Nu e destinul !

[Anuţ]

Bine .... sa analizez sh eu analiza ta =)) ...


Asa deci , nici nu ai cum sa stii ce sa intamplat cu Sasuke si Sakura [ si eu abia daca stiu =)) .... pun nextu` in cel mult 5 min si scriu ce imi trece prin cap , nu e o idee de la cap la coada , o fac pe parcurs , oricum am ceva idei prin minte , nu`s total batuta`n cap ] asa ... mai departe

Faza cu temperatura ... vezi tu vara in toiul noptii , cand bate vantul , daca ai pielea la fel de sensibila ca a mea , iti ingheata corpul si te ia cu frisoane [ am fost la doctor sh chiar e cv cu circulatia sangelui ] .... =)) bla bla bla ... pare fara sens , dar dadea bn in fic :P ... :-? In plus sunt persoane care au mereu pielea rece , fie ca e vara sau iarna , iar daca mai bate si vantul , inghetzi la propiu ... 8-|:P

Faza cu " Din moment ce nu am cum sa-l cuceresc , poate ca deja am facut-o. " - ei bn , ea se gandea ca nu are cum sa-l cucereasca , apoi s-a gandit ca uneori cand nu ai cum sa faci ceva , poate ai facut-o deja , si de aceea nu mai ai cum a 2 oara ... nu stiu cat de logic suna , dar prefate si tu ca e asa =)) .... nu vrei chiar deloc sa-mi usurezi munca ? :-? =))

" Sa nu plangi singura de mila ta , daca stii ca nimeni nu te poate vedea " - chestia asta am folosit-o intr-o poezie facuta de mine si se refera la faptul ca daca plangi singura si eliberezi toata energia pe care o mai ai prin lacrimi , de care oricum nimeni nu vor sti , mai bn nu o mai face. Sper ca ati inteles :-? .. cam ciudat dar pt mn functioneaza :P

Bine ... cam atat .... nici eu nu am explicat " per total " ci doar cat sa intelegi pe jumatate ca nu`s asa batuta in cap pe cat s-ar crede.... :P =)) Iata si nextu`

Capitolul 9 : Recapitulare


- Sakura !!!

- Uhm ... cine e acolo ?

- Oh Doamne , Sakura ! Haide , vino cu mine. Nu mai spune o vorba.


Simt mainile calde ale persoanei , cum ma ridica si apoi , cu ajutorul lor , ma indrept spre o masina rosie. Intru in ea si brusc , la contactul corpului meu cu bancheta , care acum parea cel mai moale si cald lucru din lume , adorm. Nu stiu ce sa intamplat pe drum , dar cand m-am trezit eram intr-un pat de 2 persoane , cu lenjeria albastra , iar parfumul imprimat in pernele mari si moi , imi parea atat de cunoscut. M-am gandit sa-mi ridic ochii , macar , pentru a privi in jur , dar nu eram sigura daca voiam asta sau nu , asa ca ma hotarasc sa nu o fac. Imi erau de ajuns atatea " surprize ". Cine stie ce ma mai astepta , de aceea preferam sa aman cat mai mult cu putinta acel moment. Oh Doamne , ce bine este , de-ar fi toata viata atat de frumoasa , precum somnul. Nu am sa inteleg niciodata , pentru ce , toate incercarile astea si greutatile vietii. De ce nu am trai toti fara nici o grija , ca si cum am dormi. Sa nu stim ce se intampla cu altii , sau chiar cu noi. Sa fim mereu cu zambetul pe buze , dormind pe o perna a intamplarilor nestiute si nesimtite , dar totusi facute. Suna prea frumos sa fie adevarat , dar cine a spus ca nu se intampla si minuni ? Acum daca stau sa ma gandesc , nu mai inteleg nimic. De cand a venit Sasuke , viata mi-e data peste cap. La inceput il raneam involuntar , dar imi placea. Glumeam , totul parea normal , apoi a aparut scrisoarea de la Fumiko , am aflat ca el a vrut defapt sa stea cu mine , in ciuda faptului ca in ziua respectiva ma evita si chiar a iesit din casa. Atunci a fost primul moment cand am devenit vulnerabila in fata lui. A profitat de asta , si m-a dus in bar , apoi ma ametit cu acele pahare de bere. Cand eram aproape adormita , m-a urcat intr-o masina si inainte de asta mi-a spus ca ma voi distra , cica. Pe drum am adormit , si cand m-am trezit eram in camera de hotal cu el. Atunci , cand l-am zarit printre gene , parea atat de perfect. Arata ca un print. M-am pierdut in ochii lui si am incercat sa-l sarut , crezand ca si el vrea asta , deoarece el a luat pozitia , dar m-a respins. Am fugit , si acum sunt aici. Desi am dormit in jumatate din timpul intamplarilor , par foarte multe si fara sens si acum. Nu stiu cum era daca as fi fost tot impul treaza. Ce naiba mi-a facut nenorocitul asta , nu stiu ! Dar m-a ranit in cel mai necrutator mod posibil. A ajuns acolo unde nu a mai reusit nimeni altcineva : la inima. Si mi-a frant-o , la fel de repede cum a intrat , la fel a si iesit , avand grija sa lese pagube imense in urma sa. Dar nu am de ce sa-l condamn. A fost vina mea. Eu l-am lasat sa-mi vada sufletul , gandul si in cele din urma inima , atat de pretioasa pentru mine. Scartaitul usii care se deschide , imi intrerupe sirul gandurilor. Ma ridic si vad o tava cu mancare si un pahar de apa , alaturi de salvatorul meu care se aseza langa mine pe pat. Iau paharul si il beau dintr-o inghititura.


- Multumesc , Hinata ! Nu stiu ce m-as fi facut fara tine.

Scuze ca e asa scurt ... :(( , dar e scoala , ce sa fac ... 8-|