01-01-2011, 02:43 PM
Hey everybody ... sunt de cateva zile pe forum si am citit cateva fic-uri , deci ... am zis sa-mi incerc si eu norocul. Nu am scris nici un fic [ intreg ] , toate au fost doar mici incercari , care mie personal nu mi-au placut [ ideile si nici comportamentul personajelor , chiar daca le-am ales chiar eu ... =)) ] Am mai postat un fic de pe alt cont pe care acum nu mai pot intra [ nu stiu de ce ] si mi s-a spus des ca am idei originale , desi mie nu prea imi plac ... sa vedem ce va iesi acum.
Despre fic :
1. Voi povesti intamplarile din perspectiva Sakurei [ poate uneori si cea a lui Sasuke , nu m-am hotarat , dar daca va fi cazul vreau sa anunt ... ]
2. Fic-ul nu are ca subiect " dragostea dintre Sakura si Sasuke " , ci vreau sa extraga fiecare si un fel de morala din el ...
3. Povestea este prezentata in zilele noastre , deci am folosit si cateva expresii in engleza pt ca multi dintre voi obisnuiti sa vorbiti asa , sper sa nu fie vreo problema ... :|
Critica :
1. Vreau critici , chiar multe , dar nu " descrierea nu exista , naratiunea e putina , dialogul e sec ... " ci vreau o critica constructiva .... adica sa-mi spuneti cum as putea sa imbunatatesc fic-ul si chiar stilul meu personal de a scrie.
2. Fara critici referitor la font-ul ales de mine , sau faptul ca las 2 randuri libere intre dialog si naratiune , sau chestii de genul asta ... daca nu va convine asezarea in pagina nu mai cititi si rog un moderator sa-mi stearga lucrarea ...
Deci am vorbit destul .... iata si fic-ul ;] ....
Disclaimer: Nu detin nici un personaj ce ii apartine lui Masashi Kishimoto din anime-ul/manga-ul Naruto si nu fac profit de pe urma acestor personaje/întamplari.
Despre fic :
1. Voi povesti intamplarile din perspectiva Sakurei [ poate uneori si cea a lui Sasuke , nu m-am hotarat , dar daca va fi cazul vreau sa anunt ... ]
2. Fic-ul nu are ca subiect " dragostea dintre Sakura si Sasuke " , ci vreau sa extraga fiecare si un fel de morala din el ...
3. Povestea este prezentata in zilele noastre , deci am folosit si cateva expresii in engleza pt ca multi dintre voi obisnuiti sa vorbiti asa , sper sa nu fie vreo problema ... :|
Critica :
1. Vreau critici , chiar multe , dar nu " descrierea nu exista , naratiunea e putina , dialogul e sec ... " ci vreau o critica constructiva .... adica sa-mi spuneti cum as putea sa imbunatatesc fic-ul si chiar stilul meu personal de a scrie.
2. Fara critici referitor la font-ul ales de mine , sau faptul ca las 2 randuri libere intre dialog si naratiune , sau chestii de genul asta ... daca nu va convine asezarea in pagina nu mai cititi si rog un moderator sa-mi stearga lucrarea ...
Deci am vorbit destul .... iata si fic-ul ;] ....
Disclaimer: Nu detin nici un personaj ce ii apartine lui Masashi Kishimoto din anime-ul/manga-ul Naruto si nu fac profit de pe urma acestor personaje/întamplari.
- Nu e destinul ! -
Capitolul 1 : Un inceput promitator
Visele , sperantele , trairile , pe toate le vei lua in mormant cu tine. Mai bine spus , doar asta vei lua. E trist sa te afli pe patul de moarte , asteptandu-ti sfarsitul , dar e incredibil de minunat sa te afli la granita dintre aceste doua lumi paralele , viata si moarte , care se afla la distanta de o secunda. Nu ai nevoie nici de mai mult , nici de mai putin timp pentru a muri. De multe ori am auzit " Daca vrei sa infrunti viata trebuie mai intai sa accepti moartea " si ma intreb zi de zi daca un om poate accepta moartea. Nu inteleg , cine te intreaba pe tine , ca muritor , daca vrei sa accepti moartea ? Lucrul asta nu e optional , necesar sau mai stiu eu cum. E obligatoriu ! Nu ai de ales. Viata ta incepe dintr-un punct si se termina in altul , fara sa te intrebe cineva daca vrei sa te nasti sau sa mori. Insa e un lucru foarte neclar , si nu se refera la inceputul vietii sau la sfarsitul ei , ci la felul cum decurge ea , la felul cum evolueaza , si anume : destinul. Exista destin scris , deja ales ? Eu nu cred asta , deoarece ... Beep ! Beep! Beep!
- Alo !?
- Ma bucur sa te aud din nou ! Ce mai faci , Sakura ?
- Conteaza ? Pierd vremea ca de obicei ... Dar tu ?
- Durerile ma omoara.
- Nu ar fi trebuit sa pleci. Ti-am spus eu !
- Hehehe , imi era dor sa aud asta. Cum o mai duci ? Ai destui bani ?
- Stii ca nu as putea sa-ti cer bani , degeaba intrebi.
- Ce se mai aude de scoala ? Sau e ceva nou pentru tine ?
- Merg si acolo ...
- Ma bucur sa aud asta si ma bucur ca am vorbit. Scuza-ma dar trebuie sa inchid , ma cheama doctorul pentru ecografie. Promit sa te sun si maine.
- Nu e nevoie , te inteleg ca esti ocupata. Nu e usor sa suporti o sarcina singura.
- Te rog , Sakura ! O fac pentru ca asa vreu eu , nu pentru ca sunt obligata. Imi doresc copilul !
- Ma rog ... Pa-pa !
- Ne mai auzim , surioara. Pa !
Din moment ce mi-a fost intrerupt sirul gandurilor si mai mult ca sigur nu-l mai pot relua , poate ar fi bine sa merg azi la scoala. Daca tot i-am spus asta surioarei mele , care in curand va fi mamica , ar trebui sa ma tin de cuvant ... macar acum. Va avea un copil pe cap si nu cred ca i-ar placea sa aiba si grija mea pentru simplul fapt ca nu frecventez cu regularitate cursurile. Ma ridic lenes din coltul camerei in care stateam , parca purtata de vant nu de propriile mele picioare si cobor scarile , imi iau rucsacul de pe dulapul din hol , care are mereu niste caiete si un pix in el , apoi ies din casa. Poate va ganditi " cum se face ca tipa asta are o casa si nu un apartament vai de el , avand in vedere ca sora ei a intrebat-o de bani , problema cu care probabil nu prea se descurca ? ". Poi acum doi ani sora mea a plecat in America cu iubitul ei pentru un trai mai bun , bla bla bla ... chestii de astea , desi eu m-am opus , dar degeaba. Ea a tinut neaparat sa plece. A ramas insarcinata acum cateva luni cu nenorocitul ala de iubit al ei , care cum a aflat de posibilitatea unui copil a fugit mancand pamantul inapoi in tara cu o mare parte din banii stransi , iar acum ea a ramas singura si trebuie sa castige cumva bani , in ciuda faptului ca e insarcinata. Inainte ma intretinea si pe mine , dar acum nu mai e cazul. Am un job stabil si chiar imi place ceea ce fac. Castig bani frumosi , am o masina si o casa , deci imi merge bine. De ce imi merge bine ? Pentru ca sunt grafician. Fac grafica pentru animatii , jocuri video , afise publicitare si chiar filme. Sora mea , Fumiko , e scriitoare , si una destul de buna , fiind apreciata de majoritatea criticilor literari din America , astfel a castigat un sponsor de partea ei care o ajuta destul de mult si cu sarcina si e intelegator , iar ea e pe punctul de a lansa al treilea roman. Mdeah , cu toate gandurile astea care se zbat in tartacuta pe care o port pe umeri , abia observ ca mai am de strabatut doar o singura alee si voilà , ajung la ...
- Sakura !!!
- ... Scoala ... Augh ! ... Hina ... Auch ... Sal'tare , ce faci ? Inafara de faptul ca-mi sari in cap , rupandu-mi gatul.
- Scuze !!! Scuze !! Scuze! Mi-a fost atat de dor de tine , de cand nu ai mai venit la liceu !
- Au trecut doar 3 zile , Hinata.
- Stiu ! ... Ce mult timp , nu ?
- Mdeah ... asa ceva ...
- Haide , avem o colega noua !
- Chiar asa ? Ce surpriza ... placuta ! Mor de nerabdare s-o intalnesc in carne si oase , desi nu m-as supara nici daca mi-ai povesti tu cate ceva despre ea si ... doar atat.
- Oh , nu vorbi prostii ! Nimeni nu a cunoscut-o inca , dirigintele o va prezenta intregii clase azi.
- Wow , cum mi-am putut imagina asa ceva ...
Hinata este " my best friend " . Chiar daca e cam ... opusul meu , ea ma completeaza asa cum nimeni nu poate. E o persoana de incredere , optimista , vorbareata , sensibila , grijulie , si as putea sa o tin tot asa pana diseara. Mai pe scurt , e ceea ce am nevoie pentru a nu exploda de la toti nervii pe care trebuie sa-i suport la scoala si a nu rani pe cineva din cauza lor. Nici nu stiu sigur de ce mai merg la scoala. Am 17 ani , o casa pe numele meu deja , o slujba din care castig bine si o masina frumoasa. Ce mi-as mai putea dori ? Ce-mi poate oferi scoala acum ? Sincer ... chiar nu stiu. Fac asta doar pentru sora mea , si pentru a le vedea cat mai des pe Hina si celelalte colege. Daca nu as compensa asa pentru timpul pe care-l dedic graficii , as innebuni de la atata munca. Lasand asta la o parte , mai mult de nevoie , pentru ca Hina ma trage de mana dupa ea pana cand , aleluia , am ajuns in sala de clasa. Ce-i drept , fericita , ca nu am ajuns dupa " punctualul " nostru diriginte. Nu aveam azi chef , nu ca as avea vreodata , sa stau 2 ore in plus dupa cursuri , pentru 5 minute pierdute din " atat de importanta " lui ora de dirigentie. Hinata se desparte de mine , asezandu-se in a 2-a banca de pe randul de langa perete , iar eu merg leganat si incet , spre ultima banca de pe randul de langa ferestre. Cat iubesc ferestrele clasei noastre ! Sunt cele mai mari dintre toate si sticla e foarte subtire , avand 2 milimetri grosime. Se vede foarte clar prin ea toata curtea institutiei , atat de " iubita " de copii de toate varstele. Defapt care " curte " ? E un parc intreg ! Pauza mare dureaza 20 de minute si este imposibil sa nu iesi macar 5 in parc. Sincera sa fiu si eu o fac , dar in pauzele de 10 minute nici nu ma misc din banca. Imi bag castile in urechi si dau din cap pe melodiile rock-arilor de prima mana pana incepe ora urmatoare. Ca tot vorbeam de inceputul orelor , se pare ca urmeaza sa inceapa si cea de dirigentie odata , impreuna cu scuzele " incredibile " ale profesorului pentru faptul ca a intarziat , din nou. Acum spune un " bla , bla , bla ... dragi elevi , aceasta este noua voastra colega si ... bla , bla , bla ... "
- Ten Ten , te rog ia loc alaturi de domnisoara Haruno !
- What ??
- Vreo problema , Sakura ? spune dirigintele " cap -de- ghinda " uitandu-se doar cu coada ochiului la mine.
- Ahhh , nu chiar ... doar ca ati spus " langa Haruno " si ... aia sunt ... EU!
- Stiu prea bine ce am zis si da ... esti tu ! Acum ia loc , te rog , Ten Ten.
Fara sa mai spuna cineva ceva , orice , pentru a ma scapa de o " colega de banca " pe care nu vreau sa o am , aceasta se indreapta spre mine fara sfiala si se face confortabila pe scaunul de langa mine. Oh , Cerule , ce am mai facut acum ? De ce sunt pedepsita cu o " nou venita " pentru care probabil va trebui sa fac pe ghidul si sa-i arat scoala , apoi sa stau cu ea la laborator si sa facem si proiectele impreuna ! O sa mor ! Mai precis : ea ma va omori ! Jur ca am sa ma razbun eu pe profu` asta intr-un fel sau altul ! Vei vedea tu , Kakashi ... Cling , cling , cling ! " Yeei " , acum ti-ai gasit si tu sa suni clopot nenorocit ? Nici nu am facut ora. Defapt cred si eu ca nu am facut-o , avand in vedere ca pampalaul a ajuns la si 40. Ce fel de diriginte mai e si asta ?? ...
- Hey , Sakura ... nu ?
- Uhm ?? Da , da ... eu sunt !
- Salut , scuze ca te-ai pricopsit cu mine , din cate vad nu prea-ti place sa ai o colega de banca dar fii fara grija.
- Huh ?
- Poi , am vazut deja scoala si am facut laboratorul anul trecut.
- Ca sa vezi ... minunat ! Esti un inger !
- Defapt ... sunt Ten Ten.
- Merge si asa , hahaha ... Sakura.
- Incantata !
- Me to.
Stii ceva , Doamne ? ... Multumesc !!!
Capitolul 1 : Un inceput promitator
Visele , sperantele , trairile , pe toate le vei lua in mormant cu tine. Mai bine spus , doar asta vei lua. E trist sa te afli pe patul de moarte , asteptandu-ti sfarsitul , dar e incredibil de minunat sa te afli la granita dintre aceste doua lumi paralele , viata si moarte , care se afla la distanta de o secunda. Nu ai nevoie nici de mai mult , nici de mai putin timp pentru a muri. De multe ori am auzit " Daca vrei sa infrunti viata trebuie mai intai sa accepti moartea " si ma intreb zi de zi daca un om poate accepta moartea. Nu inteleg , cine te intreaba pe tine , ca muritor , daca vrei sa accepti moartea ? Lucrul asta nu e optional , necesar sau mai stiu eu cum. E obligatoriu ! Nu ai de ales. Viata ta incepe dintr-un punct si se termina in altul , fara sa te intrebe cineva daca vrei sa te nasti sau sa mori. Insa e un lucru foarte neclar , si nu se refera la inceputul vietii sau la sfarsitul ei , ci la felul cum decurge ea , la felul cum evolueaza , si anume : destinul. Exista destin scris , deja ales ? Eu nu cred asta , deoarece ... Beep ! Beep! Beep!
- Alo !?
- Ma bucur sa te aud din nou ! Ce mai faci , Sakura ?
- Conteaza ? Pierd vremea ca de obicei ... Dar tu ?
- Durerile ma omoara.
- Nu ar fi trebuit sa pleci. Ti-am spus eu !
- Hehehe , imi era dor sa aud asta. Cum o mai duci ? Ai destui bani ?
- Stii ca nu as putea sa-ti cer bani , degeaba intrebi.
- Ce se mai aude de scoala ? Sau e ceva nou pentru tine ?
- Merg si acolo ...
- Ma bucur sa aud asta si ma bucur ca am vorbit. Scuza-ma dar trebuie sa inchid , ma cheama doctorul pentru ecografie. Promit sa te sun si maine.
- Nu e nevoie , te inteleg ca esti ocupata. Nu e usor sa suporti o sarcina singura.
- Te rog , Sakura ! O fac pentru ca asa vreu eu , nu pentru ca sunt obligata. Imi doresc copilul !
- Ma rog ... Pa-pa !
- Ne mai auzim , surioara. Pa !
Din moment ce mi-a fost intrerupt sirul gandurilor si mai mult ca sigur nu-l mai pot relua , poate ar fi bine sa merg azi la scoala. Daca tot i-am spus asta surioarei mele , care in curand va fi mamica , ar trebui sa ma tin de cuvant ... macar acum. Va avea un copil pe cap si nu cred ca i-ar placea sa aiba si grija mea pentru simplul fapt ca nu frecventez cu regularitate cursurile. Ma ridic lenes din coltul camerei in care stateam , parca purtata de vant nu de propriile mele picioare si cobor scarile , imi iau rucsacul de pe dulapul din hol , care are mereu niste caiete si un pix in el , apoi ies din casa. Poate va ganditi " cum se face ca tipa asta are o casa si nu un apartament vai de el , avand in vedere ca sora ei a intrebat-o de bani , problema cu care probabil nu prea se descurca ? ". Poi acum doi ani sora mea a plecat in America cu iubitul ei pentru un trai mai bun , bla bla bla ... chestii de astea , desi eu m-am opus , dar degeaba. Ea a tinut neaparat sa plece. A ramas insarcinata acum cateva luni cu nenorocitul ala de iubit al ei , care cum a aflat de posibilitatea unui copil a fugit mancand pamantul inapoi in tara cu o mare parte din banii stransi , iar acum ea a ramas singura si trebuie sa castige cumva bani , in ciuda faptului ca e insarcinata. Inainte ma intretinea si pe mine , dar acum nu mai e cazul. Am un job stabil si chiar imi place ceea ce fac. Castig bani frumosi , am o masina si o casa , deci imi merge bine. De ce imi merge bine ? Pentru ca sunt grafician. Fac grafica pentru animatii , jocuri video , afise publicitare si chiar filme. Sora mea , Fumiko , e scriitoare , si una destul de buna , fiind apreciata de majoritatea criticilor literari din America , astfel a castigat un sponsor de partea ei care o ajuta destul de mult si cu sarcina si e intelegator , iar ea e pe punctul de a lansa al treilea roman. Mdeah , cu toate gandurile astea care se zbat in tartacuta pe care o port pe umeri , abia observ ca mai am de strabatut doar o singura alee si voilà , ajung la ...
- Sakura !!!
- ... Scoala ... Augh ! ... Hina ... Auch ... Sal'tare , ce faci ? Inafara de faptul ca-mi sari in cap , rupandu-mi gatul.
- Scuze !!! Scuze !! Scuze! Mi-a fost atat de dor de tine , de cand nu ai mai venit la liceu !
- Au trecut doar 3 zile , Hinata.
- Stiu ! ... Ce mult timp , nu ?
- Mdeah ... asa ceva ...
- Haide , avem o colega noua !
- Chiar asa ? Ce surpriza ... placuta ! Mor de nerabdare s-o intalnesc in carne si oase , desi nu m-as supara nici daca mi-ai povesti tu cate ceva despre ea si ... doar atat.
- Oh , nu vorbi prostii ! Nimeni nu a cunoscut-o inca , dirigintele o va prezenta intregii clase azi.
- Wow , cum mi-am putut imagina asa ceva ...
Hinata este " my best friend " . Chiar daca e cam ... opusul meu , ea ma completeaza asa cum nimeni nu poate. E o persoana de incredere , optimista , vorbareata , sensibila , grijulie , si as putea sa o tin tot asa pana diseara. Mai pe scurt , e ceea ce am nevoie pentru a nu exploda de la toti nervii pe care trebuie sa-i suport la scoala si a nu rani pe cineva din cauza lor. Nici nu stiu sigur de ce mai merg la scoala. Am 17 ani , o casa pe numele meu deja , o slujba din care castig bine si o masina frumoasa. Ce mi-as mai putea dori ? Ce-mi poate oferi scoala acum ? Sincer ... chiar nu stiu. Fac asta doar pentru sora mea , si pentru a le vedea cat mai des pe Hina si celelalte colege. Daca nu as compensa asa pentru timpul pe care-l dedic graficii , as innebuni de la atata munca. Lasand asta la o parte , mai mult de nevoie , pentru ca Hina ma trage de mana dupa ea pana cand , aleluia , am ajuns in sala de clasa. Ce-i drept , fericita , ca nu am ajuns dupa " punctualul " nostru diriginte. Nu aveam azi chef , nu ca as avea vreodata , sa stau 2 ore in plus dupa cursuri , pentru 5 minute pierdute din " atat de importanta " lui ora de dirigentie. Hinata se desparte de mine , asezandu-se in a 2-a banca de pe randul de langa perete , iar eu merg leganat si incet , spre ultima banca de pe randul de langa ferestre. Cat iubesc ferestrele clasei noastre ! Sunt cele mai mari dintre toate si sticla e foarte subtire , avand 2 milimetri grosime. Se vede foarte clar prin ea toata curtea institutiei , atat de " iubita " de copii de toate varstele. Defapt care " curte " ? E un parc intreg ! Pauza mare dureaza 20 de minute si este imposibil sa nu iesi macar 5 in parc. Sincera sa fiu si eu o fac , dar in pauzele de 10 minute nici nu ma misc din banca. Imi bag castile in urechi si dau din cap pe melodiile rock-arilor de prima mana pana incepe ora urmatoare. Ca tot vorbeam de inceputul orelor , se pare ca urmeaza sa inceapa si cea de dirigentie odata , impreuna cu scuzele " incredibile " ale profesorului pentru faptul ca a intarziat , din nou. Acum spune un " bla , bla , bla ... dragi elevi , aceasta este noua voastra colega si ... bla , bla , bla ... "
- Ten Ten , te rog ia loc alaturi de domnisoara Haruno !
- What ??
- Vreo problema , Sakura ? spune dirigintele " cap -de- ghinda " uitandu-se doar cu coada ochiului la mine.
- Ahhh , nu chiar ... doar ca ati spus " langa Haruno " si ... aia sunt ... EU!
- Stiu prea bine ce am zis si da ... esti tu ! Acum ia loc , te rog , Ten Ten.
Fara sa mai spuna cineva ceva , orice , pentru a ma scapa de o " colega de banca " pe care nu vreau sa o am , aceasta se indreapta spre mine fara sfiala si se face confortabila pe scaunul de langa mine. Oh , Cerule , ce am mai facut acum ? De ce sunt pedepsita cu o " nou venita " pentru care probabil va trebui sa fac pe ghidul si sa-i arat scoala , apoi sa stau cu ea la laborator si sa facem si proiectele impreuna ! O sa mor ! Mai precis : ea ma va omori ! Jur ca am sa ma razbun eu pe profu` asta intr-un fel sau altul ! Vei vedea tu , Kakashi ... Cling , cling , cling ! " Yeei " , acum ti-ai gasit si tu sa suni clopot nenorocit ? Nici nu am facut ora. Defapt cred si eu ca nu am facut-o , avand in vedere ca pampalaul a ajuns la si 40. Ce fel de diriginte mai e si asta ?? ...
- Hey , Sakura ... nu ?
- Uhm ?? Da , da ... eu sunt !
- Salut , scuze ca te-ai pricopsit cu mine , din cate vad nu prea-ti place sa ai o colega de banca dar fii fara grija.
- Huh ?
- Poi , am vazut deja scoala si am facut laboratorul anul trecut.
- Ca sa vezi ... minunat ! Esti un inger !
- Defapt ... sunt Ten Ten.
- Merge si asa , hahaha ... Sakura.
- Incantata !
- Me to.
Stii ceva , Doamne ? ... Multumesc !!!
Când eram mai mică , ai mei s-au mutat de vreo zece ori. Doar că eu am reuşit să-i găsesc de fiecare dată.