Esti iubita mea !

[Yuki]

cum am mai zis stiu ca sunt putin naspa primele capitole asa ca-mi cer scuze si sper sa va placa

Episodul 2 - O seara cu probleme

Lumina lunii se strecura din ce in ce mai tare printre frunzele copacilor. Era o seara de Vineri, cu luna plina.
"Baiatul asta...nu pare a fi golan, dar nici usa de biserica. Oare cine e?"
Sakura lasa speriata privirea in jos.
- Hei, ma doare!
La auzirea acestui cuvant fata deveni agitata si il intreba daca e ranit rau si ce il doare. Baiatul privea neincetat cum lumina lunii ii dezvaluia din ce in ce mai tare chipul. Nici bine nu apuca sa se ridice, caci golanul, insotit de prietenii sai isi facu aparitia.
- Pleaca de aici acum!
Fara sa mai puna intrebari rozalia o lua la fuga. Cand ajunse destul de departe se opri.
Intre timp brunetul se lupta in continuare. Dupa ce a fost aruncat de mai multe ori la pamant, acesta se ridica cu o privire ucigatoare. Mirosul sangelui plutea in aer. Parca avea cutite in loc de ochii. Parca era un ucigas inascut, care era in stare sa omoare doar cu privirea. Era ca o fiara salbatica, iar golanii erau prada lui.
"Gata Sakura. Ai scapat asa ca nu mai trebuie sa-ti pese de ce se intampla cu el. Ah pe cine pacalesc. Nici macar nu am apucat sa ii multumesc."
Fata isi suna prietenele si isi ceru iertare pentru ca nu ajunsese la repetitii, apoi incepu sa mearga inclinanduse cand pe o parte cand pe alta.
"Gata! Ma duc dupa el"Sakura isi lua inima in dinti si porni spre parc. Pe masura ce inainta hotararea ii slabea. Era liniste. Nici urma de vreun vagabond.
Sakura se apropie de locul incidentului, unde il vazu pe brunet cazut pe jos, cu hainele sfasiate si plin de sange. Aceasta ingrozita incepu sa tremure si intinse mana pentru a vedea daca mai traieste. Brusc baiatul o prinse de mana.
- A...Aju-ta-ma...
- Ok ...am sa sun la ambulanta.
- Nu ...Te...rog
"Ce ma fac? E ranit destul de rau.A!Am gasit!"
Fata il ridica si incerca sa il ia in spate, dar pentru ca era prea greu ii lasa picioarele atarnate pe jos. Ajunsi in fata unei cladiri de 2 etaje, Sakura se chinui sa deschida usa si incepu sa il care pe baiat inauntru. Pe peretii de caramida erau asezate postere. Interiorul primei incaperi era aranjat rebel, dar ordonat. Mobilierul era compus dintr-o canapea de piele rosie, o masa si 4 fotolii din lemn, un birou negru cu o lampa si un leptop tot negre, un dulapior modern, o oglinda mare care adapostea o gramada de poze cu baieti pe la colturi. Covorul era galben, iar usa era maro. Acesta era locul in care repeta ea si prietenele ei sau in care ramaneau atunci cand pierdeau metroul.
Sakura il cara pana pe canapea,apoi fugi dupa spirt si niste bandaje. Suspinul rece si tremuratul o cam speriau. Toata noaptea il veghease reusind sa atipeasca din cand in cand, dar nu pentru mult.
Soarele a rasarit, iar Sakura si baiatul inca dormeau. Ea era cu capul pe canapea si cu restul corpului pe jos. Aceasta se trezi brusc si amortita incerca sa se ridice. Baiatul se opri din tremurat, iar Sakura devenea mai linistita. In timp ce venea cu bandaje noi brunetul se trezi.
- Unde sunt? Au.
- Ar fi mai bine sa nu te misti pentru un timp.
- Ah!
- Te doare nu-i asa?
- De ce faci asta?
- Sa fac ce?
- De ce ai grija de mine?
- Am vrut doar sa-ti multumesc pentru ca m-ai salvat. Nu ai vrut sa te duc la spital asa ca te-am adus aici.
- Asta e casa ta?
- Cam multe intrebari pentru cineva bolnav.
Sakura se ridica si incepu sa il panseze.Atingerile ei erau delicate, dar durerea tot aparea datorita dezinfectantului.
- Au!
- Imi pare rau,dar va durea putin.
In timp ce Sakura il pansa cu grija, baiatul o studia din cap pana-n picioare. Parul ei roz era putin ciubulit din cauza noptii nedormite, dar tot arata minunat.
"De ce face asta? I-am zis sa plece, dar s-a intors sa ma ajute. Cine e?"
- Cum te cheama? Fata mormai putin inrosita.
- Numele e cel mai putin important pentru mine, defapt poti sa imi zici cum vrei.
- Bine atunci iti voi zice Hero. Sigur nu vrei sa imi spui numele tau?
- Sasuke...poti sa-mi zici asa.Si al tau e?
- Sakura Haruno.