Cea mai infricosatoare carte citita

[Haruchi]

Bun,ma simt ametita pentru ca aud de carti cu Satana. Si eu fiind o crestina innraita(nu merg la Biserica,dar cred in toate),nu cred ca am tupeul sa citesc asa ceva. Cartile lui S. King mi-au indus mereu o stare de neliniste,atunci cand citeam mi se parea ca tot e malefiiic daca tot se vorbeste despre Domnisoara Cristina pe aici, trebuie sa o adaug pe lista sa vad cum e (bun, dupa ce citesc Faust va avea prioritate). Ce sa spun? Nu mi s-au parut niciodata filmele foarte sangeroase prea infricosatoare,radeam cu mancare in gura in timp ce ma uitam. Sunt mai interesante cele cu inteles mai adanc.

[Saravis]

Atunci citeste ,, Calaretul fara cap ''de Mayne Reid ,care nu e de loc scurta ,si chiar infricosatoare.Numai descrierea calaretului fara cap ,cand isi face aparitia prin ceata, si iti face parul maciuca .
Exista si un film cu acest nume ,dar trateaza alt subiect.

De fapt, aceasta carte mie nu mi s-a parut deloc infricosatoare si am citit-o la unsprezece ani. Nu m-a facut sa simt vreo neliniste sau ceva, e pur si simplu un om care-si tine capul in mana. Nu e o carte infricosatoare, cel putin din punctul meu de vedere.
Si ca sa fiu si eu la topic, nu am citit carti care sa ma sperie cine stie ce. Cartile scrise de Agatha Christie ma mai infiorau cateodata, dar nimic mai mult. Totusi, am citit intr-o carte cu mai multe chestii infricosatoare despre Jack Spintecatorul si pot sa spun ca asta m-a ingrozit putin...

[Diz]

Bun,ma simt ametita pentru ca aud de carti cu Satana. Si eu fiind o crestina innraita(nu merg la Biserica,dar cred in toate),nu cred ca am tupeul sa citesc asa ceva. Cartile lui S. King mi-au indus mereu o stare de neliniste,atunci cand citeam mi se parea ca tot e malefiiic daca tot se vorbeste despre Domnisoara Cristina pe aici, trebuie sa o adaug pe lista sa vad cum e (bun, dupa ce citesc Faust va avea prioritate). Ce sa spun? Nu mi s-au parut niciodata filmele foarte sangeroase prea infricosatoare,radeam cu mancare in gura in timp ce ma uitam. Sunt mai interesante cele cu inteles mai adanc.

...
...
...
Seriously?

Si ca sa nu las postul total off-topic, pana acum am citit doua carti care ar putea fi descrise ca infricosatoare. Prima, care as putea zice ca a fost relativ ( si aici pun un mare accent ) infricosatoare ( desi nu ar fi cuvantul care l-as alege, ci mai degraba undeva la marginea campului cuvantului ) a fost The Hellbound Heart de Clive Barker. De fapt, este infricosator cat de proasta si enervanta poate fi, si este infricosator gandul de a ma apuca de alta carte scrisa de aceasta persoana.

Acum, la capitolul cu adevarat infricosator, ridicat parul pe ceafa si toate cele, vine World War Z, dar vad ca Cyber deja a pus cartea asa ca nu mai are rost sa adaug si eu ceva. A fost spus tot ce trebuia zis.

[Nephilim.]

singura carte care m-a infricosat atat de tare incat sa ma opresc din citit a fost "Cosmar de inchiriat" - Serge Brussolo. de fapt, a fost mai mult scarba. scena cainelui calcat de masina de la inceputul cartii mi-a intors stomacul pe dos. dar cu toate astea, tot vreau s-o citesc. doar trebuie sa aleg momentul oportun.

apoi, "Exorcistul" - William Petter Blatty a fost o carte destul de creepy.

[Clau~]

Una din cele mai axate carti pe thriller si horror pe care le-am citit a fost "Chinuieste-i pe copii" de john Saul si, presimt ca, "Umbra" de acelasi autor are aceeasi cantitate de scene macabre. Cartile lui sunt unele din cele mai... Nu infricosatoare. As putea spune chiar captivante, pentru ca e absolut imposibil sa nu iubesti felul simplist si ideile de bun gust imbinate cu umorul satiric si cateva linii pshilogice. Nu e infricosatoare/horror doar prin prezenta scenelor terifiante demne de orice film thriller bun, e si atmosfera ce ti-o da intreaga carte. Eu una sunt indragostita de felul de a descrie cu atat mult sange rece o astfel de scena; si cred ca si asta te face sa te intrebi: "Wow... He is a murderer or something?" Because Saul's books are really creepy and full of mistery. <3 Cine nu iubeste misterul presarat cu momentele de suspans si replici comice? Is just too perfect to me. ^_^
Nu e ca m-a speriat in mod special vreo carte de-a lui, dar chiar iti da niste fiori. E ceva mai presus de cuvinte sau lectura, iar coperta si cartea in sine parca striga numele lui. E inevitabil sa nu recunosti stilul acela, chiar daca ai citi trei sute de paragrafe de autori diferiti. Tot ai sti care e a lui; "miroase" a funebru si macabru. So, if somebody wants a good book with thriller and paranormal, sa incerce John Saul. Orice carte e recomandabila, din punctul meu de vedere. Si alt autor care chiar trezeste in tine anumite sentimente este bine-cunoscutul Stephen King, of course. The king of the horror books, right? Si el merita citit. De fapt, e genial si trebuie citit. Cartile bune nu prea au nevoie de introduceri, dar va pot recomanda din suflet cei doi autori. Si, daca preferati literatura autohtona, va recomand o carte foarte simpatica, cu un stil destul de simplist si niste actiune tare interesanta si supranaturala, bineinteles. Se numeste "Cosmarul" si este scrisa de Alex Marinescu. Am citit-o in urma cu ceva timp, vazand-o pe colega-mea ca rasfoia o carte rosie. Coperta nu parea interesanta si nici titlul nu atragea, insa m-a indemnat ceva s-o citesc. Si nu regret in nici un fel. Este o poveste foarte interesanta care contine mistere, secrete familiale, spirite, demoni, posedari, morti si crime ciudate, mistere, lumi ciudate, MISTERE, nazism si, nu in ultimul rand, horror. E genul de carte pe care o citesti stand pe banca in parc sau vorbind la telefon, dar te captiveaza cu totul si eu una sunt amorezata pana peste cap dupa ea.
So, cam astea ar fi recomandarile la capitolul "horror". ^.^

[StelutaAlbastra]

Hmm... pana acum nicio carte nu m-a speriat/ Poate doar "Calaretul fara cap", m-a speriat in unele faze, imi era frica sa citesc mai departe. Iti dadea un sentiment de panica, scenarii urate imi intrau in mine, totusi nu a fost horror dupa parerea mea. Dar nu m-a speriat incredibil de tare, asa ca nu pot spune ca am citit carti horror. Poate doar sarutul de la sfarsit m-a speriat... yack!

Vreau sa ma apuc de cateva, dar nu stiu unde sa gasesc.

[Charlotte]

M-am uitat printre posturile anterioare si am fost surprinsa sa vad ca majoritatea cartilor nominalizate sunt de fictiune. Cartea care m-a speriat peste masura a fost Fenomenul Pitesti de Virgil Ierunca. Am citit-o in miezul zilei, singura acasa, dar daca era sa sune telefonul sau cineva la usa cand o citeam, as fi avut un atac de cord. Cartea ma sperie pentru ca mi se pare imposibil ca omul sa ajunga intr-un asemenea stadiu primitiv si ce e povestit acolo nu s-a intamplat in 300 a.d. ci foarte recent. Toate tehnicile descrise acolo m-au facut sa-mi pierd increderea in omenire.

Aceasta carte m-a speriat de la cap la coada. Ar mai fi apoi acele carti care au anumite capitole sau secvente narative care ma aduc intr-o spaima inexplicabila, straniu ar fi ca in ultimul timp nicio alta carte nu m-a mai captivat in asa masura. Prima care m-a facut sa trec prin asemenea momente a fost Hobbitul de J.R.R. Tolkien. Nu o sa uit ca luam cu mine cartea peste tot ca s-o citesc ( mi-a placut foarte mult, am citit-o acum opt ani daca nu ma insel ) si la un moment dat cand il asteptam pe tata in masina si ajunsesem la partea cand Bilbo coboara in pestera si-l observa pe Smaug. Scena aceea a luat-o conotatie foarte puternica in mintea mea si tot ce a urmat dupa a fost infricosator pentru mine. Sunt curioasa cum mi s-ar parea acum carte.

Asa a fost si cu descrierile de razboi din Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu. Cartea mi-a placut foarte mult, insa acele secvente si cand Stefan Gheorghidiu descrie spaima prin care a trecut si cum simtea moartea aproape, m-au impresionat foarte tare. Bine, citeam si cartea la 12 noaptea si ascultam o melodie foarte dramatica, dar a fost ca un dus puternic cu adrenalina. O alta carte asemanatoare a fost Traiesc din nou de Principesa Ileana, in special atunci cand descrie atacul asupra Brasovului din ziua de Pasti. Ascultam Haggard atunci, Per Aspera Ad Astra mereu s-a potrivit in mintea mea cu orice descriere de razboi ( in special WW2 and Romania in the last world war ). Imi amintesc cat de greu am adormit in seara aceea din cauza spaimei, ma simteam ca si cum eu insami eram sub atac armat.

Si ultima carte ar fi Dagon si alte povestiri macabre de H.P. Lovecraft. Dagon a fost cea care m-a marcat, dar pun asta pe seama varstei, cred ca eram tot prin clasa a IVa, maxim a Va. Inca de atunci mi s-a parut foarte interesanta povestea, in special finalul, dar usor infiorator.

[Nero19]

Wow...nu pot sa cred ca am gasit un asemenea topic...
Well ce pot zice...mie mi s-a parut ca Misery de Stephen King a fost cea mai infricosatoare carte citita pana acum deoarece m-a speriat in ultimul hal...Pur si simplu mie si frica sa ma mai ating de medicamente ca nu cumva sa dau de chestiile alea numite "Novril"(stiu ca e nume fictiv dar tot mie frica sa nu dau de asa ceva)

[Damon]

Hah. Cele mai infricositoare carti pentru mine sunt chestiile romance, pentru ca atunci cand sunt combinate si cu prostia, devin terifiante.

In fine, cea mai buna carte horror o consider ca fiind Pet Sematary, de Stephen King. Cut toate ca Domnisoara Christina e cartea mea preferata, sunt de parere ca Mircea Eliade exceleaza ca si mister si fantasy, iar King reuseste sa provoace si putina groaza. Cel putin cred, nu-i ca si cum ai sta tu acolo citind linistit cartea, si cand intorci pagina tresari, ca si la film, dar King este un pic mai generos in detaliile sinistre si sangeroase, descriind efectiv trupurile-n descompunere, pe cand Eliade este un pic mai... "bland".

[DeDal N.]

@Damon
OK, daca romance te sperie e una dar nu inteleg de ce incluzi prostia omeneasca fix dupa. E o treaba sa nu apreciezi tu ceva pentru ca nu e pe gustul tau si e alta sa spui asa ceva despre un gen doar pentru ca nu iti place tie. Obisnuiam sa citesc cate un roman din genul asta pe zi si ma ajutau sa ma relaxez si de la un timp te saturi de ele, true, dar e un drum lung pana la ceea ce numesti tu prostie omeneasca. Chill.

Si ca sa nu fiu off, un roman ce m-a speriat a fost Soarele e orb scris de Curzio Malaparte. Nu are nici o scena infricosatoare, ci mai degraba subiectul cartii e unul descris cu atata relaxare incat nu iti vine sa crezi ca autorul vorbeste despre razboi si modul in care acesta ii afecteaza pe cei din imprejur. Te obisnuiesti sa citesti romane pline de crime dar sunt unele fapte ce te pot speria mult mai mult decat obisnuitele decapitari.