Răspunsuri: 115
Subiecte: 6
Data înregistrării: Sep 2008
Reputație:
26
Zupi: 1.222 z
Umbra se arata
Pasesc cu grija,nevroind sa fac galagie. Iau o torta si o aprind cu un chibrit ce statea pe raftul de pe peretele din dreapta. Lumina se raspandi repede si imi confera mai multa vizibilitate. In fata mea se afla un perete din piatra,iar chiar jos,exista o gaura unde este un buton secret. Doar eu,Tsunade si maestrii satului stim despre acest loc,avand grija ca sa ramana in continuare seret deoarece aici se tineau cele mai importante conferinte,si tot aici,Tsunade ii aduna pe batranii satului pentru a decide in situatii de urgenta. Mut sursa de lumina in mana stanga,ma aplec putin si apas usor butonul. In urmatoarele secunde peretele din piatra din fata mea,care cu cateva minute inainte era de nemiscat,acum se misca,si imi dadea posibilitatea sa ma strecor si sa intru intr-un mic hol. Am intrat,iar peretele sa retras imediat in urma mea. In fata erau doua usi maronii din stejar,in dreapta se afla o alta torta,pe care am aprins-o cu ajutorul alei mele,iar in stanga era un culoar care ducea la rezolvarea multor probleme. Inaintez,strecurandu-mi privirea prin usa intredeschisa aflata la capatul holului. Imping usor usa cu varful piciorului si introduc torta pentru a avea mai multa vizibilitate. Foarte ciudat mi s-a parut cand am simtit o adiere a vantului,care aproape a stins lumanarile din acea incapere. O masa mare din piatra sedea in mijlocul camerei,las torta in suportul de pe perete si ma indrept spre ea. In masa se afla o gaura acoperita cu o bucata de material. Inlatur materialul si il arunc neglijent intr-o parte. Acum in fata mea era pergamentul cel mai important al Konohai,si de asemenea foarte important pentru mine. Il ating usor si incerc sa il iau,insa simt un fior rece si involuntar imi ridic privirea. O silueta mi se afisa dinaintea mea. Mai ridic putin privirea si dau de o pereche de ochi rosii ca sangele. Recunosc ochii aceia,dar nu poate fi el,nu poate fi Sasuke. Facand cativa pasi,umbra devenea tot mai clara si am deslusit ca nu era el,era,era cel ce l-a chinuit multi ani de-a randul,era acela care la inveninat cu ura,era Itachi Uchiha.
- Cum se poate...ma balbaiam,tremuram,nu imi puteam explica cum se putea asa ceva,el trebuia sa fie mort.
- Nu te chinui sa iti dai explicatii,si stai linistita,nici eu nu ti le voi da. Acum sa-ti povestesc o intamplare. In urma cu multi ani,Konoha a fost atacata de fortele inamice din vest,iar fortele Anbu deabia daca mai puteau opune rezistenta. Un copil,care a scapat prin vechile tuneluri subterane a ajuns aici,in acelasi loc unde esti tu acum. A gasit acest pergament si l-a citit,pana a reusit sa fie una cu ce scrie in pergamnet,adica sa puna in aplicare ce scrie acolo. Acest lucru fiind imposibil deoarece nimeni nu mai reusise sa faca asa ceva. Acel copil facea parte din clanul Ookami,cunoscut si sub numele de Spiritul lupului. Acel clan a fost infiintat inaintea Konohai,insa totusi nimeni din acel clan nu reusise sa faca ce scrie pe acel pergament.
- Bun...Si ce legatura am eu cu toate astea? Eu fac parte din clanul Asazuki.zic eu hotarata.
- Nu ma intrerupe,o sa iti raspund la intrebari,dar acum taci si asculta cu foarte mare atentie. Copilul a reusit sa faca toate acestea deoarece el facea parte din doua clanuri avand puterea amandurora. Facea parte din clanul Ookami si clanul Washi,denumit si Ochii vulturului. Clanul Washi a fost vechiul clan Asazuki. El era un descendent al celor doua clanuri. A activat acel pergament,avand o putere incredibila,avea puterea lupului combinata cu cea a vulturului. Desi era doar un copil,a reusit sa distruga fara nici o problema fortele inamice,iar asa Konoha a fost salvata.
- Deci se presupune ca am vreo legatura cu acel copil?spun eu putin confuza.
- Exact. Acel copil a fost...