04-07-2010, 11:47 AM
CAPITOLUL 2
Afara se lumina, pe albastrul pur al cerului isi facu loc mandrul soare, care incearca din rasputeri sa ma trezeasca. Printre draperiile de la fereastra, razele fine si lucitoare patrund usor, mangaindu-mi bland fata cea catifelata. Deschid ochii incetisor si incep sa ma intind si sa casc, fiind extrem de obosita. Stiu insa ca astazi trebuie sa vizitez Academia. Nu trecu cinci spre zece minute de cand m-am trezit si eram gata deja. Purtam uniforma clasei de noapte, care statea foarte bine pe mine. O ultima privire in oglinda din camera mea a fost ultimul lucru pe care l-am facut in casa aceasta. Imi iau larevedere de la draga mea camera, dupa care pornesc hotarata spre "noua mea casa".
Dupa ce am ajuns la academie, am ramas complet blocata. Ochii mei cercetau fiecare coltisor iar inima imi batea rapid de emotii. Totul pare un vis, nu credeam niciodata ca exista un loc pentru cei ca mine, un locusor atat de minunat. Pasesc increzatoare pe poarta academiei, acolo unde totul pare desprins dintr-un vis frumos, de departe am zarit niste copaci uriasi cu niste tulpini puternici si niste ramuri strani, cu coroanele lor zvelte si mandre, par a fi ca niste gardieni ce protejeaza acest lacas de cultura. Ma indrept spre biroul secretarei pentru a-mi depune dosarul. Secretara este o femeie in jur de patru zeci de zni, cu parul putin carunt, ochii sai cei negri emanau o oarecare caldura, era o persoana foarte primitoare si destul de cumsecade. Dupa ce imi depun dosarul imi iau larevedere de la dansa dupa care ma hotarasc sa fac cunostinta cu noi mei colegi ai clasei nocturne. Fiind foarte emotionata deschid usa de la clasa de noapte foarte incet, facand-o sa scartaie. Sunetul produs de balamalele vechi ale usi este foarte inervant incat am incruntat expresiv din frunte . La straniul sunet produs de catre uzatele balamale, toti cei din clasa de noapte isi indreapta suspicios privirile catre mine. Fiind rusinata am ramas in pragul usii si intreb la vrajeala:
- Asta este clasa de noapte, nu?
- Exact, imi raspunde o blondina cu par lung si carliontat.
- Atunci am nimerit bine , spun eu facand cativa pasi spre ei.
- Tu esti fata cea noua? ma intreaba un tip blond cu ochii verzi spre albastru si cu zambetul pe buze.
- Da, eu sunt. Presupun ca stiti ca sunt vampir ca si voi, zic eu zambind sarcastic, descoperindu-mi colti. Atunci blondul imi spune pe un ton arogant:
- Stii, de ce nivel esti, ma rog? Noi cei de aici suntem vampiri nobili, adica de nivelul B, nu poti fi de alt nivel in afara de A sau B , daca esti nu te putem primi. Intelegi draga?
- Si eu sunt tot de nivelul B. Atunci el ma privit adanc in ochii, parca sa vada daca l-am mintit si zise:
- Daca e adevarat, arata-ne puterea ta, orice vampir nobil are una.
In momentul acela, iam zambit satifacator apoi mi-am indreptat privirea spre catedra unde stateau de obicei profesori, printr-o singura miscare gratioasa a maini, catedra a inceput sa se miste, astfel plutind in aer. Asa iam lasat pe toti cu gura-cascata.
- Poftim, acum esti multumit? spun eu lasand usor obiectul jos.
- Da. Acum nu mai am indoieli, spune acesta uitanduse in jos, ca un catelus bland.
- Cum te cheama? aud o voce de baiat.
- Ma numesc Mya Mysaki.
- Ma bucur de cunostinta Mya, eu sunt Kaname si sunt reprezentantul dormitoarelor Lunii.- zise acesta pe un ton bland.
- Incantata, Kaname.
Mya:" Deja ma simt foarte bine, sunt prntre prieteni acum, nu mai am ce griji sa imi fac, presimt ca aceasta e casa mea adevarat".
Afara se lumina, pe albastrul pur al cerului isi facu loc mandrul soare, care incearca din rasputeri sa ma trezeasca. Printre draperiile de la fereastra, razele fine si lucitoare patrund usor, mangaindu-mi bland fata cea catifelata. Deschid ochii incetisor si incep sa ma intind si sa casc, fiind extrem de obosita. Stiu insa ca astazi trebuie sa vizitez Academia. Nu trecu cinci spre zece minute de cand m-am trezit si eram gata deja. Purtam uniforma clasei de noapte, care statea foarte bine pe mine. O ultima privire in oglinda din camera mea a fost ultimul lucru pe care l-am facut in casa aceasta. Imi iau larevedere de la draga mea camera, dupa care pornesc hotarata spre "noua mea casa".
Dupa ce am ajuns la academie, am ramas complet blocata. Ochii mei cercetau fiecare coltisor iar inima imi batea rapid de emotii. Totul pare un vis, nu credeam niciodata ca exista un loc pentru cei ca mine, un locusor atat de minunat. Pasesc increzatoare pe poarta academiei, acolo unde totul pare desprins dintr-un vis frumos, de departe am zarit niste copaci uriasi cu niste tulpini puternici si niste ramuri strani, cu coroanele lor zvelte si mandre, par a fi ca niste gardieni ce protejeaza acest lacas de cultura. Ma indrept spre biroul secretarei pentru a-mi depune dosarul. Secretara este o femeie in jur de patru zeci de zni, cu parul putin carunt, ochii sai cei negri emanau o oarecare caldura, era o persoana foarte primitoare si destul de cumsecade. Dupa ce imi depun dosarul imi iau larevedere de la dansa dupa care ma hotarasc sa fac cunostinta cu noi mei colegi ai clasei nocturne. Fiind foarte emotionata deschid usa de la clasa de noapte foarte incet, facand-o sa scartaie. Sunetul produs de balamalele vechi ale usi este foarte inervant incat am incruntat expresiv din frunte . La straniul sunet produs de catre uzatele balamale, toti cei din clasa de noapte isi indreapta suspicios privirile catre mine. Fiind rusinata am ramas in pragul usii si intreb la vrajeala:
- Asta este clasa de noapte, nu?
- Exact, imi raspunde o blondina cu par lung si carliontat.
- Atunci am nimerit bine , spun eu facand cativa pasi spre ei.
- Tu esti fata cea noua? ma intreaba un tip blond cu ochii verzi spre albastru si cu zambetul pe buze.
- Da, eu sunt. Presupun ca stiti ca sunt vampir ca si voi, zic eu zambind sarcastic, descoperindu-mi colti. Atunci blondul imi spune pe un ton arogant:
- Stii, de ce nivel esti, ma rog? Noi cei de aici suntem vampiri nobili, adica de nivelul B, nu poti fi de alt nivel in afara de A sau B , daca esti nu te putem primi. Intelegi draga?
- Si eu sunt tot de nivelul B. Atunci el ma privit adanc in ochii, parca sa vada daca l-am mintit si zise:
- Daca e adevarat, arata-ne puterea ta, orice vampir nobil are una.
In momentul acela, iam zambit satifacator apoi mi-am indreptat privirea spre catedra unde stateau de obicei profesori, printr-o singura miscare gratioasa a maini, catedra a inceput sa se miste, astfel plutind in aer. Asa iam lasat pe toti cu gura-cascata.
- Poftim, acum esti multumit? spun eu lasand usor obiectul jos.
- Da. Acum nu mai am indoieli, spune acesta uitanduse in jos, ca un catelus bland.
- Cum te cheama? aud o voce de baiat.
- Ma numesc Mya Mysaki.
- Ma bucur de cunostinta Mya, eu sunt Kaname si sunt reprezentantul dormitoarelor Lunii.- zise acesta pe un ton bland.
- Incantata, Kaname.
Mya:" Deja ma simt foarte bine, sunt prntre prieteni acum, nu mai am ce griji sa imi fac, presimt ca aceasta e casa mea adevarat".