10-04-2010, 05:09 PM
Un topic foarte interesant.
Chiar dacă voi toţi ziceţi că prietenii adevăraţi nu există, vă înşelaţi. Poate că nu i-aţi găsit voi încă. Un prieten adevărat îţi rămâne alături până la final, te ajută cu cea mai mare bunăvoinţă şi poate să calce peste orice doar pentru tine. Eu, personal, am un prieten adevărat. Mi-aş da viaţa pentru el şi el ar face la fel. Ne cunoaştem din clasa a doua [ din clasa întâi până acum, am rămas aceeiaşi elevi ] . Ne-am întâlnit prima dată când învăţătoarea ne-a mutat din bancă şi eu am picat în banca a patra cu el. De atunci, prietenia noastră a devenit din ce în ce mai strânsă şi ne înţelegeam din ce în ce mai bine. Eram tot timpul împreună, tot timpul unul pentru celălalt. Chiar dacă ne certam, ne împăcam repede fiindcă ştiam că o mică ceartă nu ne putea distruge prietenia. Ne înţelegeam şi ne înţelegem foarte bine şi niciodată nu m-a trădat sau bârfit în şase ani. Nu l-am ales drept prieten pentru că are bani sau din cauza aspectului lui, am devenit prieteni pentru că eram asemănători şi mă simţeam bine în prezenţa lui.
Prietenii falşi nu au lipsit din viaţa mea, dar am reuşit să-i depistez repede şi să-i îndepărtez. Nu am nevoie de ei şi nici nu îmi trebuie.
Clasa din care fac eu parte, nu este foarte unită deşi ne cunoaştem din clasa întâi. S-au format diferite grupuri de prieteni şi grupurile nu comunică între ele. La teste, când o profă ni le aduce, este tărăboi. Dacă unu ia o notă mai mare decât altul, atunci ăla cu nota mai mică nu mai poate de gelozie. Nimeni nu se bucură pentru ăla cu nota mai mare şi este o bătaie pe note cum n-ai mai văzut. Deşi ne cunoaştem de mult, prieteni adevăraţi şi uniţi n-am putut ajunge.
Situaţia nu e deloc roz uneori şi certuri pot să apară uneori. Dar dacă cele două persoane sunt cu adevărat prieteni, atunci se pot împăca. Ce relaţie de prietenie poate să reziste, în timp, fără mici certuri? Nu cred că prea multe.
Anyway, fiecăruia îi trebuie un prieten fiindcă el te face să zâmbeşti, îţi aduce fericirea şi te ajută. Singur în viaţă nu prea ai cum să supravieţuieşti.
Chiar dacă voi toţi ziceţi că prietenii adevăraţi nu există, vă înşelaţi. Poate că nu i-aţi găsit voi încă. Un prieten adevărat îţi rămâne alături până la final, te ajută cu cea mai mare bunăvoinţă şi poate să calce peste orice doar pentru tine. Eu, personal, am un prieten adevărat. Mi-aş da viaţa pentru el şi el ar face la fel. Ne cunoaştem din clasa a doua [ din clasa întâi până acum, am rămas aceeiaşi elevi ] . Ne-am întâlnit prima dată când învăţătoarea ne-a mutat din bancă şi eu am picat în banca a patra cu el. De atunci, prietenia noastră a devenit din ce în ce mai strânsă şi ne înţelegeam din ce în ce mai bine. Eram tot timpul împreună, tot timpul unul pentru celălalt. Chiar dacă ne certam, ne împăcam repede fiindcă ştiam că o mică ceartă nu ne putea distruge prietenia. Ne înţelegeam şi ne înţelegem foarte bine şi niciodată nu m-a trădat sau bârfit în şase ani. Nu l-am ales drept prieten pentru că are bani sau din cauza aspectului lui, am devenit prieteni pentru că eram asemănători şi mă simţeam bine în prezenţa lui.
Prietenii falşi nu au lipsit din viaţa mea, dar am reuşit să-i depistez repede şi să-i îndepărtez. Nu am nevoie de ei şi nici nu îmi trebuie.
Clasa din care fac eu parte, nu este foarte unită deşi ne cunoaştem din clasa întâi. S-au format diferite grupuri de prieteni şi grupurile nu comunică între ele. La teste, când o profă ni le aduce, este tărăboi. Dacă unu ia o notă mai mare decât altul, atunci ăla cu nota mai mică nu mai poate de gelozie. Nimeni nu se bucură pentru ăla cu nota mai mare şi este o bătaie pe note cum n-ai mai văzut. Deşi ne cunoaştem de mult, prieteni adevăraţi şi uniţi n-am putut ajunge.
Situaţia nu e deloc roz uneori şi certuri pot să apară uneori. Dar dacă cele două persoane sunt cu adevărat prieteni, atunci se pot împăca. Ce relaţie de prietenie poate să reziste, în timp, fără mici certuri? Nu cred că prea multe.
Anyway, fiecăruia îi trebuie un prieten fiindcă el te face să zâmbeşti, îţi aduce fericirea şi te ajută. Singur în viaţă nu prea ai cum să supravieţuieşti.
Metal was here.
![[Imagine: metalsig.png]](http://i538.photobucket.com/albums/ff350/Ram369/metalsig.png)
I\'ll start to worry when I\'m dead.