23-01-2011, 01:04 AM
Multumesc pentru comentariile dure...Vad ca mai am mult de lucru...Sper ca acest capitol sa fie mai bun...Aaa, era sa uitSasuke nu are de unde sa stie cum e vocea Sakurei, o sa-ti dai seama in acest capitol despre ce vorbesc.
Capitolul II
Din ea au coborat doua persoane, dupa aspect am observat ca erau o fata si un baiat. Au sunat la usa, nu aveam chef sa raspund asa ca m-am aplecat putin mai tare sa ii vad mai bine. Am vazut ca fata era mai inalta ca mine, parul ii ajungea pana la talie si era brunet, aveam forme bine definite, era chiar foarte frumoasa.
-Poate ca nu-i acasa. Vocea fetei era usor tremurata, deci era speriata. Am recunoscut vocea, era Hinata. Si baiatul blond, inalt, cu ochii albastri si un corp care te atragea era desteptul de Naruto. Cand te autai la el spuneai ca este superb si cand il cunosteai spuneai ca mai bine nu l-ai cunoaste.
-Sunt sus, usa ii deschisa. Cei doi privira speriati in sus, cand m-au vazut au facut ochii cat casa.
-Stai acolo, sa nu faci vreo prostie! Naruto tipa ca nebunul si era sigura ca vecini vor chema politia.
-Nu ma fa sa cobor la tine. Hai urcati odata ca ma plictisesc deja.
Aud cum se deschide usa, intru inapoi in casa si ma ciocnesc cu Naruto.
-Uitate pe unde mergi. Blondul ma ia in brate si incepe sa ma invarta. Vezi ca tocmai am mancat, si nu cred ca vrei sa-ti murdaresc tricoul. Purta un tricou negru cu un dragon pe el, o pereche de blugi taiati si cu multe lanturi. Hinata purta o roche mov pana desupra de genunchi.
-De ce esti toata uda?
Ii spun blondului ca am inotat puti si ca mi-am uitat costumul de baie. El a crezut povestea si a plecat la un prietea care sta prin apropiere, Hinata nu a crezut deloc ce am spus asa ca a inceput interogatoriul. Nu avea chef sa ii raspund asa ca iam spus ca vreau sa ii arat ceva, ma priveste surprinsa si urcam impreuna la mansard. Am scos de acolo o cutie veche si plina de praf, am rupt scociul maro, din cutie am scos un ursulet alb cu un tricou roz pe el, m-am uitat cateva clipe la el dupa care l-am pus deoparte.
-Ii de la Ino?
Aprob scurt si mai caut putin prin ea, scot un caiet vechi si ii fac fetei cu ochiul. Fata ma priveste uimita si imi smulge caietul din mana.
-Deci nu pot sa cred ca inca il mai ai! Esti incredibila! Au trecut aproape 5 ani! Fata tipa de bucurie, brusc din ochii ei movali incep sa curga rauri de lacrimi. Stiam ca e foarte fericita.
Am inceput sa dam paginile si sa citim diverse cantece, era un caiet pe care l-am scris impreuna cu Hinata si Ino cu multi ani in urma. Ne-am oprit la un cantec si ne-am privit in ochii, nu mai aveam cuvinte. Era un cantec pe care l-am scris cand a murit un coleg de la noi din clasa, am lasat privirea in jos gandinduma la el, chipul palid, ochii negri si zambetul vesnic pe chip. Mereu imi ridica moralul cand era la pamant, am ridicat privirea si am vazut ca Hinata plange.
Cobor scarile inpreuma cu prietena mea si intram in camera mea, caut chitara si imi amintesc ca a ramas la brunet. Cant de mult semana acel baiat cu Sai si Axel.
-Vrei ca il cantam?
Fata a aprobat din cap si a inceput sa citeasca, cand a termina mi-a facut un semt si am inceput.
Sakura:
Stau in fata ta, pentru ultima data
Poate nu-ti dai seama, am inima patata
Imi pare foarte rau, defapt e vine mea
E prea tarziu sa-ti mai cer iertarea
Refren:
Chiar daca-i tarziu, vreau sa ma certi
Atunci cand gresesc, sa ma ierti
Atunci cand sunt trista, sa ma-n veselesti
Si cand am nevoie, vreau sa imi zambesti!
Dar e prea taziu, tu nu mai esti,
Dar stiu ca din cer, tu ma ocrotesti!
Si intr-o zi o sa te gasesc
Si astept sa-mi spui cat de mult gresesc.
Hinata:
Las privirea-n jos, lacrima-mi cade
Simt cum inima, incet imi arde
Si cu privirea, eu iti cer iertare
Si plecare ta, sa sti ca ma doare.
Refren:
Chiar daca-i tarziu, vreau sa ma certi
Si-atunci cand gresesc, sa ma ierti
Atunci cand sunt trista, sa ma-n veselesti
Si cand am nevoie, vreau sa imi zambesti!
Dar e prea taziu, tu nu mai esti
Dar stiu ca din cer, tu ma ocrotesti
Si intr-o zi o sa te gasesc
Si astept sa-mi spui cat de mult gresesc.
-Venea randul lui Ino. Am oftat adanc si mi-am sters lacrimile, mereu ma intristeaza gandul ca colegul meu aiurit nu o sa-mi mai puna piedica, sau ma lovesca cu usa cand vreau sa intru, sau sa imi traga scaunul cand vreau sa ma asez, sau sa faca tot felul de sunete cand raspund. Of, deja devin melancolica, au trecut 4 ani si eu tot nu pot trece peste cele intamplata.
-Flashback-
-Nu mai vream sa te vedem! Nu intelegi? Nu te suportam, esti cel mai idiot baiat din lume, nimeni nu te suporta. Nu inteleg cum nu iti dai seama?! Ino si Hinata erau langa mine si ma sustineau, am plecat si l-am lasat pe Axel in urma. Am avut un sentiment ciudat asa ca m-am intors, am vazut ca baiatul traversa strada cu capul in jos, in secunda urmatoare o masina am intrat in el.
-Nu! Mi-am dat seama ca era prea tarziu, ca el nu mai era, si totul era din vina mea.
-End flashback-
Intre timp intr-o vila la doua strazi departare era mare haos.
-Hei! De unde ii chitara asta? Imi pare cunoscuta. Naruto se uita atent la chitara care statea langa canapeaua brunetului.
-A uita o fata pe plaja. Deci cat de prost pot sa fiu.
-Pana la urma racunosti ca tu esti cel pros. Naruto a inceput sa rada pana a primit un pumn de la Sasuke.
-Ascultama si nu ma mai intrerupe. Se rasteste brunetul.
-Flashback-
Brunetul se plimba pe plaja, aude un cantec la chitara si se indreapta spre acel loc, cand era destul de aproape muzica se opreste.
-Cine oare canta la chita? Se uita spre apa si vede o fata care inoata. Era fumoasa, se putea vedea un corp de invidiat si un par roz. Brusc fata incepe sa se scufunde. Sasuke sare in apa si o scoate destul de repede, isi uneste buzele cu buzele ei pentru ai face respiratie gura-la-gura. Fata se trezeste apo adoarme.
-End flashback-
-Aha si cand ti-a vazut fata a doua oara a luat-o la fuga si si-a uitat chitata?
-Ha ha ha. Esti asa de amuzant. Ma rog, cand sa trezit mi-a multumit si eu iam spus ca are o voce minunta.
-Oau...Dintr-un simplu "multumec" ti-ai dat seama cum canta?
Sper ca este mai bun...sau macar putin mai bun.
Astept critici:)
Capitolul II
Din ea au coborat doua persoane, dupa aspect am observat ca erau o fata si un baiat. Au sunat la usa, nu aveam chef sa raspund asa ca m-am aplecat putin mai tare sa ii vad mai bine. Am vazut ca fata era mai inalta ca mine, parul ii ajungea pana la talie si era brunet, aveam forme bine definite, era chiar foarte frumoasa.
-Poate ca nu-i acasa. Vocea fetei era usor tremurata, deci era speriata. Am recunoscut vocea, era Hinata. Si baiatul blond, inalt, cu ochii albastri si un corp care te atragea era desteptul de Naruto. Cand te autai la el spuneai ca este superb si cand il cunosteai spuneai ca mai bine nu l-ai cunoaste.
-Sunt sus, usa ii deschisa. Cei doi privira speriati in sus, cand m-au vazut au facut ochii cat casa.
-Stai acolo, sa nu faci vreo prostie! Naruto tipa ca nebunul si era sigura ca vecini vor chema politia.
-Nu ma fa sa cobor la tine. Hai urcati odata ca ma plictisesc deja.
Aud cum se deschide usa, intru inapoi in casa si ma ciocnesc cu Naruto.
-Uitate pe unde mergi. Blondul ma ia in brate si incepe sa ma invarta. Vezi ca tocmai am mancat, si nu cred ca vrei sa-ti murdaresc tricoul. Purta un tricou negru cu un dragon pe el, o pereche de blugi taiati si cu multe lanturi. Hinata purta o roche mov pana desupra de genunchi.
-De ce esti toata uda?
Ii spun blondului ca am inotat puti si ca mi-am uitat costumul de baie. El a crezut povestea si a plecat la un prietea care sta prin apropiere, Hinata nu a crezut deloc ce am spus asa ca a inceput interogatoriul. Nu avea chef sa ii raspund asa ca iam spus ca vreau sa ii arat ceva, ma priveste surprinsa si urcam impreuna la mansard. Am scos de acolo o cutie veche si plina de praf, am rupt scociul maro, din cutie am scos un ursulet alb cu un tricou roz pe el, m-am uitat cateva clipe la el dupa care l-am pus deoparte.
-Ii de la Ino?
Aprob scurt si mai caut putin prin ea, scot un caiet vechi si ii fac fetei cu ochiul. Fata ma priveste uimita si imi smulge caietul din mana.
-Deci nu pot sa cred ca inca il mai ai! Esti incredibila! Au trecut aproape 5 ani! Fata tipa de bucurie, brusc din ochii ei movali incep sa curga rauri de lacrimi. Stiam ca e foarte fericita.
Am inceput sa dam paginile si sa citim diverse cantece, era un caiet pe care l-am scris impreuna cu Hinata si Ino cu multi ani in urma. Ne-am oprit la un cantec si ne-am privit in ochii, nu mai aveam cuvinte. Era un cantec pe care l-am scris cand a murit un coleg de la noi din clasa, am lasat privirea in jos gandinduma la el, chipul palid, ochii negri si zambetul vesnic pe chip. Mereu imi ridica moralul cand era la pamant, am ridicat privirea si am vazut ca Hinata plange.
Cobor scarile inpreuma cu prietena mea si intram in camera mea, caut chitara si imi amintesc ca a ramas la brunet. Cant de mult semana acel baiat cu Sai si Axel.
-Vrei ca il cantam?
Fata a aprobat din cap si a inceput sa citeasca, cand a termina mi-a facut un semt si am inceput.
Sakura:
Stau in fata ta, pentru ultima data
Poate nu-ti dai seama, am inima patata
Imi pare foarte rau, defapt e vine mea
E prea tarziu sa-ti mai cer iertarea
Refren:
Chiar daca-i tarziu, vreau sa ma certi
Atunci cand gresesc, sa ma ierti
Atunci cand sunt trista, sa ma-n veselesti
Si cand am nevoie, vreau sa imi zambesti!
Dar e prea taziu, tu nu mai esti,
Dar stiu ca din cer, tu ma ocrotesti!
Si intr-o zi o sa te gasesc
Si astept sa-mi spui cat de mult gresesc.
Hinata:
Las privirea-n jos, lacrima-mi cade
Simt cum inima, incet imi arde
Si cu privirea, eu iti cer iertare
Si plecare ta, sa sti ca ma doare.
Refren:
Chiar daca-i tarziu, vreau sa ma certi
Si-atunci cand gresesc, sa ma ierti
Atunci cand sunt trista, sa ma-n veselesti
Si cand am nevoie, vreau sa imi zambesti!
Dar e prea taziu, tu nu mai esti
Dar stiu ca din cer, tu ma ocrotesti
Si intr-o zi o sa te gasesc
Si astept sa-mi spui cat de mult gresesc.
-Venea randul lui Ino. Am oftat adanc si mi-am sters lacrimile, mereu ma intristeaza gandul ca colegul meu aiurit nu o sa-mi mai puna piedica, sau ma lovesca cu usa cand vreau sa intru, sau sa imi traga scaunul cand vreau sa ma asez, sau sa faca tot felul de sunete cand raspund. Of, deja devin melancolica, au trecut 4 ani si eu tot nu pot trece peste cele intamplata.
-Flashback-
-Nu mai vream sa te vedem! Nu intelegi? Nu te suportam, esti cel mai idiot baiat din lume, nimeni nu te suporta. Nu inteleg cum nu iti dai seama?! Ino si Hinata erau langa mine si ma sustineau, am plecat si l-am lasat pe Axel in urma. Am avut un sentiment ciudat asa ca m-am intors, am vazut ca baiatul traversa strada cu capul in jos, in secunda urmatoare o masina am intrat in el.
-Nu! Mi-am dat seama ca era prea tarziu, ca el nu mai era, si totul era din vina mea.
-End flashback-
Intre timp intr-o vila la doua strazi departare era mare haos.
-Hei! De unde ii chitara asta? Imi pare cunoscuta. Naruto se uita atent la chitara care statea langa canapeaua brunetului.
-A uita o fata pe plaja. Deci cat de prost pot sa fiu.
-Pana la urma racunosti ca tu esti cel pros. Naruto a inceput sa rada pana a primit un pumn de la Sasuke.
-Ascultama si nu ma mai intrerupe. Se rasteste brunetul.
-Flashback-
Brunetul se plimba pe plaja, aude un cantec la chitara si se indreapta spre acel loc, cand era destul de aproape muzica se opreste.
-Cine oare canta la chita? Se uita spre apa si vede o fata care inoata. Era fumoasa, se putea vedea un corp de invidiat si un par roz. Brusc fata incepe sa se scufunde. Sasuke sare in apa si o scoate destul de repede, isi uneste buzele cu buzele ei pentru ai face respiratie gura-la-gura. Fata se trezeste apo adoarme.
-End flashback-
-Aha si cand ti-a vazut fata a doua oara a luat-o la fuga si si-a uitat chitata?
-Ha ha ha. Esti asa de amuzant. Ma rog, cand sa trezit mi-a multumit si eu iam spus ca are o voce minunta.
-Oau...Dintr-un simplu "multumec" ti-ai dat seama cum canta?
Sper ca este mai bun...sau macar putin mai bun.
Astept critici:)