Răspunsuri: 202
Subiecte: 5
Data înregistrării: Feb 2009
Reputație:
175
Zupi: 1.361 z
Am revenit...si ficul e tare captivant:X@};-
Greseli de tastare nu ai...dar:
Michael este un baiat cu parul cam lung si roscat. Are ochii mov...exact ca mine si nu pare mai batran de optsprezece, cel mult nouasprezece ani. Langa el, este Kai un baiat in varsta de optsprezece ani, cred, cu parul scurt castaniu si ochii de un cenusiu inchis.
De unde sa stie ea care e Michael si care e Kai :-w Adik nik nu se prezentasera...si ea a stat cu ochii inchisi cand i au vb...deci nu are cum sa stie...
ai zis sa nu radeam de faza cu Ursii polari dar e prea penala ca sa nu radem:))
Descriere ai din plin....destul de captivanta
Dialogul...delok sec...si destul de fanny uneori::bv::))
Cam atat...vreau nextul ...:stress::pls:
*Sebastian Michaelis*
Black Butler
...A Demon*...And A Butler
Răspunsuri: 107
Subiecte: 4
Data înregistrării: Apr 2009
Reputație:
23
Zupi: 602 z
Se pare ca ultimul capitol a disparut. L-am postat in caz ca cineva nu la citit. Am pus si nextu odata cu el.
O noapte rece
-Pai... cum canapeaua de jos e prea tare, cu tine. Stai calma ca n-am sa fac nimic. Spune, razand ultima propozite.
-Stii ceva? Am o idee mai buna. Cum eu sunt doar un intrus in casa asta o sa dorm pe canapea si tu la tine in camera. Buna idee, nu? Spun repede, dupa care intru la el in camera si iau perna de pe pat.
Ies repede din camera, trecand pe langa Kai cu un zambet pe fata si merg in sufragerie unde il vad pe Michael stand pe canapea si uitandu-se la televizor. Acesta se uita mirat la mine, deoarece car perna dupa mine. Ma asez langa el pe canapea si ii iau telecomanda, dupa care sting televizorul. Acesta se uit furios la mine si ma intreaba:
-Hei ce te-a apucat?
-Este timpul de culcare. Zic dupa care ii dau un branci jos de pe canapea roscatului.
Acesta pleaca nervos fara sa mai spuna nimic. Inainte sa iasa din sufragerie se mai uita odata la mine si zambest, dupa care stinge becul si iese. In camera, intunericul a inceput sa primeze. De la etaj nu se aude nici un zgomot. Oare baietii astia sunt asa de linistiti? Par de treaba, dar tot nu pot sa am incredere ei. Pentru mine ei sunt niste straini, desi sa fiu sincera... mi-ar placea sa le fiu prietena, sau cel putin doar cu unul. Kai este baiat dragut, sau cel putin asa pare... dar aparentele sunt inselatoare. Un lucru este sigur: sub nicio forma nu trebuie sa dezvolt sentimente pentru niciunul dintre ei, oricum s-ar comporta cu mine. Pe televizor se afla un ceas digital care indica ora zece seara. Nu e foart tarziu, dar totusi, prefer sa dorm, desi nu mi-e somn deloc. Pleoapele mi se inchid usor, corpul incercand sa intre intr-o stare de transa, pentru cel putin cateva ore. Peste un timp se aude un zgomot venind de la etaj. Ma ridic de pe canapea si urc treptele in cea mai mare liniste, deoarece nu vreau sa-i fac pe baieti sa iasa din camerele lor. Intre cele doua usi ale incaperilor in care se afla o alta usa de termopan care ducea spre un balcon, originea zgomotului. Deschis incet zidul mobil ce ma desparte de cel care face mici sunete, nu foarte greu de perceput. O briza racoroasa trec in momentul in care usa se deschide, facandu-ma instantaneu sa-mi frec bratele, deoarece pielea deja mi s-a facut de gaina. Las “zidul†mobil deschis si pasesc catre marginea balconului. Jos, intr-un tomberon se afla o pisica care cauta dupa mancare. Doar un animal provocase zgomotul asta. Imi pun o man ape balustrada, in timp ce cu cealalta inca mai imi frec bratul. Cerul este intunecat si innorat. Doar cateva raze ale lunii au reusit sa strapunga perdeaua de nori sis a ofere putina lumina, dar nu destula cat sa vad lucrurile foarte clar. Pisica vagaboanta, fuge. Astfel odata cu a pleca si zgomotul. O liniste apasatoare se aseaza pe intreaga zona. Deodata, pe spatele meu apare un hanorac nu foarte gros, dar indeajuns cat sa nu-mi mi fie frig. Imi bag repede mainile prin manecile calde, si ma uit in spatele meu, dar nu vad nimic. Intunericul din spatele meu e prea puternic ca privirea mea sa-l patrunda. Doua brate ma apuca de la spate. In acel moment corpul meuu ingheata instantaneu, nestiind daca sa ripostez sau sa nu fac nimic.
-O sa racesti daca iesi noaptea imbracata asas subtire. Spune posesorul celor doua brate, dupa care dispare asa cum a aparut.
Hanoracul emana un puternic parfum care ar putea fermeca orice femeie sa se apropie. Era un amestec floral, din care pot sa identific doar aroma dulce a trandafirilor. Mi-ar fi placut sa-i stiu numele celui care i-a fost posesor. Desi nu sunt foarte sigura, cred ca acest obiect ii apartine ingerului meu pazitor cu ochi negrii ca cea mai intunecata noapte de iarna. Oftez dupa care incep sa ma indrept catre intrarea in casa. In dreptul usii se pozitioeaza Michael care nu vrea sa ma lase sa trec.
-Hei! Ce te-a apucat? Intreb putin enervate de comportamentul roscatului.
Acesta nu raspunde. Se apropie de mine, imi ia mainile si le strange tare in timp ce ma lipeste cu spatele de zidul din stanga mea. Peretele rece mi-a facut corpul sa tresara, ceea ce la facut sa creada pe roscat ca unt excitata. Incerc sa scap, dar forta mea nu era necesara, desi am facut patru ani karate. Fata lui se apropie incet de a mea din ce in ce mai mult. Panicata, ma uit in toate partile pana cand imi dau seama ca mi-a lasat spatiu de desfasurare. In acea clipa ii dau un sut intre picioare. Acesta imi elibereaza mainile si cade in genunchi. Ii mai trag un pumn in fata, dupa care fug repede inauntru, lasandu-l pe Michael in durere pe jos.
Un sarut
Restul noptii a trecut fara niciun fel de alte “incidenteâ€, desi am simtit ca am fost atinsa. Nu parea o atingere foarte reala, asa ca catalogat-o ca fiind un vis. M-am ridicat incet in sezut si mi-am dat seama ca inca aveam pe mine jacheta de la misteriosul baiat din intuneric, care cred ca este ingerul mau pazitor. Mi-am dat jos haina de pe mine si m-am uitat atenta la ea. Era rosie ca si culoarea sangelui proaspat uscat.Am intors-o sa vad ce are pe spate... si m-a pufnit rasul. Pe spatele jachetei era un urs mare polar care parea ca urla. Hmm... un urs polar... Am lasat- o jos( jacheta) si m-am uitat in jur. Eram in camera in care ar fi trebuit sa dorm cu o seara inainte. Jos, langa pat era rucsacul meu. L-am luat nervoasa si am iesit din camera, trantind usa puternic. Am intrat in dus fara sa bat la usa... inauntru era Kai care se uita la mine... intr-un prosop.
-Scuze, am spus si am iesit repede.
Am coborat rpede scarile si m-am asezat pe canapea. In refletia televizorului stins Am observat ca eram toata imbujorata. M-am lasat cu fat ape canapea si am inceput sad au din maini si din picioare ca un copil de cinci ani. De ce naiba am rosit asa? Astia sunt doar doi straini alaturi de care voi merge pana la... mama. Acea femeie perfida care m-a abandonat. Cred ca as fi prefert sa cresc in acelas mdiu ca ea, decat sa cresc intr-o mare minciuna. M-am ridicat si m-am uitat din nou la refletia din televizor. Imbujorarea disparuse, dar aparusera lacrimi in schimb. Pe s-au auzit sunete de pasi. Mi-am infundat repede capul intr-o prna de pe canapea si am incercat sa-mi reprim suspinele. Pasii au inceput sa se auda din ce in ce mai puternic, ceea ce insemna ca se apropie. O mana mi-a aterizat pe cap si mi-a ridicat capul tragandu-ma de par.
-Micul dejun e gata. Ai vrea sa manan-.... A spus Kai dupa care a facut o pauza, afizand o fata surprinsa. Ce ai patit? De ce plangi? A intrebat acesta socat. Se pare ca lacrimile inca nu disparusera... Mi-am sters ochii dupa care m-am ridicat.
-Nu-I nimic. Ma duc sa fac un dus si vin dupa sa mananc. Am spus dupa care am infascat repede ghiozdanul si am fugit pe scari. In baie, oglinda era inca aburita, la fel si gresia de pe pereti. Mi-am scos niste haine din ghiozdan cu care sa ma imbrac, desi nu am fost atenta ce am scos si nici daca se asorteaza, fiindca nu ma intereseaza. Mi-am dat repede jos hainele pe care le-am purtat cu o noapte in urma. Apa rece a dusului m-a lovit ca o palma puternica peste fata. In cateva minute m-am spalat si am iesit din cabina. Aburul de pe oglinda disparuse datorita vaporilor reci de apa de la dus. In oglinda, ochii mei erau rosi de la putinele lacrimi care le-am varsat tanjind dupa o viata cu iubire materna. M-am repede pe dinti dupa care m-am imbracat cu hainele scoase la nimereala. Dup ace era imbracata am aruncat o ultima privire in oglinda sa vad daca m-a imbracasem bine. Sus aveam un maieu verde cu o broasca care scotea limba, iar jos o pereche de pantaloni scurti albi cu o curea neagra de care atarna un mic urs polar.Am coborat repede scarile pentru a lua micul de jun cu cei doi baieti. Pe masa din sufragerie erau asezate diferite bunatati care aproape ca mi-a facut stomacul saexplodeze de fericire doar la vederea lor. Michael statea pe canapea intr-o parte, iar Kai in partea cealalta, amandoi mancand linistiti. Asezarea asta nu-mi dadea de ales decat sa stau ori in “capul†mesei ori langa unul dintre cei doi, dar avand in vedere ca â€capul†mesei inseamna sa fiu mai aproape de Michael... am preferat sa stau langa Kai.
Dupa ce am inceput si eu sa manac, m-am uitat putin la fata satelui si am observat ca acesta se uita la ceva de pe fata lui Michael. Mi-am indreptat privirea spre chipul roscatului si am vazut ca are o vanataie pe obraz. Brusc, mi-am amintit scena de aseara cand l-am batut. Kai incepu deodata sa rada fara motiv.
-Ha- ha... Frate ce ai patit la fata?
-Intreab-o pe ea. Spune roscatul, aratant cu degetul aratator spre mine. Mi-am lasat privirea in jos, putin jenata de cele auzite, dintr-un motiv necunoscut.
-Frate, dar ce i-ai facut? A intrebat Kai printre hohotele de ras. Incepusem deja sa ma enervez. Mi-am luat farfuria si am mers in bucatarie sa o spal pentru a scapa de cei doi. Baietii au continuat sa vorbeasca despre bataia primita de roscat de la mine. M-am uitat la ceas. Era ora unsprezece dimineata.
-Cand plecam? Am intrebat intrand in sufrageria peste care se asezase plictiseala.
-Nerabdatoare? A spus Michael afisand un zambet sfidator pe fata.
-Pai cred ca am putea pleca de acum, dar o sa mai stam putin in gara. A spus Kai ridicandu-se de pe canapea. Ma dus sa ma schimb. Michael, dute acasa si ia-ti hainele.
Am urcat si eu scarile , in timp ce roscatul pleca pentru a-mi lua ghiozdanul care se afla inca in baie. Cand am pus mana pe clanta ca sa deschid usa, mi-am amintit greseala facuta de dimineata. Am batut de doua ori la usa. Cum nu venea niciun raspuns de dinauntru am intrat si mi-am luat ghiozdanul aflat langa cosul imens de rufe. In minte mi-a aparut scena care se intamplase nu cu mult timp in urma si am intrat accidental peste Kai in baie. Fata a inceput sa-mi arda, focul central aflandu-se in obrajii mei. Mi-am aruncat privirea in oglinda si ceva nu era in regula deloc. De ce eram toate rosie? Asta nu trebuia sa se intample... nu trebuia sa ma indragostesc in drumulul ca telul meu sa nu fie orbit de lucruri care m- au facut si ma vor face sa sufar... Mi-am dat repde cu apa rece pe fata ca sa ma trezesc din gandurile rele care m-au cuprins. Am iesit din baie cu fata umeda si m-am oprit in fata usii camerei satenului. Inima a inceput sa bat ca o si am simtit ca obrajii imi iau din nou. Foc. Am batut la usa atat de incet incat nu cred ca a auzit.
-Intra! A spus vocea baiatului... din partea cealalta a usii.
Am inspirat puternic, ca si cum m-as fi pregatit sa ma arunc in apa rece ca gheata si am intrat in camera. Kai statea langa fereastra privind in gol ca si cum nu am fi amandoi in acelasi loc. Mi-am luat repede privirea de pe el fiindca din nou era pe jumatate dezbracat. Singurele haine care erau pe el era o pereche de blugi rupti. Acesta s-a indepartat de fereastra si a inceput sa se apropie de mine cu zambetul pe buze... un zambet care nu-mi placea.
-De ce iti intorci privirea, doar mai mai vazut odata fara tricou.... sau e vorba de altceva? A spun acesta apropiindu-se atat de mult incat am fost fortata sa ma lipesc de usa. Si-a pusa mainile de o parte si de alta a capului mei si m-a tintit cu privirea.
De ce nu pot sa ma misc? De ce nu e la fel ca la Michael? De ce nu pot sa-l lovesc? Se pare ca exista doar un raspuns... m-am indragostit. Dar il siu doar de o zi... nu se poate! El si-a dat seama de asta... si isi bate joc de mine. Dar nu pot sa ma apar.
-N-ai decat sa ma lovesti? .... cum ai facut cu dragul meu prieten ? S-au poate... te-ai indragostit de mine?
-Ce te face sa crezi asta? Am intrebat, incercand sa par puternica.
Acesta nu a mai spus nimic. A eliminat si mica distanta dintre chipurile noastre si m-a sarutat. In acel moment,ochii mi s-au inchis automat si un val de sentimente mi-a luat cu asalt corpul facandu-ma sa ma simt minunat. M-am ciupit de mana ca sa vad daca visez sau nu, dar se pare ca acest moment nu era un vis... era realitate. Mi-a tinut buzele lipte strans, pentru ca nu vroiam sa stie ca il plac. Daca nu-I raspundeam, insemna ca nu-l plac, nu? E un lucru logic. Kai inca nu se indeparta de mine, iar eu nu ma miscam c sa-I arat ca nu-mi pasa. Din curiozitate mi-am deschis ochii sa vad ce face. Acesta avea si el ochii. Pentru o clipa n-am putut sa-mi feresc privirea, asa ca tot ce am putut face a fost sa inchid ochii. Corpul incepea sa cedeze, simteam ca numai o pot tine asa. Daca nu faceam repede ceva, satenul va primi raspuns la sarut. Mi-am ifipt repede unghiile in picior reusind sa-mi provoc o mica sangerare. Cumva, biatul a ghicit ce fac asa ca mi-a luat mainile in ale sale strangandu-mi-le puternic pentru a nu scapa. Imi incordasem pumnii si incepeam sa simt cum tot corpul a inceput sa-mi tremure. Fiindca nu mai era nimic sa ma mai duca cu picioarele pe pamant, mi-am eliberat sentimental ce erau inchise intr-o cusca de otel si i-am raspuns sarutului. Acesta mi-a dat drumului la maini si mi-a cupris talia, apropiindu-mi corpul mai aproape de al lui. Prin faptul ca i-am raspuns sarutului, insemna ca am facut o confesiune? Desi din partea mea, cam asta insemna...
Sper sa va placa.
Sunt prima. Yupi:D. Imi place foarte mult povestea. Descri foarte bine, personajele, starile lor, sentimentele, locurile, gandurile si lista poate continua:D Dialogul nu este in exces si asta este bine si cel care este, nu este sec si pus doar asa de ornament. Este bine alcatuit si plasat. Astept nextul si lenea m-a cam oprit sa iti las coment inainte, dar acum lenea m-a oprit sa ma uit dupa greselile gramaticale, dar lasa asta=)), ca am o lene mare.
Astept nextul. Sport si multa imaginatie si ai o stea de aur(*)
Răspunsuri: 162
Subiecte: 7
Data înregistrării: Oct 2008
Reputație:
36
Zupi: 232 z
Well...trec si eu. AM postat la capitolul celallat in care fata il loveste pe Michael, dar a fost sters ca si cap de altfel. Ficul tau imi place foarte nmult. Descrierea e imbinata frumos cu naratiunea si cu dialogul. Imi place ca nu grabesti actiunea si ca ai o idee destul de originala. E interesant faptul ca a trebui sa fuga de acsa pt ca nu era mama ei si sper s ase indragosteascva de vampir. Imi place mai mult de el. Anyway astept nextul!
...Deci, SoUl EaTeR mi-a dat permisiunea sa continui... sper sa va placa^^
Calatoria cu trenul…
Ceea ce tocmai s-a intamplat era real? Chiar ma sarutasem cu un baiat care il cunosc de 12 ore? Mi-am tras o palma peste fata pentru a ma trezi la realitate, dar ochii au inceput sa ma usture curgandu-mi un lichid incolor din ei… Tot mai multe picaturi cad… numite lacrimi, desi acest cuvant nu este de ajuns pentru a exprima tristetea, fericirea sau puritatea unei lacrimi. Am coborat scarile in graba si din cauza ca nu vedeam pe unde merg am intrat din greseala in Michael, forta impactutlui facandu-ne sa cadem pe jos. Acesta se uita mirat la mine, desi fata mea inconstient mi se ascunsese in pieptul lui cald. Din gura mea au iesit mici suspine si lacrimile au curs tot mai abundant, facandu-l pe roscat ingrijorat. Acesta m-a ajutat sa ma ridic si mi-a dat ghizdanul care aterizase putin mai departe. Mi-a pus o mana pe fata ridicandu-mi-o si fortandu-ma sa ma uit in ochii lui.
-Orice s-ar fi intamplat, acum e timpul sa plecam, asa ca stergeti lacrimile altfel aia de la gara o sa creada ca te-am batut sau cine mai stie. Michael chicoteste, dupa care imi arata un zambet care parea cald intr-un fel pervers.
Am incunviintat din cap si mi-am sters lacrimile cu palmele transpirate. Kai a coborat si el cu un rucsac in spate si s-a uitat in ochii mei, dupa care si-a mutat repede privirea. Schimbarea aceasta brusca de atitudine m-a durut ca o intepatura de ac, desi stiam ca sarutul a fost doar ca sa-si bata joc de mine… desi sentimentele mele nu vor sa accepte asta.
-Se ne grabim, daca vrem sa ajungem la timp.
Satenul trece pe langa mine, fara sa faca vreun contact visual… ca si cum n-as fi acolo si iese din casa. Michael se da la o parte din fata mea facandu-mi semn sa ies inaintea lui. Dupa ce am iesit, ochii mei cautau privirea lui Kai, desi acesta vorbea la telefon cu cineva care parea sa fie unul din parinti… sau cel putin o ruda.
-Da… da ma da o sa fiu atent si nu o sa fac ceva nechibzuit… A zis acesta plictisit.
Vine inspre noi, oprindu-se in fata noastra, dupa care ne face semn sa plecam catre gara printr-o miscare a capului, facand suvitele din bretonul putin prea lung sa-i vina in ochi. Am inceput sa mergem, Kai fiind in fata, iar eu si Michael mergeam in urma lui. Niciunul nu zicea nimic, linistea devenind apasatoare. Presiunea care se simtea in aer incepea sa ma copleseasca, facandu-mi picioarele sa tremure in timp ce mergeam. Mi-am ridicat privirea din pamant si am observant ca roscatul il fixa cu privirea pe Kai intr-un mod foarte ostil. Mi-am intors privirea catrea staten. Acesta avea un mers drept, nu leganat ca al altor personae. Spatele sau drept si impunator imi bloca orice sansa de a vedea ce se afla in fata lui. O dorinti de a-l lua in brate de la spate mi s-a implantat in minte. Am intins putin mana spre el, dar am retras-o repede inapoi. Obrajii au inceput sa-mi arda si m-am ciupit tare de ei sa vad daca visez sau nu, dar din pacate totul era real. Gura mi s-a deschis pentru a spune ceva, dar am inchis-o la loc pentru ca ajunsesem la statie… Desi nu observasem inainte, statia era doar la o strada distanta de casa lui Kai. Ne-am oprit la ghiseu sa luam bilete catre statiune. In fata nostra mai erau doar cateva personae, vreo 2-3. Un cuplu care nu pareau sa fie mai mari ca noi si o doamna batrana care abea se sprijinea in baston. Eram cu Michael in spatele lui Kai, simtind un fior usor pe sira spinarii… vroiam sa-l ating, sa-l strang in brate si… Mi-am pus mana pe gura… sa-l sarut, dar nu se putea. Schimbarea sa brusca de atitudine m-a facut sac red ca doar se juca cu mine ca si roscatul, dar intr-un mod diferit. Satenul s-a intors avand in mana trei hartii mici, biletele de tren…
Ne-a inmanat unul mie si unul lui Michael, apoi ne-am indreptat catre un tren lung de culoare cenusie. Ne-am stracurat printre zecile de oameni din statie in tren. Mergand pe coridor in cautarea unui compartiment gol, am reusit sa gasim unul destul de curat. Baietii s- au asezat unul pe o parte si unul pe cealalta. Am ramas in picioare in jur de cinci minute. Nu vroiam sa ma asez langa niciunul, dar nu aveam nicio sansa sa ma asez pe jos… cei doi nu aveau sa ma lase. M-am asezat pe parte cu Kai, inrosindu-ma putin. Acesta privea pe geam rezemandu-si barbia de palma. L-am privit timp de scurt timp si pleoapele au inceput sa mi se ingreuneze din ce in ce mai mult. Fara nicio avertizare, am alunecat intr-o lume in care limita era doar imaginatia mea, desi in mintea mea nu a aparut nicio imagine ce parea sa fie vis, sau cosmar. Alunecand intr-un intuneric obscur , nu mi-am dat seama ca am alunecat, cazand cu capul pe umarul satenului. Pe un fundal ce parea a se fie aflat la mare departare, usa de la compartiment s-a deschis, lasand zgomotul de afara sa patrunda in compartiment, apoi s-a inchis la loc cufundandu-ma intr-o liniste mortuara, care a facut ca intunericul din interiorul mintii mele sa devina infricosator. Peste o perioada care parea o eternitate pentru mine, desi cred ca a durat mult fiindca eram in intuneric, doua maini calde ma indreapta, dar nu imi dau drumul dupa ce consider ca stateam normal. Fara nicio avertizare simt ceva care imi atinge buzele… ceva cald si placut. Intunericul din mintea mea incepea sa dispara si s-a transformat in Kai, desi nu puteam sa ma asigur decat intr-un singur fel ca el era cel care ma saruta. Pleoapele mi s-au ridicat usor, scotand la iveala niste suvite satene care acopereau o pereche de ochi hipnotizatori de culoare cenusiu-inchis pe jumatate deschisi. Inconstient, mi-am pus mainile dupa gatul lui, iar mainile lui au alunecat usor pe spatele meu, strangandu-ma in brate. Am inchis ochii lasandu-ma purtata de placerea corporala, infranata doar de mintea mea. Acesta si-a deschis gura, strecurandu- si limba printre buzele mele . I-am raspuns sarutului, un fior trecandu-mi pe sina spinarii. Mi-am trecut mana prin parului lui, apucandu-l strans ca si cum n-as fi vrut sa-I mai dau drumul, el facand la fel. Parul meu scurt se afla acum in stransoarea mainii lui si nu parea ca avea sa-mi dea drumul prea curand. Peste 5 minute, am rupt sarutul indepartandu-mi putin fata de a lui. Rasuflam aer cu greu, incercand sa iau cat mai mult oxigen odata. Simteam cum fata imi arde foarte tare.
-Chiar iti place sa te joci cu mintea mea, nu? Am spus imediat ce am inceput sa respir normal.
-Cine a zis ca ma joc? Nu crezi in dragoste la prima vedere? A spus acesta radicand dintr-o spranceana.
Ne-am eliberat reciproc in acelasi timp ca si cum am planificat asta si s-a asezat inapoi la locul lui. Ma uitam la el mirata si nu-mi venea sa cred ce tocmai spusese. Asta insemna ca tinea la mine? Nu se poate… adica… numai intelegeam nimic. M-am lasat pe spate si m-am uitat pe tavanul compartimentului incercand sa- mi golesc mintea. Simt ceva cald ca ma apuca de mana si ma uit la mana mea impletita cu a lui Kai. Am zambit si mi-am pus capul pe umarul lui, adormind la loc.
hmmm :-? ideea mi se pare interesanta. Chiar imi place! Vreau sa bagi mai mult mister, mai mult suspans ;;) Asa sunt sigura ca vei atrage mai multi cititori. Am vazut cateva greseli de tastare, dar nu le mai mentionez acum ca sincer imi e lene sa le caut :">. Chiar daca abia s-au cunoscut si deja s-au sarutat, nu mi se pare actiunea grabita. Cum ai spus si tu "dragoste la prima vedere". Imi place de Kai, pare un timp simpatic, dar as vrea sa apara mai mult baiatul cu ochii negri :x. Descriere ai, dialogul nu-i sec... Povestea e ok!
Astept continuarea! Succes la scris!
Ja Ne!
Scuze ca am pus nextul atat de greu dar am avut 5 teze de dat T.T Scz ca e atat de scurt.
No name
O gradina plina de maci pune stapanire pe regatul mintii mele alaturi cu de un cer de culoarea safirului. M-am ridicat in picioare si am observat ca purtam o rochie o rochie alba pana la genunchi. Inconstienta ca e un vis, am inceput sa ma uit in jur pentru a vedea daca era cineva prin preajma. Intinderea de flori era nemargita, neavand niciun copac sau vreo padure prin apropiere. O stare de axientate imi acapareaza tot corpul facand-l sa tremure. Cerul safiriu parea sa nu aiba limite, ceea ce era ciudat deoarece un sentiment de claustrofobie incepea sa apara in coltul inimii mele. Speriata de singuratate, am inceput sa fug in cautare a ceva… orice care putea sa alunge acest sentiment. Peste o perioada de alergat am zarit o umbra intunecata stand ca si cum ar fi o statuie. M-am apropiat timid de ea pentru a observa cine e sau ce e. Era un baiat.. acoperit de sange. Socul m-a facut sa ma indepartez vreo 2 pasi si sa cad pe spate. Baiatul se apropie de mine punandu-se deasupra mea, picaturile de sange de pe corpul lui patand rochia alba. Ochii sai negri m-au strafulgerat cu o privire rece ce parea lipsita de sentimente. Parul sau lung cadea asemeni unei cascade peste chipul meu, gadilandu-mi obrajii. In lumina soarelui reflexiile sale purpurii pareau asemeni culorilor unui curcubeu. Ceva umed mi-a cazut pe frunte. Tremurand, mi-am pus mana si am realizat ca era defapt o lacrima. Am privit atenta chipul lui si am realizat ca baiatul era defapt “ingerul†care mi-a salvat viata cand am lesinat pe bicicleta si cel care mi-a dat hanoracul cu ursul polar. Am ridicat palma in cautarea obrajilor sai. Imediat ce contactul fizic s-a facut, mana mea a inceput sa se umple cu sange, dar am ignorant acest lucru oricat de mult ma ingrozea. Buzele sale s-au deschis, murmurand ceva. A trebuit sa-mi concentrez toata atentia perntru a realize ca spunea: “Imi pare atat de rau†Pana sa apuc sa spun ceva totul s-a intunecat, iar apoi o lumina puternica mi-a provocat usturarea ochilor. Pentru a realize ca Michael ma scutura, tinandu-ma de umeri mi-au trebuit 5 minute.
-Esti bine? Intreba el disperat. De ce plangi?
Mi-am dus repede mana la ochi si am atins obrajii mei umeji care erau inecati in lacrimi. M-am sters cu maneca hanoracului care se afla lange mine si am privit in jur, dar Kai nu era de gasit. Am deschis gura pentru a intreba unde este, dar am inchis-o la loc. Nu cred ca ar fi fost cel mai bun lucru care il poti auzi de la o persoana care a avut o criza de plans in timp ce dormea. Am afisat un zambet destul de real cat sa ma creada.
-A fost doar un cosmar… Nu-I nimic grav…
Acesta a ridicat dintr-o spranceana ca si cum nu ma crede, dar apoi a ridicat din umeri confuz si s-a asezat pe locul din fata mea uitandu-se intens pe geam ca si cum existent mea nu ar exista in acel moment. Pe chipul lui a aparut o urma vaga de tristete care nu credeam s-o vad pe fata unui baiat care are mereu zambetul pe buze.
|