Hell's child

[MiraA]

CAP 3 ( Decizii)

Sala mare a tronului era intunecata.Nici o farama de lumina nu patrundea in acel sanctuar al mortii.La o prima vedere totul parea nemiscat,suspendat intr-o dimensiune ce nu cunoaste timp.Tronul urias din mijlocul incaperii ocupa majoritatea spatiului,oferind o priveliste infioratoare celor mai slabi de inima.Dar in aceasta dimineata tronul era gol.In incapere un barbat se plimba dintr-o parte in alta masurand peretii si intunericul cu care era atat de obisnuit.Nelinistea plutea in aer,acesta devenind din ce in ce mai inecacios.
La o prima vedere barbatul parea a fi in floarea varstei.Nimeni nu i-ar fi dat mai mult de 30 de ani.Parul lung ,negru ii cadea liber pe spate si ii incadra ochii rosiatici.Fata dura fiind parca sclupatata in piatra,dar acest lucru nu o facea mai putin atragatoare,iar pielea maslinie imbunatatea si ea aspectul ce oricum parea perfect.Barbatul parea ingandurat si fara stare.Pentru prima oara in mult timp nu stia ce sa faca,ce decizie sa ia.
Daca il priveai asa cum era in acel moment nu puteai sa-ti dai seama ca il ai in fata ta pe insusi Stapanul Infernului:Lucifer."Uneori era destul de greu sa te ridici la inaltimea numelui tau",gandi cu amaraciune demonul."Nici el nu putea sa le faca pe toate".
Dintr-o data auzi un sunet in parte opusa a salii.Nu trebuia sa se intoarca ca sa vada cine venise."Unele persoane nu se schimba nici intr-o mie de ani",gandi el pe buze aparandu-i un zambet slab.
-Buna dimineata Mia.Nu te asteptam la o ora atat de matinala.
Un ras subtire se auzi din obscuritatea camerei,inainte ca acesta sa fie invadata de o lumina alba,pura.Incet,ca din neant acolo isi facuse aparitia o femei extrem de frumoasa,cu parul lung,balai si ochii albastrii,mari si copilarosi.Dar de acesta data si ochii ei erau marcati de ingrijorare ca si ai lui.Femeia avea un mers lin,usor legant ce ii punea in evidenta corpul atragator.Imediat cu aparitia ei atmosfera din camera devenise mult mai placuta,mai suportabila,iar aerul capatase un iz de lavanda si vanilie.
-Mda si mie imi pare bine sa te revad Lucifer.A trecut mult timp.
Mia se aseza fix in fata lui,masurandu-l din priviri.Nu parea impresionata de statura impunatoare si nici de duritatea din ochii lui.Dupa ce si-a terminat inspectia a oftat nemultumita de ceea ce vedea.
-E chiar asa de rau?intreba dupa o mica ezitare.Nu pre vroia sa stie raspunsul la intrebarea.
-Tu ce crezi?Termenul dezastru iti spune ceva?
-Haide,nu poate fi asa de rau.E doar o copila...zise ea pe fata aparandu-i un zambet poznas.
-Doar o copila....Pufni.O copila care face doar ce o taie capu,care nu asculta deloc de mine,care nu respecta nici cele mai simple reguli de conduita,reguli instituite pentru a asigura linistea fiecarui locuitor al acestui taram...se opri pentru un moment,parca tragandu-si sufletul dupa care continua:isi bate joc de garzile puse s-o pazeasca,fuge din castel,pierde vremea in padurea intunecata si lista ar putea continua la nesfarsit.Jur ca daca n-ar fi fiica mea as strangea-o de gat.
Barbatul era foarte suparat.Ochii ii scanteiau,aruncand parca fulgere de foc.Acum incepea sa arate ca un adevarat demon.Dar Mia il cunostea de mult timp si nu se lasa intimidata de acesta scapare.Ridica o spranceana si tacu,asteptand sa se calmeze ca sa poate continua discutia.
-Nici tu nu erai mai bun in tineretea ta.Nu vad de ce te enervezi asa.Doar cu tine seamana.
-Nu seamana doar cu mine.Foarte multe din aceste calitati care ma scot din minti le-a mostenit de la maica-sa.
Pentru un moment se privira in tacere.Amandoi stiau pentru ce se afla Mia acolo,dar cumva vroiau sa ocoleasca acea parte a discutiei,macar pentru inca cateva momente.Tacerea deveni stanjenitoarea.
-Lasand toate astea deoparte,ea ce face?cum se simte?intreba Mia cu ingrijorare in voce.
-Nu stiu,Mia.Pur si simplu nu stiu.De fiecare data cand o vad pare vesela,dar ma intreb daca chiar asta simte.Un lucru insa stiu.De cand i-am daruit lancea aia nu o mai lasa jos din mana.Nu ar fi trebuit sa i-o dau.Se intoarse cu spatele la femeie si privi peretii incercand parca sa vada dincolo de ei.
-Era mostenirea ei.Nu ai fi putut sa-i refuzi acel drept din nastere.Nu te mai chinui atat.
-E pentru prima oara cand lancea a fost daruita unei persoane de sex feminin.Puteam pur si simplu sa respect traditia si sa nu i-o dau.Nimeni nu m-ar fi invinuit.Defapt,daca stau sa ma gandesc mai bine acum ma invinuiesc mai multi.
-Ea nu e ca ceilalti.E speciala,iar lancea aia nu e doar mostenire din partea ta e si din partea mea.Mia isi ridica privirea si ii atinse usor mana uriasului din fata ei.Nu poti schimba lucrurile.Si nu o poti schimba nici pe ea.
Lucifer ofta si pentru prima oara se putea observa durere in ochii de ametist.Mia era singura persoana in prezenta careia putea sa-si dezvaluie adevarat fata,fara ai fi teama de consecinte.Ea il intelegea si nu il judeca nici pentu ceea ce facuse in trecut,nici pentru ce reprezenta in prezent.
-Nu vreau sa plateasca pentru greselile noastre.Atata tot.Mi-as dori sa aiba posibilitatea de a-si alge propriul drum.
-Stiu.Si eu imi doresc acelasi lucru,dar este imposibil.Asa ca trebuie sa o pregatim.
-Mi-aduc aminte ca oadata am purtat multe batalii impreuna si ni s-a promis ca rasplata eliberarea din itele destinului.
-Am luptat pentru oameni,promisiunea era pentru ei,nu pentru noi si in nici un caz pentru Leah.
Se lasa din nou tacerea.Amandoi pareau a se gandi la trecut si la lucrurile care ii macinau.Mia isi lua inima in dinti.Stia ca lui Lucifer nu-i va placea ce va auzi,dar nu avea incotro.
-Trebuie s-o trimiti pe Pamant.
Parca sala fusese lovita de fulger.Pentru un moment barbatul se gandi ca nu auzise bine,dar cand vazu determnarea din ochii Miei,stia ca se inselase.
-Poftim?!Ai innebunit?Rabufni.Ochii ii aveau acum o nunata de rosu aprins.Vrei sa trimit pe Pamant un demon de clasa A?Ai idee ce se poate intampla daca scapa de sub control?
Dar nici Mia nu avea de gand sa se dea batuta.Venise pregatita pentru a lupta si pentru a invinge.
-Nu este doar un demon.Sau ai uitat?Ochii ei devenisera reci aruncand parca sageti de gheata.Este un Gardian.Singura modalitate de a-si atinge adevaratul potential este de a trai o vreme pe Pamant printre muritori.Doar asa va ajunge sa-i cunoasca si sa-i inteleaga.
-Doar nu vorbesti serios?urla barbatul.Peretii se cutremurau in momentul in care ecoul sau se lovi de ei.
-Ba da!Toti gardienii sunt nevoiti sa petreaca o vreme pe Pamant.Si eu am fost nevoita sa o fac.
-Dar ea nu e un simplu Gardian,ce naiba!De obicei Gardienii sunt ori ingeri ori demoni.Nu a fost niciodata un Gardian jumatate inger jumatate demon.
-Pana acum...zise Mia oftand.Ea este jumatate inger,jumatate demon.Trebuie sa tinem cont de asta.
Se privira pentru un moment in tacere.
-Ai dreptate,Mia.Stiu ca ai dreptate,dar...
-Nici un dar.Pentru a fi un Gardian bun trebuie sa poti mentine echilibrul dintre bine si rau.De aceea sunt pusi Gardienii la Portile Purgatoriului.Cate unul in dreptul fiecarei Porti:un inger si un demon.Ei sunt cei ce asigura echilibrul in vidul dintre cele 3 taramuri:Paradis,Purgatoriu si Infern.Daca nu ar fi ei ordinea pe care o cunoste lumea nu ar exista si totul s-ar duce de rapa.
Femeia se apropie de Lucifer si ii lua mana intr-a ei.Va fi bine.O sa vezi.Apoi surase,cu acel zambet care ii aduce fluturi in stomac in urma cu mult timp.Nu prea vroia sa recunoasca,dar si acum zambetul ei avea acelasi efect asupra lui.
-Stiu ca ai dreptate,dar din cauza dualitatii fiintei ei,va fi mult mai vulnerabila in lumea oamenilor decat oricare dintre noi.Nu uita e nascuta in intuneric,e o Fiica a Infernului.Chiar daca o parte din ea apartine luminii,nu stiu daca pe Pamant va putea face fata energiilor negative.Aici e in siguranta,dar acolo n-o voi putea proteja si nici tu.Va fi singura.
Lucifer parea acum mai calm.Cazu pentru cateva momente pe ganduri,apoi adauga:
-Daca lucrurile vor scapa de sub control,daca ea va scapa de sub control voi fi nevoit sa o elimin.In cel mai bun caz va ajunge in cea mai indepartata gaura a Iadului.Nu vreau asta pentru fiica mea.
-Stai linistit.Asta nu se va intampla.Nu o vom lasa complet singura.Am vorbit cu El despre problema cu care ne confruntam.Vom trimite pe cineva sa o tine sub observatie cat timp va fi acolo.
-Nu-mi vine sa cred ca si El vrea asta.Se gandi un moment apoi zise:il voi trimite pe Itazaur sa fie cu ochii pe ea.E tanar,dar am incredere in el si...dar nu apuca sa termine de spus ca Mia incepuse sa dea din cap in semn ca nu.
-Scuze,dar voi trimite eu pe cineva.Mi-ai zis ca poate sa-ti duca paznicii de nas.Nu as vrea sa se intample asa ceva cat timp va fi pe Pamant.In plus pe Itazaur il va recunoaste.Cunosc persoana potrivita pentru slujba asta.
Lucifer o stia de mult pe Mia si expresia de pe fata ei nu prevestea nimic bun.Pentru un inger era uneori un adevarat dracusor impielitat.Credea ca stie pe cine mostenise Leah...
-Bine,fie.Faceam cum vrei tu.
Imediat ce cuvintele au fost rostite tensiunea din incapere se risipi.Femeia incepu sa rada se arunca in bratele lui si ii depuse un sarut pe obraz.
-Multumesc.Stiam ca o sa te conving!
Lucifer voise sa spuna ceva,dar o bataie puternica in usa il oprise.
-Stapane...tebuie sa va vorbesc urgent,se auzi o voce de partea celalta a zidului.
Lucifer ofta si ii facu cu ochiul Miei.Apoi cu o voce de-a dreptul infricosatoare rosti:
-Nu vezi ca sunt ocupat.De ce naiba ma deranjezi la ora asta soldat?
-Imi pare rau,stapane,incepu sa se balbie acesta.E vorba de stapana Leah...A disparut din nou.Un paznic zice ca s-ar fi dus in padurea Intunecata...
Mia vedea cum incepea luficer sa se enerveze.Daca ar fi fost om i-ar fi fost frica sa nu-i puste o vena la cap.Incepu sa chicoteasca imaginandu-si scena,dar cand ii intalni privirea inceta.
-Eu voi pleca acum,zise in soapta ca sa nu fie auzita de cel de afara.Imi povestesti alta data cum a mers.Si nu te mai enerva asa.Arati ca dracu...Incepu sa rada si in cateva momente disparu din fata ochilor lui.
"Femei"
-Stapane....
Incerca sa se calmeze,dar degeaba,Peretii se cutremurara cand incepu sa urle...
-LEAHHHHH!!!!