Sentimente

[minako]

Mai am putin si incep sa plang pe aici :((:((....de ce a murit ?:((........nu e corect .:((.......vreau continuarea ...gambate ....m-ai facut curioasa si trista parca as simti eu acele sentimente.:((.......

[::::yamashita ayumu::::]

scz ca nu am mai dat pe aici....dar am avut prea multe pe cap:D
revenind....e calumea continuarea si e si trista in acelasi timp...nu prea stiu ce sa mai zic...sincer mie lene sa scriu comuri....dar sa stii ca dak nu com. cand puii contnuarea nu inseamna ca nu citesc ce ai scris:-P
succes in continuare si gambate:*

[azami]

Ca oricarei fete de liceu a inceput sa-mi placa de un baiat de la o clasa alaturata si i-am povestit totul colegei mele. Vroiam sa ma schimb, sa incep sa am iar incredere in cei din jur, dar iar am gresit (sau cel putin asta am crezut cand colega mea i-a povestit baiatului respectiv totul.)
Alex ( baiatul de care imi place) a crezut ca e doar o gluma si nu a luat in serios ce i-a zis.
Intr-o zi cand iesam de la ore, foatre nervoasa ca profesorul de psihologie se da la mine, am intrat intr-o fata si am cazut peste ea.
Mi-am cerut scuze si am ajutat-o sa se ridice, apoi am facut cunostiinta si mi-a spus ca o cheama Mira si ca e de la o clasa de a 9-a. A devenit una din cele mai bune prietene ale mele si cu timpul am aflat ca e sora lui Alex, lucru care m-a ajutat sa ma apropii de el mai mult, dar nu avea sa dureze mult aceasta prietenie.
Mi-am facut multi prieteni noi si credeam ca totul o sa se schimbe si ca pot sa fiu iar fericita, sa am incredere in cei din jurul meu si ca pot reveni la normal, sa am o viata ca oricare alta si sa uit de toata suferinta,dar atunci vin parintii mei cu ideea sa ne mutam. Abia incepusem sa-mi fac prieteni noi si acum sa plec si sa las totul in urma? De ce cred ei ca e asa usor? Adica e adevarat ca am suferit mult aici dar totusi am si cateva amintiri placute pe care nu vreau sa le las in urma. Chiar daca sunt o fire sociabila nu o sa-mi fac chiar asa de repede prieteni noi.
Timp de o saptamana am incercat sa ascund prietenilor mei faptul ca ma voi muta si ca poate nu ii mai voi vedea vreodata.Am reusit pana in ziua in care mama a venit la scozla sa vorbeasca cu dirigintele si sa ceara transferul .
Normal ca atunci cand au aflat s-au suparat pe mine si timp de doua zile au incercat sa ma evite. Ma simteam prost ca i-am mintit si m-am purtat ca si cum nimic nu se intamplase si mai ales ca mai aveam doar 4 zile pana la plecare si nu suportam gandul ca vor ramane suparati pe mine. Dar in penultima zi a venit Alex si a zis ca are o surpriza pentru mine, un lucru pe care spera ca nu il voi uita. M-a legat la ochi si m-a dus undeva unde se aflau prietenii mei.
Avea sa fie intradevar un lucru pe care nu il voi uita nici o data. Erau prietenii mei adevarati si m-au iertat ca i-am mintit, in plus au organizat o petrecere de ramas bun. Cand am vazut totul am realizat ca exista intradevar prieteni buni pe care te poti baza si care nu te tradeaza si care poate nici nu te uita chiar daca esti departe, Pastreaza toate amintirile placute si iti scriu cat de des posibil. Cand petrecerea s-a terminat Alex s-a oferit sa ma duca acasa, iar ceilalti s-au retras lasandu-ne singuri. In drum spre casa a inceput sa-mi spuna tot felul de cuvinte frumoase care sa ma ajute sa uit ca voi pleca. La un moment dat s-a oprit si m-a luat de mana zicandu-mi ca tine prea mult la mine ca sa ma piarda. Atunci eu am tras mana si am alergat spre strada fara sa ma uit. O masina venea cu viteza, iar Alex m-a inpins si a fost calcat. Am chemat salvarea care l-a dus la spital, apoi i-am anuntat parintii si prietenii. Cand ei au ajuns eu am plecat in fuga spre parc. Cerul incepe sa se intunece, apoi apar si picaturile de ploaie care lovesc violent asfaltul. Ma apropii de lac si ma las incet in jos pe pamantul rece. Vroiam sa plang dar nu aveam lacrimi, vroiam sa tip, dar nu aveam voce. Tot ce gandeam atunci era: “ Daca moare e numai vina mea. As vrea sa imi pot da viata pentru ca el sa traiasca.”
Atunci o lumina apare in fata mea si se aude o voce:
- Chiar vrei sa-ti dai viata pentru el?
- Da, as face orice sa nu moara.
- Te pot ajuta dar sa nu regreti mai tarziu.
- Te asigur ca nu voi regreta. raspund eu hotarata.
Atunci lumina se face din ce in ce mai puternica si ma acopera, iar vocea se aude iar:
- Mai ai vreo dorinta?
- Una singura: Toti sa-si aduca aminte doar clipele bune petrecute cu mine.
- Iti promit ca asa va fi dar inainte sa trecem mai departe trebuie sa-ti mai spun ceva. Vei fi blestemata sa ramai pe pamant ca o fantoma, nimeni sa nu te poata vedea sau auzi, decat in noptile cu luna plina. Accepti totusi?
- Da. raspund si mai hotarata.
In acel moment imi era deajuns sa stiu ca Alex va fi bine si ca nimeni nu va mai suferi din cauza mea. Am simtit cum corpul meu se raceste si mi-am vazut intreaga viata trecand prin fata ochilor, dar cu toate acestea nu eram trista si nu regretam nimic.
Stiam ca va fi mult mai rau decat daca m-as fi mutat deoarece aveam sa imi vad prietenii zilnic dar nu voi putea vorbii cu ei. Dar imi ajungeau noptile cu luna plina.
Totul a luat sfarsit si m-am trezit la spital langa patul lui Alex care se trezise din coma si se simtea destul de bine. Atunci intra doctorul in camera si trece prin mine. Trebuia sa fiu pregatita pentru asta dar ma durea enorm de rau ceea ce se intampla. Ca nu puteam fi acolo sa ma bucur alaturi de ceilalti pentru revenirea lui.
- Ma mir ca ai mai scapat. Nu iti mai dadeam nici o speranta. Cred k un inger te pazeste. se aude vocea serioasa a doctorului.
- Intradevar un inger. Ella va fi intodeauna un inger pentru mine,un inger care m-a parasit si care si-a dat viata pentru mine. raspunde cu tristete Alex.
Am plecat de acolo pentru ca imi doream sa pot sa ii spun ca imi pare rau pentru tot, sa il rog sa ma ierte, dar acest lucru nu mai era posibil. Totusi noptile cu luna plina erau o binecuvantare pentru mine si astfel am putut sa-mi cer scuze si sa gasesc pacea de care aveam nevoie.
Am ramas o fantoma din neant, care bantuie in cautarea unui loc, un loc unde sa pot ramane fara a mai sti de ce se intampla in jur.


Sper ca v-a placut ficul meu si nu v-am dezamagit cu sfarsitul.

[Ice_angel_234]

mia placut la nebuni ficul tau!:love:.e absolut superb si finaul a fost unul la care nu ma asteptam...dar mia placut.sincere felicitari.ai talent si sper sa mai scrii si alte ficuri..:chuu:

[minako]

Mi-a placut ficul tau la nebunie :love: desi are un final trist ... Atat de mult tinea la Alex incat si-a dat viata ... :((:((...poate o sa faci si sezonul 2 ...:X

[edit mely] prea multi smiley

[::::yamashita ayumu::::]

waw...si-a dat viatza pt ca cineva sa traiasca e foarte interesant....vb lu minako pt pui si sezonul 2:D,oricum ar fi noi asteptam cu nerabdare......si speram ca vom citit cat mai multe ficuri scrise de tn:*...bye:-H