi se delureaza in minte ca si cum s-au intamplat ieri. Imi aduc aminte chiar si plecarea ei. Nu o s-o pot uita niciodata. Nu o sa uit cum a plecat spunandu-mi ca ma iubeste...

Flashback

Conduc masina spre aeroport. Rozalia mea urmeaza sa plece in New York la lot. Ea alaturi de Hinata, Vanessa, TenTen si Ino au fost chemate insa, vor pleca doar patru. Ino nu vrea sa se desparta de scoala ei si de orasul in care a copilarit. Ea va ramane.
Opresc la semafor si ma uit la rozalie. Priveste ganditoare pe geam. Vad cum o lacrima se scurge pe obrazul ei. Ii intorc capul spre mine. Ii sterg incet lacrima si ii prind buzele intr-un sarut apasat. Buzele ei incep sa se miste in acelasi ritm cu ale mele, devenind mai indrazneata. Ma saruta ca si cum in secunda urmatoare lumea nu va mai exista.
Aud clanxonul masinii din spatele nostru. Ne oprim din sarut si pornesc mai departe. Calc pe acceleratie pentru a ajunge mai repede, vrand sa mai petrec putin timp cu ea acolo.

Dupa putin timp ajungem. Parchez masina pe undeva prin apropiere si o ajut pe fata sa-si care bagajele. Am inteles ca va sta impreuna cu prietenele ei in apartamentul in care a locuit intreaga familie Haruno inainte sa se mute in Konoha. Oftez la gandul ca nu o voi mai revedea curand. Mana ei se impreuneaza cu a mea iar zambetul ei gingas nu intarzie sa apara.
Rozalia merge la ghiseu si isi ia biletul. Se pare ca plecarea va fi peste douazeci de minute. Numai bine. Mai pot sta putin cu rozalia.
Ne asezam pe niste scaune, lasand bagajele in apropiere. Fata si le aranjeaza lasandu-ma pe mine sa-i admir corpul. Tricoul alb cu un fluture argintiu ii scoate in evidenta sanii mari. Fusta neagra, destul de scurta imi face placerea de a ma delecta cu imagini care ma duc la ganduri interzise. Sandalele albe ce se leaga pe glezne ii scot in evidenta picioarele superbe. Parul lung, lasat liber o face sa para o minunata zana. O trag pe fata in bratele mele fara sa-mi pese de oamenii care poate se uita la noi. Buzele mele se apasa peste ale ei, mangaindu-ile incet. Mana mea se strecoara in parul ei, tragand-o incet.
Prin cate am trecut impreuna doar noi doi stim. Atatea amintiri si atatea sentimente. As vrea sa pot da timpul inapoi pentru a petrece acele clipe din nou! Pe toate! Fie bune, fie rele.
Ne despartim usor din sarut, stiind ca vrem mai mult. Ii las capul pe umarul meu si il rezam pe al meu de al ei. Oftez si privesc la tabela pe care sunt scrise plecarile si sosirile. Va pleca.. Chiar de lucrul de care mi-a fost frica se intampla acum! O strang in brate, lasand o lacrima sa mi se scurga pe obraz. Tanara observa asta, si se uita in ochii mei. Imi zambeste, facandu-ma sa plang. Este prima data cand plang pentru o fata. Rozalia imi sterge lacrimile cu mainile ei micute. Inchid ochii, savurand momentele in care mainile ei imi ating chipul. Ii simt buzele sarutandu-ma pe ochiul stang, dupa care pe cel drept, pe frunte, pe obraji si oprindu-se pe buze.


- Sakura! Aici erai! ne opreste o voce melodioasa.
Ne desprindem din sarut si ne indreptam privirea spre sursa vocii. Se pare ca au ajuns si fetele celelalte. Ehe.. Neji, Gaara si Naruto s-au hotorat si ei sa le conduca. Cele patru prietene se aseaza in fata noastra, incepand sa povesteasca despre plecare. Imi sterg repede lacrimile, pentru a nu le arata baietilor ca plang. Asta mi-ar mai trebui. Sa-l aud pe Naruto cum face misto de mine.
Dau mana cu prietenii mei dupa care acestia se aseaza langa mine. Se pare ca si ei sunt cam tristi din cauza plecarii fetelor.
Inchid ochii si imi las capul in jos. O sa plece.. Poate nu o voi mai revedea niciodata! Stai Sasuke! Vorbesti prostii! Dupa ce ca ati trecut impreuna prin atatea ea se va intoarce la tine. O iubesti, te iubeste! Nu ar avea nici un motiv sa nu se mai intoarca. Chiar daca va pleca... Chiar daca nu se va mai intoarce, eu o voi cauta si o voi gasi. Nu o sa permit sa-mi fie luata pur si simplu de sub nas.


- Pasagerii pentru cursa Konoha - New York... atat am auzit.
A sosit momentul! Va pleca si.. cine stie cand se va intoarce. Imi ridic capul si deschid ochii. Privirea imi este atintita asupra rozaliei. Ochii sai verzi ma privesc cu tristete iar cateva lacrimi se scurg pe obrajii ei. Se ridica brusc in picioare si isi ia bagajele, pornind inainte. Observ ca si-a lasat jacheta asa ca zambesc smecher si merg repede dupa ea. Ii iau geamantul care era mai greu, lasand-o pe ea sa traga dupa dansa doar trollerul.
Isi lasa chipul in jos, incercand sa-si ascunda fata dupa parul roz. Observ cum lacrimile cad pe gresia alba. Ma uit in spate si observ ca ceilalti deabea acum isi iau bagajele. O iau pe fata de mana, tragand-o intr-un colt mai intunecat. Ii iau fata in palme si ma uit in ochii ei. Incearca sa-si mute privirea insa nu reuseste. Imi lipesc buzele de ale ei, miscandumi-le incet. Fata ma imbratiseaza, raspunzandu-mi sarutului. Mainile ei se infig in parul meu, jucandu-se cu el.
Ne desprindem din sarut, amintindu-ne ca ea trebuie sa plece. O iau de mana, incepand sa alerg cu ea in urma celorlalti. Se pare ca ceilalti nu prea au probleme cu plecarea.
Fata isi lasa bagajele pe mana unor barbati, luandu-si cu ea doar gentuta neagra in care are telefonul si alte chestii de fete banuiesc. Priveste avionul, dupa care cerul si sfarsind cu privirea undeva in departare. Se intoarce brusc spre mine privindu-ma. Alearga spre mine si imi sare in brate. Ma imbratiseaza strans, spunandu-mi ca ma iubeste mai mult ca orice. Imi pun mainile in jurul taliei ei, strangand-o la pieptul meu. Lacrimile se scurg siroaie pe obrajii sai, patandu-mi tricoul albastru. O sarut pe frunte, spunandu-i ca o iubesc si ca imi va fi dor de ea.


Privesc cum avionul se departeaza de sol. Ochii ei verzi inca ii mai zaresc si vad cum ma priveste cu lacrimi in ochi. A plecat in cele din urma! A plecat si eu am ramas. Sper ca te voi revedea curand, chiar foarte curand rozalia mea. Te iubesc si promit ca te vei reintoarce! Fie ca vrei fie ca nu, te voi mai vedea chiar daca asta se va intampla cu forta!


End Flashback

Jur pe ce am mai sfant Sakura Haruno ca te voi gasi o data si o data! Ai fost si vei fi a mea.



Sakura :


Stau cu capul lipit de geamul autocarului si privesc la vremea de afara. Imi tin genunchii la piept iar treningul echipei ma incalzeste, dandu-mi o stare de somnolenta. Inchid ochii, indepartandu-ma de galagia din autocar. Usor parca sunt purtata de un val pe o alta lume. Intr-un alt univers. Intr-un loc in care predomina linistea si pacea. Undeva unde se aude doar sursurul unei ape curgatoare. Un loc in care este mereu soare iar pomii sunt inlofiriti, exact ca la inceput de primavara.
Deschid ochii, aflandu-ma intinsa pe un camp. Ma ridic in sezut, privind in jurul meu. O rochie alba pana la genunchi imi acopera corpul. Parul putin mai lung acum, imi este dasfacut mangaindu-mi chipul.
Peste tot sunt numai trandafiri rosii si pomi infloriti. Mirosul lor te imbata, dandu-ti un aer de melancolie.
Ma ridic in picioare, incepand sa alerg desculta. In minte incep sa-mi apara imagini din adolescenta. Fericire, bucurie, tristete, suparare, veselie, ura, indiferenta si.. dragoste. Sentimentul care mi-a dominat sufletul in ultimii ani ai adolescentei. Un sentiment asa de frumos pe care mi l-a daruit doar el. Numai el. Cel care m-a iubit dupa atatea peripetii prin care am trecut.


Deschid ochii brusc cand sunt miscata de prietena mea, Hinata. Este aceeasi ca acum cativa ani. Aceeasi fata draguta... doar ca am putea zice ca acesti cativa ani au facut-o ceva mai perversa.
O intreb pe bruneta ce s-a intamplat iar aceasta imi spune ca vom fi in cantonament cu o echipa foarte buna de fotbal din New York.
- Ne vom putea uita dupa baieti! o aud pe Vanessa.
Vanessa. Buna si vechea mea prietena. Aceeasi fata draguta si de treaba a ramas. Nu s-a schimbat deloc! Aceeasi ochi, acelasi zambet!
Prietenele mele incep sa faca planuri pentru acest cantonament. Hmm, oare ce echipa de fotbal este? Adica stiu doar ca este o echipa in care sunt niste jucatori cam de varsta noastra.


Cobor din autocar si privesc in jur. Ce vreme urata! Antrenorii nostri nu prea si-au ales o perioada buna pentru cantonament.
Merg sa-mi iau bagajul si merg la antrenori. Iau cheia de la o camera si merg cu TenTen, Vanessa si Hinata spre camera noastra. Descui usa si o imping, aceasta deschizandu-se.
Pe jos sunt laminate de culoarea mierii. Peretii sunt vopsiti in crem, fiind pe alocuri acoperiti cu putin alb, dand de inteles ca pe aici au mai trecut niste echipe. Camera este cam micuta. Exact cum intri pe usa in partea dreapta se afla baia. Pe acelasi perete cu usa baii se afla un pat etajat cu asternuturi portocalii. Pe celalalt perete, se afla doua dulapuri de un negru spre maro, destul de marisoare. Pe acelasi perete, se mai afla un pat tot etajat cu asternuturi de aceeasi culoare. Fata in fata cu usa este o fereastra care este acoperita cu jaluzele portocalii.
Imi las geanta jos si merg spre intrerupator. Apas pe buton si in camera se face ceva mai lumina. Incepem sa ne despachetam hainele si sa le bagam in dulap. Eu cu Hinata impartim un dulap iar Vanessa cu TenTen altul. Stam asa cateva ore bune. Vom sta aici trei saptamani.
Trei saptamani cu antrenamente grele. Fie ca va ploua, fie ca va ninge, antrenorii ne vor scoate la alergat probabil. Cel putin, vom putea face si in sala. Tin minte ca am mai facut antrenamente cand eram la echipa liceului.
Venind vorba de liceu, oare ce s-a intamplat cu baietii. De Ino stiu ca a inceput sa creeze fel si fel de modele de haine. Karin si gasca ei probabil s-au angajat la vreun club de striptis. Ceilalti si-au vazut de drumul lor. Stiu asta pentru ca am mai tinut legatura cu cativa dintre ei. Dar cu baietii n-am tinut legatura. Nu pentru ca nu am vrut dar pur si simplu am fost foarte ocupata cu scoala si antrenamentele. Adica, cuvantul antrenament se repeta de o multime de ori in orarul meu cand eram la liceul in New York.


Ma trantesc pe pat si privesc tavanul. Imi urmeaza exemplul si celelalte fete, asezandu-se pe pat. Suntem destul de obosite dupa un drum asa de lung. Trebuie sa ne odihnim. De maine vom incepe antrenamentele.
Inchid incet ochii. Un chip de baiat, cu ochii negri ca un abis intunecat si parul negru ca smoala imi apare in minte. El este. Cel pe care l-am iubit si il iubesc mai mult decat orice. Ochii lui negri care ma faceau mereu sa ma pierd intr-un univers paralel. Vocea lui calda si blanda care imi mangaia mereu auzul. Atingerile lui tandre si buzele sale suave. Imi este asa dor de ele. Mi-e dor sa il simt mangaindu-mi corpul. Imi e dor sa vibrez sub trupul lui. Ce n-as face doar pentru ai mai simti atingerile si corpul sau peste al meu. Oare el unde este acum? N-am mai auzit de el de foarte mult timp. De cand am plecat din Konoha in acea zi, am mai vorbit doar cateva zile cu el, dupa aceea eu pierzandu-mi telefonul si o data cu el si numarul lui Sasuke.
Ok. Gata Sakura, ar trebui sa dormi. A fost un drum lung si obositor. Nu, nu! Vreau sa ma mai gandesc la el. La baiatul care mi-a starnit atatea sentimente. Baiatul care m-a iubit cu adevarat.


Poate va intrebati de ce nu l-am uitat dupa patru ani. Ei bine, ce-i drept am incercat sa cunosc alt baiat insa nu am reusit. Esuam de fiecare data. Gandul imi statea doar la Sasuke, facandu-ma s-o dau in bara de fiecare data. La fiecare intalnire, in loc sa pronunt numele baiatului de langa mine, il rosteam pe al brunetului. Gandul imi era numai si numai la el. Fetele imi ziceau ca trebuie sa-l uit daca vreau sa am alti prieteni, insa nu puteam. De ori cate ori incercam nu puteam sa-l uit. Gandul meu statea in permanenta doar la el. La chipul lui, la corpul lui, la persoana lui. Vreau sa stiu unde este. Sa-l mai vad pentru cateva clipe. Sa-l sarut si sa-i ating chipul pentru cateva momente. Doar atat si dupa aceea ma potolesc. Off Sakura. La ce te tot gandesti? Este un baiat superb. Ar fi putut sa-si gaseasca imediat dupa ce am plecat eu o alta prietena. Probabil m-a si uitat deja. Ce probabil? Sigurat m-a uitat si fac pariu ca acum se distreaza cu vreo fata mult mai frumoasa. Poate acea fata chiar il iubeste mai mult ca mine.. Nu! Asta nu se poate! L-am iubit mai mult ca orice si asta nu o va schimba nimeni! Chiar daca am trecut prin multe, sentimentele mele pentru el sunt aceleasi!


Imi simt pleoapele din ce in ce mai grele. Ochii imi sunt tot mai obositi si se inchid usor. Adorm, pornind spre o lume unde grijile nu exista. Un loc in care este doar liniste si pace pentru mine.


Cam atat. Acesta a fost primul capitol.
Va astept cu comentarii si scuzati-ma pentru eventualele greseli. ^^