Da, Mikky-rock68, in sfarsit.
Kira, o sa vezi ca o sa fie doar inceputut. A ce? Vei vedea.
Wafers, poftim next-ul, servit cu dragoste.
Sarajevo, multumesc foarte mult pentru comentariu. Sper sa continui sa citesti (nu pot obliga pe nimeni sa comenteze)
Fic-ul asta il scriu pentru ca am ajuns sa-l ador pe Alex (da, stiu, nu prea pare tinand cont la cate il supun, insa eu il iubesc) si pentru ca... vreau sa-l vad realizat (cum a spus pufarina mea, sper ca te simti).
Acum gata cu palavrageala, sa dam drumul la next*nu de alta, dar trebuie sa ma duc la pufarina*:
Capitolul 3
Dupa ziua de ieri, nu mai aveam niciun chef de nimic. Aveam un gol ciudat in stomac si nu am putut manca nimic. Dimineata am aflat de divortul parintilor lui Mike, mi se parea atat de ciudat. Adica in viata mea nu mi-am inchipuit cum doi oameni ce pareau perfecti impreuna puteau ajunge la un divort. Imi parea sincer rau. Azi o sa trec pe la el. I-am spus lui Jay sa-l sarute pe Jake sa-l faca ca taca in gluma, nu ma asteptam sa o si faca. Am plecat apoi cu Mike la sala de inot. Jason era doar intr-un slip mic si avea ochelarii de inot pe fata. Chiar era sexy, nu pot sa mint, insa ce e al lui Mike, ramane al lui Mike. Mi-am bagat mainile in buzunar si i-am lasat pe amorezi sa vorbeasca. Ma simteam ingnorat, pana cand Jason m-a salutat. Nu am putut sa nu-i raspund, dandu-i apoi un zambet. Dupa ce Jas pleca Mike veni la mine si am mers pe o banca.
Nu stiu la ce ma gandeam cand m-a intrebat ce am patit. Vroiam doar sa-l mint si sa-i spun ca sunt ok, insa ce sa fac daca ma stie poate mai bine ca mine. Ce sa-i spun? Ca puternicul Alex a intrat in depresie? Ca cel care palavragea despre cat de puternic e si ca el nu o recurga in viata lui la lama, si ca se va salva pe sine, acum e in stare sa se arunce in fata trenului? Am oftat. Am incercat sa ma mint ca pot sa trec mai departe, ca imi trebuie doar sex si bautura, insa dupa partida cu Jay imi venea sa ma dau cu capul pe toti peretii, iar fiecare inghititura de whiskey dulce la inceput, devenea amara pe parcurs. L-am privit. Ce sa-i spun?
- Nici nu stiu. Il stii pe Andy, nu?
- Nu-mi spune ca te-ai despartit de el. Si cand credeam ca iti gasisesi pe cineva...
- El s-a despartit de mine, am spus lasandu-mi fata sa cada in palme.
- Gasesti tu pe cineva.
Am oftat mai mult descurajat si l-am vazut ridicandu-se.
- Ma duc sa iau cafea pentru Jason, vrei?
Am dat din cap si am privit bazinul. Razele soarelui intrau prin geamuri si dadeau apei un luciu adorabil. Nu trecu nici un minut si Jason veni langa mine. I-am intins prosopul de langa mine, adus de Mike, si a inganat un 'multumesc'. L-am privit. Cum putea fi cineva atat de nevinovat? Adica, doar uitandu-ma la el, devin gelos. Cerea dragoste, era exact ca un pisic din ala mic pe care oricat de mult l-ai iubi, intotdeauna exista mai multa iubire de oferit pentru el. Nu puteai sa te uiti la Jason si sa iti imaginezi ca el poate face ceva rau.
- Alex, esti bine? ma intreba stergandu-se. L-am privit derutat.
- De ce nu as fi?
- Pentru ca se vede, a spus scurt si s-a asezat langa mine. Ce ai patit?
Chiar era asa de vizibil? Am oftat.
- Sunt pe cale sa clachez. Simt ca sunt un bou si un om bun de nimic. Uita-te la mine, cersesc mila, si de la tine, si de la Mike.
Am inghitit in sec, ridicandu-mi maneca, cat sa mi se vada palma plina de taieturi. Erau proaspete, pe ultimele le facusem chiar azi-dimineata, la scoala. Era mai usor sa indur durerea fizica, decat cea psihica.
- Te tai? m-a intrebat Jason in soapta si mi-a luat mana intr-a lui privind-o mai atent. Am incuviintat.
- Asta nu e nimic, am spus ridicandu-mi putin pantalonul. Taieturi in linie se vedeau de la genunchi. Ambele coapse imi erau si ele pline. Toate erau facute aseara, in baie. Jason doar a oftat si m-a privit, imbratisandu-ma. Am inchis ochii si mi-am lipit fata de umarul lui. L-am rugat sa nu spuna nimic, si m-a asigurat ca numai noi vom stii. Am rasuflat usurat si mi-am ridicat capul. Eram o povara si pe umerii lui. Mike veni inauntru si mi-am tras imediat maneca sa-mi acopere mana la loc. Incepusera iar sa se giugiuleasca, asa ca am luat prima gura din cafea uitandu-ma prin sala. Erau vreo doua fete si cam 4 baieti, 5 cu Jason. Am incercat sa-mi aduc aminte numele lor, insa nu am reusit.
Ma simteam in plus, oriunde eram, ma simteam in plus. O sa ajung sa ma simt in plus chiar si atunci cand sunt singur.
- B-Buna ziua, Mike e acasa?
- Cum, nu stii? m-a privit ridicand o spranceana.
- Ce sa stiu? i-am raspuns la intrebare cu o alta intrebare.
- Mike s-a mutat acum cateva zile.
Am facut ochii mari si l-am privit drept. Cand se mutase si eu de ce nu stiam nimic?
- A-Atunci va rog sa ma scuzati, mi-am prezentat scuzele si ma pregateam sa plec.
- Stai, m-a oprit punandu-si o mana pe umarul meu. Ramai, daca tot ai venit.
Am acceptat cu greu, dupa ce m-am certat cu mintea mea. Am oftat si m-am lasat condus in salon, unde, pe masa, se afla o sticla de whiskey si un pahar pe jumatate plin. M-a invitat sa iau loc si asa am si facut, ce-i drept, cam sfios. A venit cu un pahar si mi l-a pus in fata, deschizand sticla si turnandu-mi.
- Nu, nu be-
- Alex, ma supar, mi-a taiat-o si m-a privit serios.
Am oftat si am incuviintat. Mi-era rusine sa beau cu tatal lui Mike, asa, cot la cot. Adica il consider ca pe un tata, ce-i drept unul pe care il respect mai mult decat pe greseala universului sau chiar decat propriul meu tata. Am luat o gura din lichidul maroniu-galbui. Aseara bausem whiskey, in timp ce ma taiam -cam inconstient din partea mea-, insa de ce ma simteam ametit in halul asta? Indemnat de tatal lui Mike care isi ineca si el amarul la fel ca mine, am inceput sa beau serios, fara sa mai tin cont ca maine am scoala sau ca beau cu tatal celui mai bun prieten.
Kira, o sa vezi ca o sa fie doar inceputut. A ce? Vei vedea.
Wafers, poftim next-ul, servit cu dragoste.
Sarajevo, multumesc foarte mult pentru comentariu. Sper sa continui sa citesti (nu pot obliga pe nimeni sa comenteze)
Fic-ul asta il scriu pentru ca am ajuns sa-l ador pe Alex (da, stiu, nu prea pare tinand cont la cate il supun, insa eu il iubesc) si pentru ca... vreau sa-l vad realizat (cum a spus pufarina mea, sper ca te simti).
Acum gata cu palavrageala, sa dam drumul la next*nu de alta, dar trebuie sa ma duc la pufarina*:
Capitolul 3
Dupa ziua de ieri, nu mai aveam niciun chef de nimic. Aveam un gol ciudat in stomac si nu am putut manca nimic. Dimineata am aflat de divortul parintilor lui Mike, mi se parea atat de ciudat. Adica in viata mea nu mi-am inchipuit cum doi oameni ce pareau perfecti impreuna puteau ajunge la un divort. Imi parea sincer rau. Azi o sa trec pe la el. I-am spus lui Jay sa-l sarute pe Jake sa-l faca ca taca in gluma, nu ma asteptam sa o si faca. Am plecat apoi cu Mike la sala de inot. Jason era doar intr-un slip mic si avea ochelarii de inot pe fata. Chiar era sexy, nu pot sa mint, insa ce e al lui Mike, ramane al lui Mike. Mi-am bagat mainile in buzunar si i-am lasat pe amorezi sa vorbeasca. Ma simteam ingnorat, pana cand Jason m-a salutat. Nu am putut sa nu-i raspund, dandu-i apoi un zambet. Dupa ce Jas pleca Mike veni la mine si am mers pe o banca.
Nu stiu la ce ma gandeam cand m-a intrebat ce am patit. Vroiam doar sa-l mint si sa-i spun ca sunt ok, insa ce sa fac daca ma stie poate mai bine ca mine. Ce sa-i spun? Ca puternicul Alex a intrat in depresie? Ca cel care palavragea despre cat de puternic e si ca el nu o recurga in viata lui la lama, si ca se va salva pe sine, acum e in stare sa se arunce in fata trenului? Am oftat. Am incercat sa ma mint ca pot sa trec mai departe, ca imi trebuie doar sex si bautura, insa dupa partida cu Jay imi venea sa ma dau cu capul pe toti peretii, iar fiecare inghititura de whiskey dulce la inceput, devenea amara pe parcurs. L-am privit. Ce sa-i spun?
- Nici nu stiu. Il stii pe Andy, nu?
- Nu-mi spune ca te-ai despartit de el. Si cand credeam ca iti gasisesi pe cineva...
- El s-a despartit de mine, am spus lasandu-mi fata sa cada in palme.
- Gasesti tu pe cineva.
Am oftat mai mult descurajat si l-am vazut ridicandu-se.
- Ma duc sa iau cafea pentru Jason, vrei?
Am dat din cap si am privit bazinul. Razele soarelui intrau prin geamuri si dadeau apei un luciu adorabil. Nu trecu nici un minut si Jason veni langa mine. I-am intins prosopul de langa mine, adus de Mike, si a inganat un 'multumesc'. L-am privit. Cum putea fi cineva atat de nevinovat? Adica, doar uitandu-ma la el, devin gelos. Cerea dragoste, era exact ca un pisic din ala mic pe care oricat de mult l-ai iubi, intotdeauna exista mai multa iubire de oferit pentru el. Nu puteai sa te uiti la Jason si sa iti imaginezi ca el poate face ceva rau.
- Alex, esti bine? ma intreba stergandu-se. L-am privit derutat.
- De ce nu as fi?
- Pentru ca se vede, a spus scurt si s-a asezat langa mine. Ce ai patit?
Chiar era asa de vizibil? Am oftat.
- Sunt pe cale sa clachez. Simt ca sunt un bou si un om bun de nimic. Uita-te la mine, cersesc mila, si de la tine, si de la Mike.
Am inghitit in sec, ridicandu-mi maneca, cat sa mi se vada palma plina de taieturi. Erau proaspete, pe ultimele le facusem chiar azi-dimineata, la scoala. Era mai usor sa indur durerea fizica, decat cea psihica.
- Te tai? m-a intrebat Jason in soapta si mi-a luat mana intr-a lui privind-o mai atent. Am incuviintat.
- Asta nu e nimic, am spus ridicandu-mi putin pantalonul. Taieturi in linie se vedeau de la genunchi. Ambele coapse imi erau si ele pline. Toate erau facute aseara, in baie. Jason doar a oftat si m-a privit, imbratisandu-ma. Am inchis ochii si mi-am lipit fata de umarul lui. L-am rugat sa nu spuna nimic, si m-a asigurat ca numai noi vom stii. Am rasuflat usurat si mi-am ridicat capul. Eram o povara si pe umerii lui. Mike veni inauntru si mi-am tras imediat maneca sa-mi acopere mana la loc. Incepusera iar sa se giugiuleasca, asa ca am luat prima gura din cafea uitandu-ma prin sala. Erau vreo doua fete si cam 4 baieti, 5 cu Jason. Am incercat sa-mi aduc aminte numele lor, insa nu am reusit.
Ma simteam in plus, oriunde eram, ma simteam in plus. O sa ajung sa ma simt in plus chiar si atunci cand sunt singur.
*~*
Era in jur de ora patru dupa-masa. Imi adusesem aminte de un CD pe care l-am lasat acum vreo luna la Mike si am hotarat sa ma duc sa-l iau. Mi-am pus o pereche de bermude ca sa-mi acopar taieturile reinnoite, si un tricou simplu, gri. Am coborat jos si m-am incaltat cu tenisii, fara sa mai bag lumea din living in seama. Pe drum am mers singur, nu m-am intalnit cu nimeni si sincer nici nu cred ca as fi vrut. Cand am ajuns in fata usii casei am sunat la sonerie. Am asteptat pana ce usa mi s-a deschis, insa nu de cine ma asteptam. Tatal lui Mike, Jerold, ma privea de sus cu ochii intunecati. Am inghitit in sec si am intraznit sa spun ceva.- B-Buna ziua, Mike e acasa?
- Cum, nu stii? m-a privit ridicand o spranceana.
- Ce sa stiu? i-am raspuns la intrebare cu o alta intrebare.
- Mike s-a mutat acum cateva zile.
Am facut ochii mari si l-am privit drept. Cand se mutase si eu de ce nu stiam nimic?
- A-Atunci va rog sa ma scuzati, mi-am prezentat scuzele si ma pregateam sa plec.
- Stai, m-a oprit punandu-si o mana pe umarul meu. Ramai, daca tot ai venit.
Am acceptat cu greu, dupa ce m-am certat cu mintea mea. Am oftat si m-am lasat condus in salon, unde, pe masa, se afla o sticla de whiskey si un pahar pe jumatate plin. M-a invitat sa iau loc si asa am si facut, ce-i drept, cam sfios. A venit cu un pahar si mi l-a pus in fata, deschizand sticla si turnandu-mi.
- Nu, nu be-
- Alex, ma supar, mi-a taiat-o si m-a privit serios.
Am oftat si am incuviintat. Mi-era rusine sa beau cu tatal lui Mike, asa, cot la cot. Adica il consider ca pe un tata, ce-i drept unul pe care il respect mai mult decat pe greseala universului sau chiar decat propriul meu tata. Am luat o gura din lichidul maroniu-galbui. Aseara bausem whiskey, in timp ce ma taiam -cam inconstient din partea mea-, insa de ce ma simteam ametit in halul asta? Indemnat de tatal lui Mike care isi ineca si el amarul la fel ca mine, am inceput sa beau serios, fara sa mai tin cont ca maine am scoala sau ca beau cu tatal celui mai bun prieten.
You don't have to 8e a good person to 8e a hero.