07-08-2010, 10:54 PM
Salutare !
Am sosit in sfarsit cu urmatorul capitol. Multumesc frumos pentru sfaturi. Capitolul unu mi sa parut si mie putin aiurea. Mi-am dat seama ca am bagat prea mult dialog, doar ca nu am stiut cum altfel sa prezint situatia. Sper ca acest capitol sa fie cat de cat mai bun ca cel de tura trecuta si sa primesc la fel de multe comentari si multe sfaturi si indrumari.
Lectura placuta !
~Capitolul 2~
Sasuke`s P.O.V.
In sfarsit este vineri. Deabea astept sa plecam o data din oraselul asta de doi bani. O sa fie distractie cat incape. Totusi zilele astea m-au framantat niste ganduri. Din cate am inteles vom fi patru persoane: eu, Naruto, Sai si inca cineva. Ma tot gandesc cine ar putea fi, adica chestia asta se face cu acei “copii problema†, ca sa iti spun. Dar nu stiu ca la noi in liceu sa mai existe vreunul, bine, poate Gaara dar nu ii cine stie ce. Tipul asta are gura mai dar nu ii pus pe fapte. Eh, ramane de vazut atunci. Defapt chiar acum ne indreptam se locuinta acestei persoane. Masina este chiar in regula, este mare si spatioasa avand un aspect de bun gust. Este ca un fel de duba doar ca banchetele sunt puse fata in fata a cate patru locuri, numai bune. Naruto cu Sai stau in fata mea vorbind despre nu stiu ce prostii de ale lor cum fac tot timpul, putin imi pasa mie. Se pare ca am ajuns deoarece soferul pare sa incetineasca din ce in ce mai mult. Intorc privirea sa ma uit pe geam si raman mut, este o fata colega noastra? Ne, probabil este o gluma, nu are cum. Dar totusi tipa este chiar buna de tot, are niste forme dupa care poti sa salivezi si chiar are gusturi bune in materie de vestimentatie, dupa parerea mea. Fata este imbracata cu niste blugi negri si stramti pe picior, un tricou rosu avand un imprimeu cu un smile alb si cred ca niste tenesi. Dar, ia stai putin. Oare nu este aceeasi fata care a intrat in mine atunci la scoala? Doar avea tot parul roz si cred ca aceeasi inaltime. Vreau sa imi continui ideile in minte dar blondul ma intrerupe.
-Mai Sasuke, tu ai vazut ce colega vom avea? Vai de capul meu, este o bomba atomica, este frumusica foc si pe deasupra foarte inocenta. Eu zic sa nu facem ceva necugetat pana nu vedem ce fel de persoana este, sper sa nu ma fi inselat de aparente.
-Mda, cred ca da. Daca este o parasuta o vom trata cum trebuie, la fel si in cazul in care este o fata mai cumintica, ii spun blondului in timp ce zambeam strengar la rozalia ce ma privea.
Sakura's P.O.V.
Nu pot ca cred cat de repede au trecut cele doua zile. Bine macar ca am reusit sa imi iau tot ce imi trebuie. Va fi cea mai groaznica si mai oribila vacanta de vara. Pe langa asta ei mai sunt si baieti, iar eu o simpla fata pricajita. Oh Doamne, sper ca totul sa fie bine si sa nu se intample nimic rau. Doar asta imi doresc in acest moment, nimic altceva. Si iata ca au sosit. Nici nu pot sa exprim in covinte ce emotii am in acest moment. Nici bine nu a oprit motorul soferul ca Naruto a si sarit afara din masina sa ma vada, urmat in de aproape apoi de Sai. Se pare ca Sasuke nici macar nu vrea sa imi vada fata, cu atat mai bine.
-Hey! Eu sunt Naruto, iar el este Sai! Nu credeam ca vom avea de aface cu o fata in chestia asta. Mai ales una buna de tot. Ahh, imi cer scuze, nici nu te-am lasat sa te prezinti. Spune blondul punandu-si mainile la ceafa incepand sa zambeasca larg in asteptarea raspunsului meu.
-Pai eu sunt Sakura, incantata de cunostinta! Le raspund vizibil rusinata de afirmatia blondului cum ca as fi o tipa buna. Intre timp a iesit soferul din masina deschizandu-mi portbagajul masinii ca sa imi bag bagajele, destul de multe si cu volum.
-Da-mi voie sa te ajut, se ofera zambind oarecum smechereste Sai apucand de una dintre genti bagand-o inauntru. Se pare ca Naruto a disparut, dar cand imi ridic privirea il vad discutand nu stiu ce cu Sasuke. Chiar in momentul in care m-am uitat la chipul lui atunci si el sa uitat la al meu., m-am emotionat oarecum si mi-am vazut de treaba mea cu privirea usor in jos ca sa nu se observe roseata din obraji. Nu este vorba ca mi-ar placea de unul din ei, chiar daca sunt draguti. Doar ca ideea este ca eu nu is o persoana chiar atat de sociala, avand in vedere si timiditatea cu care am fost inzestrata de catre Cel de sus, deci prin urmare aceste lucruri sunt cam neobisnuite pentru mine. Intre timp am reusit sa facem loc si pentru bagajele mele, chiar daca sunt baieti si ei au multe bagaje. Cu pasi destul de marunti ma indrept spre usa masini ce astepta deschisa ca sa intram inauntru, sperand din tot sufletul ca timpul sa treaca din ce in ce mai incet,iar eu sa nu mai intru acolo, sau sa mi se spuna simplu:â€Stop! A fost o confuzie, nu mai trebuie sa vi si tuâ€. Doar ca asta nu s-a intamplat. Super, voi sta pe bancheta cu Sasuke. Ma confirmez si ma rezum la a spune un simplu :â€Salut!â€, dar se pare ca el nici pe asta nu il poate face. Sper doar sa nu il deranjeze prezenta mea, ca daca este asa am incurcat-o la sigur. Din cate am auzit prin scoala este foarte temperamental si daca nu ii placa ceva la o persoana, respectivul o pateste. Of, cred ca ascult prea mult zvonurile si barfele, eu incep sa inebunesc inca de acum si deabea ce am pornit de cinci minute. Ma intreb totusi unde vom merge. Ni s-a spus doar ce vom face si cat vom sta dar despre locul sederii noastre, nimic.
-Hei Sakura! De la ce liceu vi? Nu te-am mai vazut pana acum, ma intreaba blondul curios.
-De la acelasi liceu de unde “invatati†si voi. Si de vazut nu cred ca m-ati mai vazut pana acum, poate doar intamplator pe strada, sau nici acolo. Ii raspund usor plictisita de aceasta intrebare , sperand sa nu mai urmeze si altele.
-Hmm... dar asta este imposibil. Stiu absolut toate fetele din liceu, dar numai pe tine nu. In sfarsit vorbeste si marele Uchiha, dar pe un ton serios intorcandu-si privirea spre mine speriindu-ma putin.
-Pai, faza este ca eu nu sunt o persoana prea sociala si de aceea am incercat sa evit eventualele legaturi cu alti elevi. Daca nu va deranjeaza, am putea schimba subiectul? Va rog, nu imi place sa vorbesc despre asta. Ma uit rugatoare pe rand la cei trei si ei aproba din cap, facandu-ma sa ma simt usurata ca nu voi mai fi supusa acestui interogatoriu. Imi sprijin usor capul de geamul masini si privesc fascinata peisajul ce mi se revarsa asupra ochilor. Se pare ca am iesit de mult din oras, acum aflandu-se in aria vizuala o campie intinsa plina de flori de diferite culori si din cand in cand o portiune de teren cu recoltele oamenilor, un cer albastru aproape senin aflandu-se din cand in cand si cate un norisor micut si pufos de un alb imaculat sau o pasare zburand in cautarea hranei pentru puii ei. Ma uit atenta la peisaj incercand sa memorez aceasta imagine, poate mai tarziu daca imi amintesc o voi desena. Dar se pare ca aceasta relaxare a luat foarte putin deoarece simt ca ma intapa ceva la nas facandu-ma sa stranut. Imi intorc privirea brusc catre baieti si raman uimita.
-Ce credeti ca faceti? Ii intreb iritata pe acestia, mai mai sa ii iau la palme pentru ce faceau.
-Ce naiba sa facem? Fumam, nu se vede? Ah, scuza-ma, nu te-am intrebat si pe tine. Imi raspunde Sai intinzandu-mi un pachet de tigari asteptand sa iau una.
-Ce? Nu! In primul rand ca nu fumez. Si apoi nu prea suport fumul de tigara, spus aplecand capul in jos sperand sa nu se fi suparat pentru iesirea mea brusca.
-Ah! Nu este nici o problema pustoaico, doar trebuia sa ne spui din timp. Pentru tine orice! Imi spune Sasuke ciufulindu-mi bretonul, incepand sa rada usor toti trei de mine bagandu-ma intr-o situatie usor jenanta.
-Multumesc pentru intelegere! Spun in timp ce imi aranjam cat de cat bretonul avand din nou acea roseata in obraji. Si imi sprijin din nou capul pe geam privind peisajul. Sper ca de data asta sa nu se mai intample nimic. Cred ca voi incerca sa ma culc putin, sunt foarte obosita. Aseara aproape daca am dormit, m-am trezit din ora in ora, iar cand sa ma culc din nou, mai culcate daca poti. Faceam ture prin camera ca un soldat in asteptarea somnului. Cred ca asta se datoreaza emotiilor si stresului care nu mi-au dat pace pana acum. Avand in vedere ce stiam despre ei si ce comportament au avut inca de cand “ne-am cunoscut†este foarte bine pana acum situatia. Sunt chiar de treaba, ce nu mi-a placut a fost faza cu tigarile. Adica arat eu a fumatoare? Bine ca ma imbrac poate cateodata mai ciudat, dar asta nu inseamna ca trebuie neaparat sa fiu asa. Baieti au inceput sa discute ceva, dar nu ii inteleg prea bine despre ce vorbesc. Incet, incet ochii mi se inchid pana nu mai aud nimic in jurul meu, cazand usor spre tara viselor.
Ja Ne'
Am sosit in sfarsit cu urmatorul capitol. Multumesc frumos pentru sfaturi. Capitolul unu mi sa parut si mie putin aiurea. Mi-am dat seama ca am bagat prea mult dialog, doar ca nu am stiut cum altfel sa prezint situatia. Sper ca acest capitol sa fie cat de cat mai bun ca cel de tura trecuta si sa primesc la fel de multe comentari si multe sfaturi si indrumari.
Lectura placuta !
~Capitolul 2~
Sasuke`s P.O.V.
In sfarsit este vineri. Deabea astept sa plecam o data din oraselul asta de doi bani. O sa fie distractie cat incape. Totusi zilele astea m-au framantat niste ganduri. Din cate am inteles vom fi patru persoane: eu, Naruto, Sai si inca cineva. Ma tot gandesc cine ar putea fi, adica chestia asta se face cu acei “copii problema†, ca sa iti spun. Dar nu stiu ca la noi in liceu sa mai existe vreunul, bine, poate Gaara dar nu ii cine stie ce. Tipul asta are gura mai dar nu ii pus pe fapte. Eh, ramane de vazut atunci. Defapt chiar acum ne indreptam se locuinta acestei persoane. Masina este chiar in regula, este mare si spatioasa avand un aspect de bun gust. Este ca un fel de duba doar ca banchetele sunt puse fata in fata a cate patru locuri, numai bune. Naruto cu Sai stau in fata mea vorbind despre nu stiu ce prostii de ale lor cum fac tot timpul, putin imi pasa mie. Se pare ca am ajuns deoarece soferul pare sa incetineasca din ce in ce mai mult. Intorc privirea sa ma uit pe geam si raman mut, este o fata colega noastra? Ne, probabil este o gluma, nu are cum. Dar totusi tipa este chiar buna de tot, are niste forme dupa care poti sa salivezi si chiar are gusturi bune in materie de vestimentatie, dupa parerea mea. Fata este imbracata cu niste blugi negri si stramti pe picior, un tricou rosu avand un imprimeu cu un smile alb si cred ca niste tenesi. Dar, ia stai putin. Oare nu este aceeasi fata care a intrat in mine atunci la scoala? Doar avea tot parul roz si cred ca aceeasi inaltime. Vreau sa imi continui ideile in minte dar blondul ma intrerupe.
-Mai Sasuke, tu ai vazut ce colega vom avea? Vai de capul meu, este o bomba atomica, este frumusica foc si pe deasupra foarte inocenta. Eu zic sa nu facem ceva necugetat pana nu vedem ce fel de persoana este, sper sa nu ma fi inselat de aparente.
-Mda, cred ca da. Daca este o parasuta o vom trata cum trebuie, la fel si in cazul in care este o fata mai cumintica, ii spun blondului in timp ce zambeam strengar la rozalia ce ma privea.
Sakura's P.O.V.
Nu pot ca cred cat de repede au trecut cele doua zile. Bine macar ca am reusit sa imi iau tot ce imi trebuie. Va fi cea mai groaznica si mai oribila vacanta de vara. Pe langa asta ei mai sunt si baieti, iar eu o simpla fata pricajita. Oh Doamne, sper ca totul sa fie bine si sa nu se intample nimic rau. Doar asta imi doresc in acest moment, nimic altceva. Si iata ca au sosit. Nici nu pot sa exprim in covinte ce emotii am in acest moment. Nici bine nu a oprit motorul soferul ca Naruto a si sarit afara din masina sa ma vada, urmat in de aproape apoi de Sai. Se pare ca Sasuke nici macar nu vrea sa imi vada fata, cu atat mai bine.
-Hey! Eu sunt Naruto, iar el este Sai! Nu credeam ca vom avea de aface cu o fata in chestia asta. Mai ales una buna de tot. Ahh, imi cer scuze, nici nu te-am lasat sa te prezinti. Spune blondul punandu-si mainile la ceafa incepand sa zambeasca larg in asteptarea raspunsului meu.
-Pai eu sunt Sakura, incantata de cunostinta! Le raspund vizibil rusinata de afirmatia blondului cum ca as fi o tipa buna. Intre timp a iesit soferul din masina deschizandu-mi portbagajul masinii ca sa imi bag bagajele, destul de multe si cu volum.
-Da-mi voie sa te ajut, se ofera zambind oarecum smechereste Sai apucand de una dintre genti bagand-o inauntru. Se pare ca Naruto a disparut, dar cand imi ridic privirea il vad discutand nu stiu ce cu Sasuke. Chiar in momentul in care m-am uitat la chipul lui atunci si el sa uitat la al meu., m-am emotionat oarecum si mi-am vazut de treaba mea cu privirea usor in jos ca sa nu se observe roseata din obraji. Nu este vorba ca mi-ar placea de unul din ei, chiar daca sunt draguti. Doar ca ideea este ca eu nu is o persoana chiar atat de sociala, avand in vedere si timiditatea cu care am fost inzestrata de catre Cel de sus, deci prin urmare aceste lucruri sunt cam neobisnuite pentru mine. Intre timp am reusit sa facem loc si pentru bagajele mele, chiar daca sunt baieti si ei au multe bagaje. Cu pasi destul de marunti ma indrept spre usa masini ce astepta deschisa ca sa intram inauntru, sperand din tot sufletul ca timpul sa treaca din ce in ce mai incet,iar eu sa nu mai intru acolo, sau sa mi se spuna simplu:â€Stop! A fost o confuzie, nu mai trebuie sa vi si tuâ€. Doar ca asta nu s-a intamplat. Super, voi sta pe bancheta cu Sasuke. Ma confirmez si ma rezum la a spune un simplu :â€Salut!â€, dar se pare ca el nici pe asta nu il poate face. Sper doar sa nu il deranjeze prezenta mea, ca daca este asa am incurcat-o la sigur. Din cate am auzit prin scoala este foarte temperamental si daca nu ii placa ceva la o persoana, respectivul o pateste. Of, cred ca ascult prea mult zvonurile si barfele, eu incep sa inebunesc inca de acum si deabea ce am pornit de cinci minute. Ma intreb totusi unde vom merge. Ni s-a spus doar ce vom face si cat vom sta dar despre locul sederii noastre, nimic.
-Hei Sakura! De la ce liceu vi? Nu te-am mai vazut pana acum, ma intreaba blondul curios.
-De la acelasi liceu de unde “invatati†si voi. Si de vazut nu cred ca m-ati mai vazut pana acum, poate doar intamplator pe strada, sau nici acolo. Ii raspund usor plictisita de aceasta intrebare , sperand sa nu mai urmeze si altele.
-Hmm... dar asta este imposibil. Stiu absolut toate fetele din liceu, dar numai pe tine nu. In sfarsit vorbeste si marele Uchiha, dar pe un ton serios intorcandu-si privirea spre mine speriindu-ma putin.
-Pai, faza este ca eu nu sunt o persoana prea sociala si de aceea am incercat sa evit eventualele legaturi cu alti elevi. Daca nu va deranjeaza, am putea schimba subiectul? Va rog, nu imi place sa vorbesc despre asta. Ma uit rugatoare pe rand la cei trei si ei aproba din cap, facandu-ma sa ma simt usurata ca nu voi mai fi supusa acestui interogatoriu. Imi sprijin usor capul de geamul masini si privesc fascinata peisajul ce mi se revarsa asupra ochilor. Se pare ca am iesit de mult din oras, acum aflandu-se in aria vizuala o campie intinsa plina de flori de diferite culori si din cand in cand o portiune de teren cu recoltele oamenilor, un cer albastru aproape senin aflandu-se din cand in cand si cate un norisor micut si pufos de un alb imaculat sau o pasare zburand in cautarea hranei pentru puii ei. Ma uit atenta la peisaj incercand sa memorez aceasta imagine, poate mai tarziu daca imi amintesc o voi desena. Dar se pare ca aceasta relaxare a luat foarte putin deoarece simt ca ma intapa ceva la nas facandu-ma sa stranut. Imi intorc privirea brusc catre baieti si raman uimita.
-Ce credeti ca faceti? Ii intreb iritata pe acestia, mai mai sa ii iau la palme pentru ce faceau.
-Ce naiba sa facem? Fumam, nu se vede? Ah, scuza-ma, nu te-am intrebat si pe tine. Imi raspunde Sai intinzandu-mi un pachet de tigari asteptand sa iau una.
-Ce? Nu! In primul rand ca nu fumez. Si apoi nu prea suport fumul de tigara, spus aplecand capul in jos sperand sa nu se fi suparat pentru iesirea mea brusca.
-Ah! Nu este nici o problema pustoaico, doar trebuia sa ne spui din timp. Pentru tine orice! Imi spune Sasuke ciufulindu-mi bretonul, incepand sa rada usor toti trei de mine bagandu-ma intr-o situatie usor jenanta.
-Multumesc pentru intelegere! Spun in timp ce imi aranjam cat de cat bretonul avand din nou acea roseata in obraji. Si imi sprijin din nou capul pe geam privind peisajul. Sper ca de data asta sa nu se mai intample nimic. Cred ca voi incerca sa ma culc putin, sunt foarte obosita. Aseara aproape daca am dormit, m-am trezit din ora in ora, iar cand sa ma culc din nou, mai culcate daca poti. Faceam ture prin camera ca un soldat in asteptarea somnului. Cred ca asta se datoreaza emotiilor si stresului care nu mi-au dat pace pana acum. Avand in vedere ce stiam despre ei si ce comportament au avut inca de cand “ne-am cunoscut†este foarte bine pana acum situatia. Sunt chiar de treaba, ce nu mi-a placut a fost faza cu tigarile. Adica arat eu a fumatoare? Bine ca ma imbrac poate cateodata mai ciudat, dar asta nu inseamna ca trebuie neaparat sa fiu asa. Baieti au inceput sa discute ceva, dar nu ii inteleg prea bine despre ce vorbesc. Incet, incet ochii mi se inchid pana nu mai aud nimic in jurul meu, cazand usor spre tara viselor.
Ja Ne'