[Terminat] Sharingan si timpul [+18 YAOI]

[Nywa]

[center]Capitolul 9[/center]

M-am trezit exact la rasaritul soarelui, gasindu-l pe albicios, cum statea pup, cu coatele pe genunchi si privind cum soarele se iveste, aratand exact ca o felina gata de atac. Ma duc langa el si il intreb ce s-a intamplat, iar tanarul se ridica si se intoarse spre mine si ma saruta pe buze, urandu-mi buna dimineata. Am ramas putin, dandu-mi seama ca sarutul de aseara nu era inchipuirea mea, ce am visat peste noapte, ci chiar s-a intamplat. Deodata vad cum mana sa dreapta trece pe langa capul meu si apoi simt o mica intepatura usoara aproape de ureche. Imi intorc cu grija capul si raman uimit, sa vad ca prin antebratul sau a trecut un kunai oprindu-se in muschi. Anki isi scoase kunai-ul fara sa se instrambe si apoi arunca afara kunai-ul in crengile unui copac, ce crestea in fata balconului nostru. Se auzi un "au" scurt si din pom se prabusi la pamant un ninja cu acel kunai infipt in gat.
- Ce se intampla? Il intreb total buimacit, iar albiciosul se multumi doar sa clatine din cap, apoi imi spuse ca e timpul sa ii cautam pe Naruto si Hinata. Anki! Strig la el, pucandu-l de mana, iar tanarul se intoarse, privindu-ma atent in ochi. Ce se intampla? Ce era cu acel shinobi?
- Au fost capturati. Azi-noapte, in timp ce tu dormeai, a aparut aici una dintre broastele lui Uzumaki si m-a informat. Daca acel shinobi e aici, inseamna ca i-a bagat pe cei doi sub un genjutsu si Uzumaki e foarte slab la acest tip de jutsu. Chiar tu i-ai spus-o cand lucrai pentru Akatsuki, ma informa, iar eu am oftat, dandu-i drumu la mana.
Imi iau katana in spate si il urmez pe Enkin fara sa mai pun vreo alta intrebare idiotata sau tampita, fiindca nu imi statea in caracter sa pun intrebari de acest gen. Il astept sa isi ia alta manusa, dar el facu un semn din mana si atinse pe urma manusa, care se refacu la loc, lasandu-ma masca. Ar trebui sa numai ma mire nimic la baiatul asta, dar nu puteam sa nu admir, ca avea stil si rafinament, cand venea vorba de jutsuri sau de lucrurile sale.

- Aici este locul, imi spuse baiatul, iar ochii sai strani ma priveau atent, in timp ce eu stateam pup si avea pus degetul aratator de la mana dreapta pe sol.
- Nu pot sa simt pe nimeni pe o raza de patru kilometri in orice directie. Aici suntem doar noi doi, murmur dezamagit ca am uitat o mare parte din trucurile luptatorilor Anbu de depistare a inamicului.
Il aud cum chicoteste, apoi imi dadu un mic pupic pe obraz, soptindu-mi ca e mandru de mine, ca incerc din greu sa ma reabilitez si sa fiu primit printre ei. Rosesc in obraji, gandindu-ma la seara ce tocmai a trecut, cand am gustat cu adevarat din dulceata buzelor sale, simtindu-ma in al noualea cer. Albiciosul stia foarte bine sa sarute, mai ales cu un baiat. Sarutul sau era lenes, gingas, dar in acelasi timp doritor de mai mult si plin de pasiune si mister. Deodata ma trezesc cu un lupt cum ma miroase. Casc ochii mai bine si vad ca erau vreo cincisprezece lupi, dar astia aratau ciudat, fiindca puteau sa mearga si pe doua picioare. Anki le dadu un ordin scurt, iar lupii disparura, ramanand doar noi doi. Albiciosul imi spuse sa ma asez in fund, dandu-mi de inteles sa ne comportam ca si cand nu am suspecta nimic, iar eu ii urmez exemplu si rama uimit, cand isi scoase dintr-un compartiment un bat rotund, ce deveni imediat un pergament - ce jutsu interesant de suprimare - pe care il deschise si lasa intre noi doi.
Priveam pergamentul atent si deodata mi-am dat seama de ce il stiam foarte putin vag pe acest baiat si simteam ca am mai avut incredere in el. Am inceput sa caut printre amintiriile mele cand eram in Anbu si am ramas uimit sa constat cine este Anki.

Flash back

- De ce eu cu un pusti de zece ani, trebuie sa mergem dupa un ninja periculos? Abia daca are o misiune si eu am mult mai multe decat el...
- Itachi acest baiat e trimis in misiuni cand timpul nu e departea noastra, il face sa fie. De ce nu incerci sa te imprietenesti cu el? Imi sugera al treilea Hokage, iar eu m-am intors, vazand cum intra un baiat, imbracat in negru din cap pana in picioare.
Singura pala de culoare era parul alb ca si zapada, tot ciufulit, aratand ca si cand s-ar fi ridicat din pat, de fapt asa s-a si intamplat ca avea cearcane in jurul ochilor si casca de mama focului. Tinea in mana stanga un pergament, iar in cea dreapta o masca de Anbu, dar asemanatoare cu cea a urmaritorilor. Deci asta chiar era periculos, daca a ajuns atat de departe, incat sa conduca divizia de Anbu la doar... zece ani? Aprob ca sunt de acord sa fac aceasta misiune cu el si raman uimit cand percamentul din mana sa incepu sa straluceasca. Baiatul il deschise, citi ceva, apoi zambi.
- Daca suntem gata, e timpul sa pleca, ca lupisori mei l-au gasit pe ala, cum dracu il chema? In fine, pe ala, spuse pe un ton plictisit si somnoros.

End back

Vad cum din senin pe pergament incepura sa apara litere negre, parca o mana invizibila le scria in acel moment, in timp ce tanarul statea calm, fiindca hartia stralucea, facandu-ma sa ma doara usor ochii, de la stralucire. Dupa ce scrisul inceta, atunci pergamentul se opri din stralucit, iar eu am putut sa citesc ce scria. Se pare ca lupi sai i-au gasit pe cei doi, la sase kilometri spre Nord, intr-o pestera si amandoi erau sunt influienta unui genjutsu foarte puternic - mda, deja stiam ca Uzumaki a cedat primul - incat nimeni nu ii putea rezista, nici chiar un kage. Aici eram sigur ca exagerau, dar Anki imi spulberase speranta, spunand ca el cunoaste genjutsuri destul de puternice, incat nici un kekkei-genkai ocular nu poate sa razbata prin el.
- De ce nu vrei sa devi Hokage, daca esti asa de puternic? Il intreb curios, cand ne-am ridicat in picioare si am pornit spre Nord.
El doar se instramba, dandu-mi de inteles ca nu e momentul sau locul potrivit pentru a-mi spune motivele sale, dar in general ideea nu il incanta, asa ca am tacut din gura, concentrandu-ma pe misiune si sa ii scap pe cei doi din acel genjutsu periculos...

[Addeh]

"numai ma mire...." - nu mai
Btw, oricat as incerca, eu nu pot sa mi-l imaginez pe Itachi rosind. Cred ca in astfel de momente, mi-l pot inchipui precum un pusti la prima dragoste. Si vorbind de dragutul de Anki, este atat de dulce si de simpatic. :X Ohh, frate, chiar sunt nerabdatoare sa aflu ce se mai intampla intre cei, si desigur, poate ca ar fi interesant sa aflam mai multe detalii despre trecutul lui Anki... Imi pare cam schimbator. : |
Si in legatura cu intrebarea ce i-a pus-o Itachi, ma pune pe ganduri.
Well, manu, astept continuarea. Bafta muuulta! ^^

[MiraA]

Ti-am mai zis...imi place de Itachi asa...pare mai uman. Iar Ankiii il ador, atat de dulce si inocent (numai in aparenta). Sa fim seriosi: amndoi sunt maestrii la ceea ce fac si sunt o pereche buna. Atat penttru cat si pentru lupta
Deci, pana la urma Itachi il cunostea pe Anki de cand era acesta mic???
mi-l si imaginez...mic somnoros si cascand )
Sper sa reuseasca sa-i salveze pe Naruto si Hinata... spor gagik in continuare

[Nywa]

[center]Capitolul 10[/center]

Dupa un timp, am ajuns in fata unei pesteri ce era pazita de doi ninja din Satul ascuns in Iarba? Astora le era prea bine si acum vroiau sa porneasca un razboi cu Konoha? Ma uit la albicios si vad ca si pe chipul sau angelic se citea uimirea, dar si suspiciunea. Se apleca spre mine si imi spuse ca va crea o diversiune, iar eu intru in pestera, ii pescuiesc pe cei doi si ies de acolo. Aprob din cap si astept ca el sa creeze diversiunea ce nu dura sa apara. Anki si-a dat jos bandana si a scos din gentuta sa de la spate o masca de urmaritor?! Ce si-a pus-o pe chip, facu niste semne si apoi se scufunda in umbra de sub picioarele sale, amintindu-mi si mie de acel jutsu destul de simpatic, pe care il folosesc luptatori Anbu, cand se prezentau in fata unui Hokage. Vad cum apare in fata celor doi ninja si incepu sa se lupte cu ei, folosind doar taijutsu. Trebuia sa recunosc ca il intrecea si pe Guy la lupta corp la corp, fiindca folosea mai mult miscarile de baza ale taijutsului, dar asta nu il oprea sa rupa niste oase sau sa scoata niste dinti.
Profit de diversiune si ma strecor in pestera ce avea doar o incapere inalta si in mijloc se aflau cei doi coechipieri ai mei, legati fedeles si un idiot ii pazea, incercand sa obtina informati mai multe de la ei. M-am dus in spatele tipului si l-am lovit ca lumea in spate, lesinandu-l si i-am eliberat prima data coechipieri de genjutsu si apoi i-am dezlegat. Tanara Hyuuga imi multumi, iar blondul mormai, dar se puse in pozitie de atac, cum se uita peste umarul meu. Ma intorc si eu pregatit, dar il vad pe Anki cum vinea spre noi relaxat, tarand trupul fedeles al unuia dintre luptatori.
- Cine esti? Din ce sat esti? Tipa Uzumaki, facandu-ma sa imi pun palma dreapta pe fata si sa dau negativ din cap.
- Gura Naruto! Sunt eu si numai fa atata galagie, ca am sa-ti cos gura aia mare! Marai jonin-ul la el, dandu-si masca jos, apoi arunca la picioarele blondului trupul. Trimite-l in Konoha pentru interogare, mai spuse pe un ton normal si baga masca in gentuta de la spate.
Scoase din gentuta medicala, lanterna micuta si isi puse antebratul stang sub barbia si aprinse lanterna, verificandu-i pupilele. Dupa ce spuse ca nu are nimic, decat prostie acuta pe creier - asta nu e ceva nou pentru noi - si daca s-ar muri din cauza asta, el ar fi fost de mult oale si ulcele. Se duse la Hinata, care o ruga sa isi activeze Byakugan-ul si apoi sa ii arate, fara sa il atinga, punctul maxim de chakra si fata ii spuse ca e peste tot in jurul sau, iar albiciosul zambi multumit. Imediat ce am trimis pe tipul capturat in satul nostru, Anki ne anunta ca ne vom face bagajele si vom pleca inapoi.
Am zambit bucuros, dar eram pe o parte dezamagit, fiindca nu voi mai avea ocazia sa ma mai bucur de dulceata irezistibila a buzelor lui sau pasiunea si intensitatea saruturilor dintre noi doi. Doamne! Itachi la ce te gandesti? Anki nu va fi niciodata ca tine, o tarfa masculina si mai mult ca sigur, s-a sarutat cu tine, doar in joaca sau din pura curiozitate, cum e sa te saruti cu cineva de acelasi sex cu tine. Trag aer in piept si oftez zgomotos, atragand rapid atentia asupra mea, iar jonin-ul ma intreba daca ma simt rau - in glasul sau am putut simti panica pentru sanatatea mea - iar eu am spus ca m-am gandit la ceva. Naruto cu Hinata aprobara din cap, dar Anki ma privi atent, iar eu pentru o clipa m-am temut ca nu cumva sa imi citeasca cu adevarat gandurile. Vad ca instramba din nas, dar accepta explicatia fara sa comenteze, dar dandu-mi de inteles, ca nu voi scapa pana nu afla.
Iesim din ascunzatoare si pornim spre sat, dar fiind cu ochii in patru, mai rau ca de obicei, fiindca oricand puteam fi atacati de inamici, iar cei doi fosti prizonieri, nu prea isi revenisera complet dupa excursia in genjutsu si erau slabiti. Am intrat in sat si nu am intampinat nici un inamic, cea ce ma multumea, dar m-am cam instrambat, cand albiciosul spuse ca vom pleca la noapte, apoi ma lua pe mine in camera lui.
- Nu am nimic, spun calm, cand imi ceru sa imi dau jos bluza, dar am acceptat sa vad ce are de gand.
- Nu de asta ti-am cerut sa te dezbraci, imi dadu replica tot pe un ton calm si cand m-am uitat spre tanar, am ramas uimit sa il vad si pe el la bustul gol.
- Atunci de ce? Il intreb curios, privindu-l in ochi, in timp ce tanarul era in fata mea si foarte aproape de mine, ca puteam sa ii simt finetea pieli sale, pe trupul meu. Nu! Daca nu le-am permis idiotilor din Akatsuki sa faca din mine o tarfa masculina sau sa isi bata joc de mine, nu iti permit nici tie! Izbucnesc, cand mi-am dat seama ce vroia sa cu mine.
Incepu sa rada amuzat de spusele mele, apoi ma apuca de gat, imi puse piedica si ma aseza cu spatele pe podea, urcandu-se deasupra mea. Vreau sa imi ridic mana sa il imping de pe mine, dar mainile mele erau imobilizate, deasupra capului meu. Imi zambi si apoi imi dadu un mic pupic pe buze, apoi imi sopti la ureche, ca si lui ii plac baietii si apoi ma elibeza, ridicandu-se de pe mine, dar isi puse mana sa stanga pe pieptul meu si palma fusese invaluita de chakra verde, facandu-ma sa ma simt mai bine, ca ma dureau putin plamani. Ma tinea de incheietura maini stangi, apoi lua in gura degetul meu aratator si incepu sa il linga si sa il suga pervers, facandu-ma sa oftez putin de placere, mai ales ca simteam ca ma cam intaresc in pantaloni. Am inceput sa expir mai repede si mi-am retras mana din mana sa si apoi m-am ridicat si i-am prins buzele intr-un sarut bland, dar si pervers. Il trag intr-o parte si ma urc deasupra lui, punand stapanire in totalitate pe buzele sale, in timp ce il mangaiam cu o mana pe piept, fiindca in cealalta ma sprijineam. Simteam cum zonele noastre intime se atingeau prin pantaloni si cereau sa fie descoperite si atinse.
Deodata usa s-a deschis si inainte sa pot reactionea, m-am trezit intins pe spate si mainile lui Anki erau pe pieptul meu tratandu-ma, imbracat cu mieul negru, ca si cand nu l-ar fi dat jos niciodata. Pe usa intra Naruto, care ne anunta, ca e gata de plecare si ca peste doua ore se intuneca, iar albiciosul aproba din cap, continuand sa ma trateze, dar isi mima buzele, iar eu i-am citit cuvintele:
- "Cand ajungem acasa, nu vom mai fi intrerupti si trupul meu iti sta la dispozitie, micuta mea nevastuica"...

[Vero]

Micutza mea nevastuica pot sa stiu si eu de ce nu m-ai anuntat ca ai pus nextul? Si chiar doua? Rusine sa iti fie! In fine. Mi-au placut capitolele foarte mult xD. Se pare ca incepe actiuneaa ^^ Cat ma bucur! Cu descrierea ca de obicei stai bine nu prea am ce comenta, cu naratiunea la fel, actiunea nu este grabita si dialogul nu a fost sec. Greseli de tastare ai avut cateva dar nu sunt grave. Nu imi place ca au fst capitolele mici. Data aviatoare le vreau mai mari! Inca ceva: corect este ,,a se stramba" nu ,,a se instramba". Eu asa stiu ca e corect. So, astept nextu si te rog sa ma anunti de data asta cand il pui. Buh bye!

Bisous, Contagieuse.

[Nywa]

[center]Capitolul 11[/center]

- Mersi ca mi-am salvat studenti, Anki-san, spuse Kakashi, care veni in intampinarea noastra, impreuna cu Guy si inca doi jonini din Konoha.
- Kakashi-sempai, in aceasta misiune mi-au fost mie studenti si in plus, ei au avut grija de mine la randul lor, spuse albiciosul si am putut sa vad cum si-a bagat mana stanga in buzunarul de la pantaloni si il vedeam usor luminat de charka verde.
Se pare ca inca nu isi revenise dupa urma veninului din corpul sau, dar acest lucru nu l-a impiedicat sa se lupte cu doi deodata, folosind doar taijutsu. Dupa ce Hatake si echipa lui plecara de langa noi, eu am simtit ca ma sufoc si inima incepu sa bata nebuneste. Incep sa tusesc si duc mana caus la gura, sa nu le dau si celolalti microbi mei, picand in genunchi. Aud numele meu strigat de Anki, iar voce se simtea panica si nu stiam de ce, dar am simtit ceva ud in mana mea. O iau de la gura si mi se taie rasuflarea pe moment, constientizand ca era sange! Boala mea era mult mai grava decat mi-am imaginat la inceput si decat a crezut Enkin ca este. Privirea incepe sa mi se incetoseze - chit ca nu foloseam Sharingan-ul in acel moment - incepand sa se intunece, iar eu am picat intr-un somn adanc...

Dupa un timp deschid ochii si vad ca totul era oprit in jurul meu, dar eu ma miscam foarte repede, parca in afara timpului. Trag aer in piept si simt un mic parfum de liliac invadandu-mi narile, gadilandu-le si imbatandu-ma. Sigur ca visam din nou, asa am inchis ochii, dar i-am deschis dupa nici cinci minute, auzind glasul lui Anki, cum striga la asistente ca trebuie sa fiu tratat imediat. Se pare ca el e cel care ma carase in spate, dar era imposibil fiindca aveam cincizeci si opt de kile, la ultima verificare de acum trei luni.
- Du-l in salon, ca vine imedia Godaime! Aud glasul tatalui sau, iar eu mi-am ridicat putin capul si am inceput sa vad numai alb in fata mea.
Imi trebui putin cam mult sa imi dau seama ca e de fapt parul tanarului, cand acesta ma aseza pe un pat si ma descalta, apoi incepu sa ma dezbrace, lasandu-ma doar in boxerii negri, ce ii aveam pe mine. Imi desprinse parul din elasticul rosu si l-am rugat sa nu il piarda, fiindca l-am primit cadou de la fostul meu sensei. Il aud cum imi promise ca nu il va pierde, apoi ii simt buzele cum ma pupara pe frunte, iar eu m-am scufundat intr-un somn linistit si fara vise, fara sa imi dau seama cat a trecut sau ce era in jurul meu...

Parca dupa foarte mult timp am deschis ochii si am clipit putin, apoi m-am uitat putin in jurul meu, fara sa ma ridic din pat si am vazut-o pe Tsunade cum citea ceva pe o mapa, incurntandu-se din ce in ce mai mult, in timp ce Anki fierbea ceva intr-o cana in palma sa, lasandu-ma masca. Blonda ii spuse albiciosului, ca pentru mine s-au terminat misiunile, la fel si pentru el, fiindca starea mea se poate foarte mult agrava. Cand ma vazu ca m-am trezit, tanarul ma intreba cum ma simt, apoi ma ruga sa ma ridic in fund, pentru a bea medicamentul. Am facut cum mi-a spus si am luat o gura din ceaiul ala ciudat, incat am inceput sa tusesc imediat, fiindca gustul era foarte greu de suportat.
- Itachi-kun ai sa te obisnuiesti cu el, fiindca timp de trei luni de zile, doar asta vei bea, imi spuse baiatul, asezandu-se langa mine si mangaindu-ma pe spate.
Trag cu putere aer in piept, apoi dau peste cap medicamentul, arzandu-ma pe gat si limba, dar gustul sau, era atat de rau, incat preferam sa ma ard pe gat, decat sa il simt in gura. Am simtit ca imi vine sa vomit si m-am ridicat repede in picioare, ducandu-ma la geam si vomitand afara. Din greseala am vomitat peste cineva, fiindca in momentul in care am picat ingenunchi, am auzit inaltandu-se injuraturi de sub geamul meu. Imi simteam saliva amara si un miros in gura, de imi era o scarba de gustul din cavitatea bucala, de imi venea sa o spal cu detergen, ca sa numai simt mirosul ala infernal. Ii aud glasul sau scump si dulce, cum imi spunea ca totul o sa fie bine si apoi imi apuca fata in mainile sale si am fost uimit sa descopar ca numai era in costumul de lupta, ci era imbracat cu un maiou pe trup si pe gat si peste o bluza mai larguta peste, ce ii dezgolea umeri, dar nu ii arata semnul Anbu. Il cercetez mai atent si imi dau seama ca avea parul prins intr-o codita destul de haioasa la spate, iar cateva fire de par de nea ii intrau in ochi. Am ridicat mana tremurand si ii le-am dat de pe ochi, iar in clipa urmatoare, am simtit buzele sale, lipindu-se de ale mele. Am inchis ochii, lasandu-l sa ma sarute pe buze cat vrea el, dar m-am smus din bratele sale, cand am simtit limba lui cum incerca sa imi deschida buzele.
Il privesc cu ochi mari si usori uimiti, fiindca totusi acum trei minute am vomitat, iar el vrea un sarut in toata regula. Incepu sa chicoteasca, apoi ma apuca de mana, tragandu-ma sus, cu o putere destul de mare, incat era sa imi dau gramada si ma baga in pat, spunandu-mi ca Tsunade l-ar ucide, daca m-ar prinde afara din pat. Vad ca se apleaca pentru a doua oara spre mine si ma saruta pe buze. Simt cum ma copleseste somnul adorm, mormaind numele albiciosunul, ca isi puse pe buze un fel de somnifer ce adoarme imediat si pe cel care il are pe buze, nu il apuca somnul. Destept baiatul n-am ce spune...

[Vero]

SAlut din nou ^^ Multumesc inca o data ca m-ai anuntat. ^^ Si de data asta, cum era de asteptat, mi-a placut nextu`. Si din nou ma mir ca nici la nextu asta nu ai niciun comentariu si trebuie eu sa sparg gheata. Dar daca trebuie, trebuie. Cum spuneam mi-a placut foarte mult nextu`. Descrierea a fost frumoasa, chair mi-a placut. Naratiunea a fost si ea la fel de buna ca si descrierea, actiunea nu mi s-a parut grabita si dialogul nu a fost sec. Greseli de tastare nu imi aduc aminte sa fi vazut dar daca erau, imi cer scuze. ^^" Si nextu asta a fost cam scurt dar te iarta mosu`^^. So, atat am avut de spus. Astept nextu si nu uita sa ma anunti cand il pui. Buh bye!

Bisous, Contagieuse.

[Nywa]

[center]Capitolul 12[/center]

Cand am deschis ochii, am ramas uimit sa il vad pe Naruto in salon cu mine, dar destul de batut, cu un ochi vanat, o mana si un picior in ghips si trei dinti scosi. Ce a ma facut de data asta, intr-un cat a ajuns in halul acesta in spital, parca ar fi Jiraiya-san, care a fost bagat in spital de Tsunade-sama. Aud voci de pe coridor, una necunoscuta mie, iar in salon intrara doua fete de aceeasi varsta ca si blondul. Una era blonda si ochii albastri, iar cealalta era Sakura, nervoasa-foc si cu o mana inghips, dar nici ea nu arata prea bine.
- Sakura-chan ce ai patit? Nu-mi spune ca ai incercat sa te lupti cu Anki! Exclama blondul, facandu-ma sa ma incrunt.
- Gura idiotule! Daca stiam ce i-ai spus, atunci nici nu i-as fi rupt nasul! Tipa rozalia ca o descreierata si ii mai dadu si un pumn in cap baiatul si iesi nervoasa.
- Ino, asa-i ca Enkin e la reanimare? Intreba Uzumaki, dar isi inghiti imediat cuvintele, cand se uita la mine, de fapt se uita peste umarul meu.
Ii urmaresc privirea si era sa fac si eu cu inima, fiindca in spatele meu, razamat de un perete, statea albiciosul, imbracat cu bluza aia mai de fetite si o pereche de pantaloni kaki, cu o multime de buzunare. Nasul ii era putin rosu si inflat aproape de ochi, unde arata ca l-a lovit Sakura rupandu-l, dar hainele nu tradau ca ar fi purtat o lupta cu doi dintre cei mai puternici ninja ai Satului Frunza.
- Mi-a rupt nasul, fiindca m-a luat prin suprindere, dar in rest a fost foarte... plictisitor, ii spuse usor fonfait, apoi isi trase nasul, incordandu-si maxilarul de durere.
O sigura sansa aveai sa ucizi un membru al clanului lui Anki. Trebuia sa il iei prin suprindere, dar chiar daca a fost injunghiat in inima sau in cap, el mai are la dispozitie un minut ca sa te doboare si acel minut ii este mai mult decat suficent sa te ucida. Ochii sai erau atintit spre colegul meu de salon, mai ceva ca pe un bijuu, gata sa atace din minut in minut, pana se aseza langa mine, pe pat. Inainte sa apuca sa clipesc, draperiile erau trase in jurul patului, oferindu-ne putina intimitate, iar tanarul era intins in pat langa mine, cu mainile dupa cap. Ma intorc spre el, proptindu-mi capul in palma drepata si ii apuc chipul, intorcandu-l spre mine si uitandu-ma la nasul sau simpatic, care era usor umflat si rosu, unde arata ca a fost rupt. Ii spun ca l-a prins in plin, dar Anki imi facu cu ochiul, apoi imi spuse ca mai tarziu, tatal sau il va vindeca micuta fisura si il va face ca nou. Ma abtineam cu greu sa nu izbucnesc in ras, fiindca vocea lui suna asa de amuzanta, mai ales ca pocea unele cuvinte ce erau usor nazalizate. Cand imi vazu expresia chicoti si imi dadu un mic pupic pe frunte si apoi imi spuse ca se intoarce repede si iese din salon, dupa ce dadu la o parte perdeaua.
La cam cinci minute dupa plecarea lui, intra ajutorul lui Tsunade, Shizune, care imi spuse ca e timpul sa mi se faca niste radigrafi. Ma ridic din pat si raman uimit sa vad ca purtam o pereche de pantaloni maroni si un tricou negru, pe care scria "Timpul este mereu alaturi de tine pana la sfarsit", facandu-ma sa oftez usor emotionat. Se pare ca cei din clanul Enkin, deja m-au adoptat ca si cand as avea acelasi kekkei-genkai ca si ei sau o ruda de mult renegata. Satena incepu sa imi spuna ca sunt norocos, ca Anki s-a atasat foarte mult de mine, intr-un timp atat de scurt. Am intrebat-o curios de ce si apoi am aflat, ca Uzumaki care are gura de petice - un lucru care nu ma suprinde, fiindca stiam din povestile lui Sasuke ca facea numai boacane lui Iruka - a inceput sa spuna pe la nu stiu cine, ca albiciosul m-a sarutat sau ca ii place de mine. Enkin a aflat si l-a luat putin la intrebari pe blond si cand asta a inceput sa se dea cocos pe langa asta, tanarul l-a luat putin la scarmanat. Cred ca l-a luat cam prea mult la scarmanat, intr-un cat a ajuns inapoi in spital, la urgente mai exact. Sakura a aflat doar ca Anki i-a tabacit fundul, dar nu si motivul, asa ca s-a dus la albicios, dandu-i un pumn in plina figura, rupandu-i osul nazal. Atat i-a trebuit baiatului sa o bage si pe kunoichi in spital cu mana dreapta in ghips, rupta in cinci locuri - antebratul avant patru rupturi - si trei coaste fisurate. Trebuia sa recunosc ca albiciosul stia sa se lupte, incat sa le dea de munca medicilor si sa ii puna sa foloseasca salile de urgenta.
- Dar Naruto are si alte rupturi sau vanatai, in afara de cele doua membre in ghips, un ochi vanat si trei dinti din lipsa, fara sa mai pun vanataile cele care se vad deja? O intreb pe asistenta, cand am intrat in camera radiografica, unde ma astepta Tsunade, alaturi de unul dintre gemeni Enkin.
- Patru coaste rupte si spatele tot vanat si cealalta mana scoasa din umar, cot si incheietura. As putea spune ca niciodata sa nu te puni cu Anki Nii-san cand e nervos, imi raspunse Yary sau Yuri, zambind vesel.
- In fine. Hai sa vedem cat de graba e turbeculoza ta, imi spuse blonda, lasandu-ma mut, fiindca eu stiam ca aveam pneumonie. Pneumonia ta s-a transformat in turbeculoza. Anki stiu ca te suspecta de turbeculoza, dar dupa tuse a presupus ca e doar o pneumonie, pana ai inceput sa versi sange, ma lamuri.
Imi dau jos tricoul si ma intind pe o mana si femeia ajutata de Shizune, au inceput sa imi faca radiografi peste radiografi, diferite teste si fel si fel de chesti. Dupa trei ore, m-au trimis inapoi in salon, dandu-mi sa beau o prostie din aia de ceai, care l-am baut la sec si de data asta doar am ragait putin si nu am mai vomitat. E mult mai bine asa, decat sa il dau afara de fiecare data cand il beam. Cand am intrat in salon, Naruto statea de vorba cu un tip cu coada in varful capului si se juca Shogi cu baiatul ala. Ma apropii de ei si ma asez pe scaun uitandu-ma la piese si ii spun blondului sa mute calul dupa episcop si e amenintat regele principal. Imi spuse sa mut eu si cand l-am mutat, Shikamaru - am aflat cand ii pronunta Uzumaki - se declara invins.
Pe urma am inceput un meci cu Shikamaru, realizand ca e foarte bun la logica, incat nu am terminat atat de usor jocul, cum il terminam cand jucam cu Sasori, fiindca papusarul nu prea se omora cu acest joc. Cred ca incetul cu incetul incepeam sa ma integrez aici si sa ii fac din nou sa aibe incredere in mine, dar nu ca la inceput, dar o meritam atat de putina cum era. Oare Anki stia sa joace Shogi? Cred ca o sa il invat, cat mai stau in spital si vine pe la mine sau pe gemeni, ca sa nu se plictiseasca pe aici.

[Vero]

Niciun comentariu? Bai unde sunteti? Veniti aici ca va crap :]]. Cum puteti sa nu lasati niciun comentariu? Rusine sa va fie! Ei las ca sparg eu gheata ca de obicei. So, in primul rand vreau sa te salut ^^. Mi-a placut nextu` a fost frumos dar nu prea imi place ca l-ai facut pe Naruto cam tantalau. Adica in anime e mai puternic iar aici e mai slab, mai pampalau ca sa zic asa. Asta e singuru lucru care nu prea mi-a placut. In rest totul este bine. Am vazut doar o greseala de tastare dar nu e grava asa ca stai linistita. Cu descrierea si destea stai ft bine deci nu am ce comenta la ele. Astept nextu` sh nu uita sa ma anunti cand il pui. Buh bye!

Bisous. Kira.

[Beatrix LaVey]

Am venit eu cu un comentariu . Aseara nu stiu de ce nu am postat si aici, mi se pare ca ma grabeam sa *zzzzzz*, dar las acum si imi cer iertare ca am fost lenes si la aceasta sectiune nu am mai postat. *praying* Gomen, sweetheart!
Ca de fiecare data, ai adus un capitol magnific. Pe zi ce trece ma uimesti, ai un capsor plin de idei exceptionale.
Imi place si cum povestesti lucrurile, imbini totul dandu-i o nota de amuzamnet pe care o ador <3. Nu mi-a placut ca a fost un idiot care sa trebuiasca sa vorbeasca, insa asa e si in viata reala, cand trebuie sa taca cineva n-o face, bineinteles.
Intrarea in spital ma amuza, bine lucrat!
Ca de fiecare data, iti admir munca incantatoare! <3 Intotdeauna ne uimesti si iti multumim de acest lucru! *hugs*
Te rugam sa ne aduci un alt capitol uimitor, iubita!
Noroc la tot asa idei bune si de-acum inainte si pentru totdeauna!