09-10-2010, 11:34 AM
Urmatoarea poeziie am compus-o acum cateva minute inspirata de emotiile provocate de diferite melodii si de starea mea din ultima vreme. Nu o consider cine stie ce, nu prea sunt multumita de ceea ce scriu, dar astept si comentariile voastre.
Atat de dulce, atat de trist,
Atat de tainic si realist.
Ma-nchin tie, suprem strain,
Al carui vis s-a napadit.
Te-ntreb acum cat mai traiesc:
Stii cat de mult eu te doresc?
In ochii tai plapanzi citesc
Aceleas vis neomenesc.
Traind ca-ntr-o celula stramta,
Tu stii sa razi cand e furtuna.
Curand am sa te tin de mana,
Cu ochi inchisi sa te sarut pe gura.
Un vis al meu se va-mplinii,
Dorinte sumbre se vor ivii.
Al meu strain curand vei fii
Si dragoste noi vom simtii.
Atat de dulce, atat de trist,
Atat de tainic si realist.
Ma-nchin mie, suprem strain,
E-un vis ciudat, plin cu venin.
Un strain
Atat de dulce, atat de trist,
Atat de tainic si realist.
Ma-nchin tie, suprem strain,
Al carui vis s-a napadit.
Te-ntreb acum cat mai traiesc:
Stii cat de mult eu te doresc?
In ochii tai plapanzi citesc
Aceleas vis neomenesc.
Traind ca-ntr-o celula stramta,
Tu stii sa razi cand e furtuna.
Curand am sa te tin de mana,
Cu ochi inchisi sa te sarut pe gura.
Un vis al meu se va-mplinii,
Dorinte sumbre se vor ivii.
Al meu strain curand vei fii
Si dragoste noi vom simtii.
Atat de dulce, atat de trist,
Atat de tainic si realist.
Ma-nchin mie, suprem strain,
E-un vis ciudat, plin cu venin.