Jurnalul vietii mele - [+18]

[Biscu' iz back ^^]

Ma simt bine ... Eu sunt acel cineva si sunt mandra ca ai luat in considerare sfaturile mele. Ti-ai revenit, multumesc cerului, dupa muulta vreme de absenta.

Capitolul tau ... mult mai bun. Ai avut ceva descriere, si figurile de stil si-au facut simtita prezenta chiar placut. Naratiunea a fost mereu ceva la care te-ai priceput , nu am ce comenta. Si dialogul ... a fost bun [ 2 replici :D ].
Actiunea a fost minunata, chiar imi place aceasta latura a personajeor. Nu cred ca a mai fost vre-un fic de acest gen si sincer imi pare bine ca s-a gandit cineva la asta. Singura problema mare - capitolele prea scurte.

Acestea fiind spuse remarc cu placere revenirea lui Ťuŕcόαz ❃ in legile ficului si va urez mult succes in continuare.

[Kayla.]

Am revenit. Dupa o indelungata absenta, am revenit in sfarsit. Tin sa va multumesc DeDal N. , Lexxi. si â–«Biscuitsel :xâ–« pentru comentari. So, sa nu o mai lungesc mult, aici aveti next-ul:


Capitolul 8- Plecarea

Dimineata isi face aparitia. Razele soarelui patrund usor printre jaluzelele ferestrei, trezindu-ma la realitate. Ma ridic usor din pat si ma indrept spre baie. Imi dau pijamalele jos si intru in cabina de dus, rasfatundu-ma sub jetul caldut de apa aproximativ cincisprezece minute. Ies din cabina si imi streg corpul cu un prosop, mai apoi luandu-mi halatul de baie pe mine. Ma spal pe dinti si pe fata si revin in camera. Ma duc la dulapul de haine de unde imi aleg o pereche de pantaloni de blugi treisferturi, un maieou albastru pe care scrie ’’Dry dreams’’ si un bolero alb. Imi pun un colier cu pandantiv, o pereche de cercei in forma de inimioara, niste bratari negre si doua inele din argint. Imi indrept parul cu placa, mai apoi urmand sa-l las liber, ma machiez cu rimel, creion dermatograf negru si luciu de buze. Ma incalt cu o pereche de bascheti albastri si imi dau cu putin parfum. Imi deschis cele doua trollere mari si incep sa imi pun tot ce imi trebuie: hainele, incaltamintea, cosmeticele, accesorile si multe altele. Dupa aproximativ o ora sunt gata cu bagajele. Imi iau cele doua trollere si cobor la micul dejun.

In timp ce coboram scarile, ma gandeam la visul de aseara, iar cum nu eram atenta, cand mai aveam doua trepte de coborat ma impiedic si aterizez pe burta. La impactul cu parchetul scot un geamat de durere. Ma ridic si observ ca toate familia mea se abtinea sa nu rada. Ingan un ’’Buna dimineata’’ si ma asez la masa, incepand sa iau micul de jun. In timpul mesei, ii aruncam mici priviri fratelui meu, ce isi savura linistit cerealele cu lapte. Daca ar stii ce vis am avut…
Dar totusi trebuie sa recunosc ca in vis arata destul de bine. Chiar mi-a placut ce mi-a facut in vis. La acest gand rosesc imediat. Oh, doamne, la ce ma gandesc eu acum. Cand oare am devenit asa de perversa, nici eu nu stiu. Dupa zece minute de cand sunt la masa, ma ridic si ma duc pentru ultima oara in camera mea din aceasta casa sa vad daca nu am uitat ceva. Dupa ce ma asigur ca totul e in ordine, cobor jos unde ii vad pe tata, mama si Kankuro asteptandu-ma.

-Copii, sunteti gata sa va luati ramas bun de la aceasta casa si sa salutati noua voastra casa? Intreba tata entuziasmat
Nu stiu de ce era atat de entuziasmat, eu nu vedeam nimic frumos la aceasta mutare. Defapt eram total indiferenta, ne mai mutaseram de multe ori, deci nu avea ce sa fie diferit de aceasta data, sau poate ca ma inselam. O sa vad cand o sa ajung, nu trebuie sa trag concluzii pripite.
-Mda! am raspuns eu si fratele meu cu jumatate de gura
Dupa aceste replici, ne-am urcat in masina, destinatia noastra fiind aeroportul. Ajunsi la aeroport, am auzit ca avionul spre Italia va deloca in cinci minute. Ne-am indreptat spre pista pentru a ne urca in avion. La intrarea in avion se alfa o stewardesa ce ne-a indicat locurile noastre. Dupa ce toti pasageri si-au ocupat locurile, o alta stewardesa ne-a anuntat sa ne punem centurile pentru ca urma sa decolam.

Mi-am sprijinit capul de fereastra. Aveam nevoie de odihna, fiindca aveam de parcurs un drum lung si obositor.
Italia, asteapta-ne, ca venim, mi-am spus in gand, iar apoi am adormit...

Asteptam pareri/critici/sfaturi/aprecieri orice e binevenit!

[Biscu' iz back ^^]

Sunt prima, sunt primaaa !! :X
Deci: da, ai o naratiune minunata. Este punctul tau forte si progresezi cu fiecare capitol. Descrierea scartaie putin si pe alocuri lipseste. Figurile de stil sunt simple si uneori parca nu le acorzi suficienta atentie. Cred ca e datorita faptului ca te axezi mai mult pe naratiune, insa ar fi bine sa cuprinzi toate modurile de expunere in egala masura pentru un capitol mai reusit.
Dialogul no comment .
Actiunea pare putin grabita insa nu exagerat. Greseli nu am vazut , exprimarea merge bine.
Capitolele sunt potrivite dar parca mai frumos ar fi sa savuram mai mult din ele.

Toate bune si frumoasa numai next-ul sa vina sanatos >:D< Multa bafta :X !
h*u*g*s

[SnowFlake.]

Eu ;;). A doua, pe sistem ;x.
`` rasfatundu-ma `` - răsfăţându-mă
`` streg `` - ÅŸterg
`` micul de jun `` - micul dejun
`` ii aruncam mici priviri fratelui meu `` - ar fi sunat mai bine `` îi aruncam scurte priviri ``
`` -Copii, sunteti gata sa va luati ramas bun de la aceasta casa si sa salutati noua voastra casa? `` -> repetiţia asta nu sună bine.
La sfârşit ai repetat de prea multe ori cuvântul `` avion ``, în rest nu mai am nimic de reproşat la capitolul `` greşeli ``.
Naraţiunea e minunată; descrierea nu prea am ce comenta aici, iar dialogul a fost cam puţin ca sa mă pronunţ; în principiu e un întreg care-mi place ;;).

Săraca TenTen :]]; căzătura aia nu cred că a fost una tocmai plăcută. Începe sa-mi placă si mai mult această latură a ei, adică latura perversă, cealaltă era prea tristă şi mă deprima. Fratele ei e un scump ;3. Şi presimt ca o să se întâmple ceva cu această mutare, ne?

Surioară :o3 adu nextu fast. >:d<

[Rose ^^]

Buna matusa, imi cer scuze ca nu am venit mai devreme:o3 dar am sa comentez acum
Pot spune ca acest capitol e destul de mic. Puteai pune mai mult sunt sigura, dar sa inteleg ca vrei sa mentii suspansul. Actiunea e linistita si greselile eu una nu le-am vazut:)) descriere a fost, dar aici a lipsit descrierea sentimentelor, sper ca pe viitor sa pui mai multa:d acea cazatura, valeu saraca Tenten, a durut. Ce familie, in loc sa te ridici si sa vezi daca copilul tau s-a lovit tu stai si te uiti[-( in fine.
Astept next matusa. Spor la scris si bye>:D<

[Layla.]

Multumim pentru comentarii si va mai asteptam >:D<!

Cap 9- Ganduri.

Razale soarelui patrund prin fereastra larg deschisa. Ciripitul pasarelelor aduce voie buna in casele si sufletele oamenilor. Dungulitele mici de foc aterizeaza pe chipul meu, indemnandu-ma sa ma ridic din pat pentru a incepe o noua zi speciala, fiindca aveam sa ma mut din nou.
Ma ridic lenes si ma indrept spre baia decorata cu bun gust. Apas usor pe clanta si pasesc pe gresia rece. Ma spal pe fata, pe dinti si imi fac un dus rapid. Revin in camera si ma imbrac cu o pereche de blugi negri, cu taieturi si un tricou rosu, cu un dragon pe spate. Ma incalt cu o pereche de adidasi negri cu o dunga rosie de la nike, ma dau cu parfum si imi dau cu putin gel in par, aranjandu-l, pentru a sta cum doresc eu. Imi iau doua trollere si imi pun in ele tot ce imi trebuie. Dupa aproximativ patruzeci si cinci de minute, bagajele sunt gata, iar eu cobor la micul dejun unde se aflau doar mama si tata. Presupun ca sora mea inca nu e gata, de aceea nu a coborat.

Ma asez la masa, gandindu-ma la visul de aseara. A fost atat de excitant si placut. Pacat ca s-a terminat atat de repede si ca nu a fost real. As fi vrut sa fie adevarat. Oare cum ar fi stat lucrurile daca acel vis chiar era real? Dar ce tot spun? Eu si ea suntem frati. Nu se poate intampla nimic intre noi, oricat de mult as vrea asta, mai intai din cauza diferentei de varsta, care este de vreo cinci ani si in al doilea rand pentru ca suntem sora si frate. Gata, trebuie sa imi alung aceste ganduri. In incercarea de a ma gandi la altceva, o vad pe sora mea coborand, dar, cand mai avea cateva trepte, buf, o vad cazand. Cred ca asta a durut, dar e amuzant. Nu ma pot abtine si imi scapa cateva chicoteli. O vad cum se aseaza nervoasa la masa, inganand un ’’Buna dimineata’’, iar mai apoi servim micul dejun, in liniste deplina. Dupa ce terminam de mancat mergem in camerele noastre pentru a verifica daca nu cumva am uitat ceva, iar apoi revenim in bucatarie. Ca de obicei, tata ne adreseaza o intrebare stupida, precum ii sta in caracter, la care noi i-o taiem rapid, raspunzandu-i cu un ’’mda’’ apasat.

Dupa ce a terminat cu intrebarile sale idioate, iesim din casa si ne urcam in masina, avand drept destinatie principala, aeroportul. In masina nimeni nu a scos o vorba tot drumul. Ma tot gandeam cum va fi noua tara, noua locuinta, noua scoala, daca ma voi acomoda, daca imi voi face prieteni si multe alte intrebari la care nu primeam raspuns imi traversau subconstientul si nu imi dadeau pace. Am inceput sa privesc pe geam, la oceanul infinit de albastru, ce imi dadea o stare de liniste si pace. Am ajuns la aeroport si am auzit ca avionul va decola in cinci minute. Am mers pe pista si ne-am indreptat spre intrarea in avion unde se afla o stewardesa ce ne-a indicat locurile pe care aveam sa le ocupam pe tot parcursul zborului. Dupa ce toti pasagerii si-au ocupat locurile, o alta stewardesa ne-a anuntat sa ne punem centurile de siguranta pentru ca vom decola. M-am uitat la sora mea cum si-a sprijinit capul de fereastra, iar la scurt timp a adormit. Avea nevoie de odihna, defapt toti aveam nevoie de odihna, pentru ca aveam de parcurs un drum lung si obositor. Mi-am scos mp3-ul, mi-am bagat castile in urechi si am inceput sa ascult o melodie ce ma relaxa. Incet incet, gandurile de mai devreme au revenit iar, nedandu-mi pace deloc. Am pus o melodie mai lenta, in speranta de a dormi putin si spre surprinderea mea, chiar a avut efect, fiindca am adormit instantaneu…

[SnowFlake.]

Mulţumesc că m-ai anunţat Kayla >:D<.
" Razale " - razele
" După aproximativ patruzeci şi cinci de minute, bagajele sunt gata, iar " - ar fi trebuit să scrii " erau "
" are cum ar fi stat lucrurile dacă acel vis chiar era real? " - dacă acel vis " ar fi fost "
ÃŽn fond e un capitol scurt [ Sapunellll~ te depunctez pentru asta : - w ]
Åži diacriticile? : - w
Descrierea mi-a plăcut şi naraţiunea la fel. S-au îmbinat minunat; aş vrea să spun ceva şi despre dialog, dar din păcate nu-i prezent. Şi-a luat vacanţă? :>

Aş vrea next-ul dacă se poate, căci aici nu ştiu ce să mai zic. Sunt curioasă să văd ce se va întâmpla atunci când vor ajunge în noua destinaţie ;>.

[Rose ^^]

Am venit din nou. Asa pai sa vedem: interesant capitol, dar cam putina descriere a sentimentelor.
Puteai sa accentuezi acea teama de nou inceput si mai rog.ce mai era acolo, greseli nu am vazut si actiunea e ok...a vezi ca ai cateva repetitii, cam pe final.
Misto cazatura a avut sor'sa:)) cam nepasatoare familie are Tenten:-? vise, vise si numai vise..mai da tocmai cu frate'su o.o.. ai excitato pe saraca Tenten, mai ce perversa esti, incercati sa faceti capitole mai mari :o3 adica nu cred ca nu puteti
Spor la scris si bye>:D<

[Biscu' iz back ^^]

Ehe mult asteptatul next a venit :] !.

In acest capitol a fost prezenta mai mult naratiunea , descrierea inca mai scartaie si dupa cum s-a mai spus ai niste fraze putin aiurea cum ar fii : " ... la care noi i-o taiem rapid ... " ar fi sunat mult mai bine : pe care noi i-o taiem rapid si inca altele, cateva .
Mi-a placut mult o figura de stil la inceput dar care suna putin aiurea in contextul tau : " Dungulitele mici de foc aterizeaza pe chipul meu ... " e foarte frumoasa dar poate in alt context ar fi sunat mai bine .
Cred ca ai ceva greseli de tastare dar nu e o problema . Actiunea e doar un pic grabita si capitolele mult prea mici .

Cred ca asta e tot . Vino repede cu nextul si anunta-ma ! h*u*g*s* !

[Kayla.]

Multumim tuturor pentru comentari. Dupa o lunga absenta am adus next-ul. Imi pare rau ca e asa scurt, dar sunt franta. Promit ca next-ul sa fie mai lung. Lectura placuta si va mai asteptam!>:D<

Capitolul 10 - Sosirea- partea I


Dupa un drum lung si obositor am ajuns in sfarsit la destinatie. Trebuie sa recunosc ca Italia e foarte frumoasa ca tara si are orase minunate, cu o cultura vasta, despre care poti invata lucruri minunate. Dar sa revenim la realitate. Am aterizat pe aeroport, ne-am luat bagajele si am coborat din avion, indreptandu-ne spre iesirea din aeroport. Cred ca daca nu ma trezea fratele meu, ramaneam in avion. Cand am ajuns la iesire am comandat un taxi care a sosit in mai putin de trei minute. Tata i-a indicat taximetristului o locatie total necunoscuta mie. Banuiesc ca pe acea strada se afla noua noastra locuinta. Sunt atat de curioasa sa vad cum arata casa pe afara, pe dinautru, camerele, mobila si toate celelalte lucruri ce tin de casa.

Dupa un drum de aproximativ cincisprezece minute am ajuns intr-un cartier rezidential, asta am dedus din multitudinea de vile ce se aflau acolo. Hm, ce dragut sa fi inconjurat de atatea vile. Ma intreb cum arata casa noastra. Incep sa devin din ce in ce mai curioasa si nerabdatoare. Dupa ce mai mergem doua minute, ne oprim in fata unei case cu etaj. Peretii au culoarea lamaii cu o dunga portocalie trasata vertical. In fata casei un miros de trandafiri rosii precum sangele si galbeni precum razele soarelui, iti imbata simturile, facandu-te sa plutesti pe alte lumi total paralele cu cea in care traim.

In spatele casei se afla piscina in forma de inima, cu apa limpede, ce parca te indeamna sa te faci o baie, imediat cum o zaresti. Intram in interiorul locuintei si raman placut surprinsa sa vad ca sufrageria seamana izbitor de mult cu cea din vechea locuinta. Peretii vopsiti intr-un verde linistitor, mobila din lemn de fag, canapelele din piele, negre, masuta din sticla, televizorul cu plasma si covorul ce troneaza in mijlocul camerei, toate sunt exact ca cele vechi. Mama ne indruma spre camerele noastre ce se afla la etaj. Prima camera este a fratelui meu, iar imediat urmatoarea este a mea. Ajungand in fata usi o deschid, fiind curioasa de ce se afla dincolo de aceasta.

Peretii sunt zugraviti in culoarea mea favorita, si anume galben, dar nu un galben tipator, ci unul linistitor. In mijlocul camerei se afla un pat de doua persoane acoperit de lenjerie alba cu fluturi negri. De o parte si de alta a patului se afla doua noptiere din lemn de cires, iar pe una dintre noptiere se afla o mica veioza, rosie. In camera se mai afla doua usi: una duce la dressing, iar cealalta la baie. Pe biroul din incapere imi pun leptopul, iar in unul dintre sertare, jurnalul meu pretios.

Deschid usa de la baie si pasesc usor pe gresia rece. La contactul cu pielea mea fina, un fior mi-a strabatut corpul, facandu-ma sa tremur. M-am dezbracat de haine si am intrat in cabina de dus, rasfantandu-ma sub jetul caldut de apa. Dupa un rafat de zece minute, opresc apa, ies din cabina, imi sterg corpul cu un prosop alb ca spuma laptelui si imi iau pe mine un halat albastru. Revin in camera de unde imi aleg o pereche de pantaloni scurti albi si un tricou rosu. Imi prind parul intr-o coada, sus si incep sa despachetez, aranjandu-mi hainele in dressing, iar machiajele si celelalte accesori in raftuletul special pentru asa ceva.
Dupa o ora in care nu am facut altceva decat sa-mi aranjez lucrurile personale, o aud pe mama cum ma striga sa cobor, fiindca masa e gata. Cobor in mai putin de doua minute si ma asez in liniste la masa. Pe tot parcursul cinei nu am scos nici un cuvant. Imediat cum am terminat de mancat, n-am mai zis nimic si am zbughit-o la mine in camera, fiindca eram foarte obosita.

M-am schimbat in pijamalele mele verzi, favorite, m-am urcat in pat si tot gandindu-ma la ziua de maine am adormit instantaneu, oboseala spunandu-si cuvantul.