[Terminat] Sharingan si timpul [+18 YAOI]

[Nywa]

[center]Capitolul 11[/center]

- Mersi ca mi-am salvat studenti, Anki-san, spuse Kakashi, care veni in intampinarea noastra, impreuna cu Guy si inca doi jonini din Konoha.
- Kakashi-sempai, in aceasta misiune mi-au fost mie studenti si in plus, ei au avut grija de mine la randul lor, spuse albiciosul si am putut sa vad cum si-a bagat mana stanga in buzunarul de la pantaloni si il vedeam usor luminat de charka verde.
Se pare ca inca nu isi revenise dupa urma veninului din corpul sau, dar acest lucru nu l-a impiedicat sa se lupte cu doi deodata, folosind doar taijutsu. Dupa ce Hatake si echipa lui plecara de langa noi, eu am simtit ca ma sufoc si inima incepu sa bata nebuneste. Incep sa tusesc si duc mana caus la gura, sa nu le dau si celolalti microbi mei, picand in genunchi. Aud numele meu strigat de Anki, iar voce se simtea panica si nu stiam de ce, dar am simtit ceva ud in mana mea. O iau de la gura si mi se taie rasuflarea pe moment, constientizand ca era sange! Boala mea era mult mai grava decat mi-am imaginat la inceput si decat a crezut Enkin ca este. Privirea incepe sa mi se incetoseze - chit ca nu foloseam Sharingan-ul in acel moment - incepand sa se intunece, iar eu am picat intr-un somn adanc...

Dupa un timp deschid ochii si vad ca totul era oprit in jurul meu, dar eu ma miscam foarte repede, parca in afara timpului. Trag aer in piept si simt un mic parfum de liliac invadandu-mi narile, gadilandu-le si imbatandu-ma. Sigur ca visam din nou, asa am inchis ochii, dar i-am deschis dupa nici cinci minute, auzind glasul lui Anki, cum striga la asistente ca trebuie sa fiu tratat imediat. Se pare ca el e cel care ma carase in spate, dar era imposibil fiindca aveam cincizeci si opt de kile, la ultima verificare de acum trei luni.
- Du-l in salon, ca vine imedia Godaime! Aud glasul tatalui sau, iar eu mi-am ridicat putin capul si am inceput sa vad numai alb in fata mea.
Imi trebui putin cam mult sa imi dau seama ca e de fapt parul tanarului, cand acesta ma aseza pe un pat si ma descalta, apoi incepu sa ma dezbrace, lasandu-ma doar in boxerii negri, ce ii aveam pe mine. Imi desprinse parul din elasticul rosu si l-am rugat sa nu il piarda, fiindca l-am primit cadou de la fostul meu sensei. Il aud cum imi promise ca nu il va pierde, apoi ii simt buzele cum ma pupara pe frunte, iar eu m-am scufundat intr-un somn linistit si fara vise, fara sa imi dau seama cat a trecut sau ce era in jurul meu...

Parca dupa foarte mult timp am deschis ochii si am clipit putin, apoi m-am uitat putin in jurul meu, fara sa ma ridic din pat si am vazut-o pe Tsunade cum citea ceva pe o mapa, incurntandu-se din ce in ce mai mult, in timp ce Anki fierbea ceva intr-o cana in palma sa, lasandu-ma masca. Blonda ii spuse albiciosului, ca pentru mine s-au terminat misiunile, la fel si pentru el, fiindca starea mea se poate foarte mult agrava. Cand ma vazu ca m-am trezit, tanarul ma intreba cum ma simt, apoi ma ruga sa ma ridic in fund, pentru a bea medicamentul. Am facut cum mi-a spus si am luat o gura din ceaiul ala ciudat, incat am inceput sa tusesc imediat, fiindca gustul era foarte greu de suportat.
- Itachi-kun ai sa te obisnuiesti cu el, fiindca timp de trei luni de zile, doar asta vei bea, imi spuse baiatul, asezandu-se langa mine si mangaindu-ma pe spate.
Trag cu putere aer in piept, apoi dau peste cap medicamentul, arzandu-ma pe gat si limba, dar gustul sau, era atat de rau, incat preferam sa ma ard pe gat, decat sa il simt in gura. Am simtit ca imi vine sa vomit si m-am ridicat repede in picioare, ducandu-ma la geam si vomitand afara. Din greseala am vomitat peste cineva, fiindca in momentul in care am picat ingenunchi, am auzit inaltandu-se injuraturi de sub geamul meu. Imi simteam saliva amara si un miros in gura, de imi era o scarba de gustul din cavitatea bucala, de imi venea sa o spal cu detergen, ca sa numai simt mirosul ala infernal. Ii aud glasul sau scump si dulce, cum imi spunea ca totul o sa fie bine si apoi imi apuca fata in mainile sale si am fost uimit sa descopar ca numai era in costumul de lupta, ci era imbracat cu un maiou pe trup si pe gat si peste o bluza mai larguta peste, ce ii dezgolea umeri, dar nu ii arata semnul Anbu. Il cercetez mai atent si imi dau seama ca avea parul prins intr-o codita destul de haioasa la spate, iar cateva fire de par de nea ii intrau in ochi. Am ridicat mana tremurand si ii le-am dat de pe ochi, iar in clipa urmatoare, am simtit buzele sale, lipindu-se de ale mele. Am inchis ochii, lasandu-l sa ma sarute pe buze cat vrea el, dar m-am smus din bratele sale, cand am simtit limba lui cum incerca sa imi deschida buzele.
Il privesc cu ochi mari si usori uimiti, fiindca totusi acum trei minute am vomitat, iar el vrea un sarut in toata regula. Incepu sa chicoteasca, apoi ma apuca de mana, tragandu-ma sus, cu o putere destul de mare, incat era sa imi dau gramada si ma baga in pat, spunandu-mi ca Tsunade l-ar ucide, daca m-ar prinde afara din pat. Vad ca se apleaca pentru a doua oara spre mine si ma saruta pe buze. Simt cum ma copleseste somnul adorm, mormaind numele albiciosunul, ca isi puse pe buze un fel de somnifer ce adoarme imediat si pe cel care il are pe buze, nu il apuca somnul. Destept baiatul n-am ce spune...