O fantezie mortala - [+18]

[Vero]

Probabil va intrebati ce mama naibii caut eu aicea cu alt fic :)) Ei bine nu m'am putut abtine si l'am pus :"> In primul rand vreau sa ii multumesc lui Soph. ptr ajutor. In al 2-lea rand nu e un fic SasuxSaku ci unu KonanxPain ;;). Astfel fiind spuse, Lectura placuta:*

Disclaimer: Nu detin niciun personaj din anime-ul/manga-ul Naruto, cu exceptia celor create de mine, si nu fac profit de pe urma acestor personaje/ intamplari.

Capitolul 1.
Konan`s story

Ma aflu pe holul garsonierei mele uitandu-ma la reflexia din oglinda. Holul avea peretii de culoare crem, mobilat doar cu un dulapior mic cu cateva sertare, o oglinda si un cuier. Scot dintr-un sertat o cutie pe care scria Power Deasel ce continea jointuri. Arunc o ultima privire spre imaginea mea dupa care ies din incapere, apoi din bloc.
Afara e intuneric si ploua cu galeata. Stropii mari de apa imi udau parul albastru, scurt, strans intr-un coc. Ma plimb cu pasi rari pe strazile pustii si luminate ale New Yorkului indreptandu-ma intr-un parc apropiat. Oamenii grabiti alergau cat-colo pentru a-si gasi adapost izbindu-se de mine, fara macar sa imi pese. Dupa cinci minute ma aflu in parcul de un verde inchis, culoare data datorita intunericului, cu multi copaci si banci. Pasesc spre fundul acestuia, intr-un loc foarte slab luminat unde ma asez pe o banca si incep sa ma droghez. In timp ce trageam, din ochii albastrui isi facu aparitia o lacrima amara. Imi amintesc de toate momentele urate din viata mea si anume: certurile dintre parintii mei, motivul acestor certuri fiind eu. De aceea mama mea nu ma agrea, ba chiar ma ura. Toate aceste conflicte m-au facut sa fug de acasa si iata-ma in orasul viselor mele. De mic copil visam sa ajung la facultatea de medicina din New York. Stiu, e ironic faptul ca, eu, care am devenit dependenta de droguri, vreau sa dau la aceasta facultate. Observ ca jointul s-a terminat si oftez ingandurata uitandu-ma la persoanele ce se plimbau prin parc. Ochii imi cad pe o pitipoanca cu parul roz bon-bon si ochii de un verde crud. Era imbracata intr-o rochie scurta, din piele, de culoare rosie ca focul. Fermuarul ii era tras in asa fel incat sa ii iasa in evidenta bustul siliconat. Tocurile de doua zeci de centimetri o faceau sa para o gasca. Asta doar cand mergea. Ranjez in batjocura si o durere puternica de cap ma stapanise. Incerc sa ma ridic, dar, incercarile mele dadeau gres. Imi simt corpul moale si usor, usor, pleoapele mi se inchisera. Am lesinat.
Deschid incet ochii, dar sunt nevoita sa clipesc de mai multe ori din cauza luminii orbitoare. Dupa ce ma obisnuiesc cu lumina observ ca sunt intr-o camera de spital, intr-un pat de fier, cu lenjerie alba ca neaua. Langa mine se afla acea rozalie din parc. Ma ridic in capul oaselor si o intreb ce s-a intamplat. Dupa o tacere de un minut imi raspunde ca lesinasem din cauza drogurilor. Eh! Mereu am stiut ca pana la urma tot am sa patesc eu ceva din cauza tampeniilor acelea…Oftez adanc dupa care ii multumesc pentru ca m-a adus aici. Incep sa rad isteric la gandul ca am murit clinic. Se pare ca acum am inteles ce inseamna acest verb si cat de placuta este senzatia. Fata ma intreba de ce rad, dar nu ii raspund. Dupa cinci minute, aceasta se prezenta. Se pare ca o cheama Sakura. Gandurile mele erau foarte agitate in momentul acesta si, imi amintesc de proprietarul garsonierei ce ma indeamna sa ii dau banii de chirie in cel mult o saptamana. Oftez adanc si o atmosfera trista se facu in camera. Cu glas incet ii marturisesc Sakurei despre cautarea unui loc de munca si daca ar putea sa ma ajute. Sta aproximativ un minut pe ganduri si imi spune pe un ton smechier. Ah! Cat de proasta poate fi si pitipoanca asta!
-Cred ca stiu cum sa te ajut!
O privesc ironic, dar sunt intrerupta de o asistenta ce imi spusese ca, daca doresc, pot pleca. Ii multumesc, dupa care ma ridic din pat si ma indrept spre usa. Rozalia ma opreste si cu un ton la fel de smechier imi zise:
-Maine ne intalnim la Eden Café pentru a-ti spune daca seful meu a fost de acord sa te angajeze.
O intreb unde lucreaza, dar, nu primesc niciun raspuns. In schimbul acestuia imi marturisise ca o sa aflu la momentul potrivit, adica maine. Cat de proasta poate sa fie!? Doar nu lucreaza intr-o agentie de spionaj sau ceva de genul. Nu dupa cum arata. Rosu acesta strident…Ridic din umeri si parasesc camera, dupa care pasesc pe holurile parca nesfarsite ale spitalului, reusind pana la urma sa ies din acesta. Obosita, si neavand chef sa merg pe jos atata drum, opresc un taxi ce tocmai trecea prin zona. Ii spun adresa, apoi privesc pierduta pe geamul pe care se prelingeau picaturile lasate in urma ploii.
Dupa doua zeci de minute de mers, ajung in sfarsit la destinatie. Urc scarile si intru in garsoniera ducandu-ma direct in patul meu moale, pe care se afla un cearsaf albastru deschis si perne pufoase, albe. Dormitorul meu este mobilat doar cu un pat, un sifonier mare, aflat in coltul incaperii si un birou. Inaintea patului, se afla un dulap ce sustinea televizorul cu ecran plat. Langa suprafata bleu, se aflau doua noptiere. Pe acestea se aflau doua veioze. Fara a ma schimba de hainele purtate, ma intind pe suprafata moale si adorm destul de repde. Ma foiam si respiram alert. Ca in aproape fiecare noapte, am un cosmar. Incerc sa nu il bag in seama dar, imaginile violente cu tot felul de persoane ce isi injectau in vene tot felul de droguri, tipand. Nemai rezistand mult, am inceput sa urlu puternic si ma ridic brusc din pat respirand si mai alert ca inainte. Gata! De azi ma las de droguri! Observ ca deja este ora sase dimineata. Incerc sa ma calmez dupa care ma duc la baie pentru a-mi limpezi mintea. Picaturile reci de apa ma duceau intr-o lume de vis. Dupa jumatate de ora, ies din incaperea albastra si ma indrept spre dormitor, unde ma imbrac cu un tricou mov si niste blugi negri. Timp de o ora m-am uitat la televizor. Uitandu-ma la ceas, observ ca deja s-a facut ora opt jumate. Amintindu-mi de asa numita Sakura, ma ridic lenes din patul moale si ies din garsoniera. Ma strecor grabita prin aglomeratia urbana pana ajuns la o cladire ce avea deasupra usii un panou pe care scria mare ,,Eden Café”. Apas pe clanta si intru intr-o incapere frumos decorata, peretii fiind de un ruginiu placut, asemenea frunzelor toamna. Pe ei se aflau tablouri celebre de Picasso si altii. Mese si scaune negre se aflau de colo-colo in incapere si o tejghea alba, in spatele careia se afla o vitrina cu tot felul de bauturi alcoolice. O caut cu privirea pe rozalie si o gasesc intr-un colt retras al cafenelei facandu-mi cu mana. Ma indrept spre ea si ma asez pe scaunul din fata ei asteptand sa spuna ceva. In final se hotaraste sa sparga gheata.
-Pentru inceput seful a fost de acord. Si ca sa iti raspund la intrebarea de aseara, seful ma trimite la diferite persoane, bogate, in general mafioti foarte periculosi pentru a le oferi placere.
Raman surprinsa putin. Nu stiam ce sa fac. Daca accept, toata demnitatea mea e dusa pe apa sambetei, dar reusesc sa platesc chiria, iar daca nu accept sunt data afara din garsoniera si raman pe drumuri. Oftez adanc si pana la urma ii raspund afirmativ, dezamagita de hotararea mea. Fata imi inmanase o hartie pe care era scrisa o adresa. O citesc si o intreb ce sa fac cu aceasta. Imi raspunde ca acesta este primul meu ,,client” si ca este fiul sefului. Inghit in sec si ma ridic de la masa indreptandu-ma spre iesire. Rozalia continua sa tipe ca trebuia sa ma duc acum, pentru ca acelui baiat nu ii place sa astepte prea mult. Las privirea in jos si imi continui drumul. In fata cafenelei se afla o statie de taxiuri. Urc intr-unul si ii arat adresa de pe hartie spunandu-i sa ma duca duca acolo. Drumul parea nesfarsit iar eu ma gandeam la ce se va intampla mai departe. Pentru prima data chiar imi era teama. Simt cum ochii mi se umezesc si imi cad cateva lacrimi cristaline. Mi le sterg si ma incurajez in gand ca pot sa trec si peste incercarile acestea. Ajung la destinatie.Intru in hotel si cer camera 325 receptionerei.Ma duc in camera si nu dupa mult timp, un baiat cam de varsta mea, cu parul portocaliu si ochii cenusii, intra in camera.. Era imbracat cu o camasa in dungi alb-negru si o pereche de blugi albastrii deschis. In picioare avea niste tenisi albi de la nike.

Sper sa va placa

[Cookiesor]

Haku kiid are dreptate! Sakura este o t***a? Cat de rea poti fi!

Insa idea imi place. Oi fi eu un SasuSaku freak insa nu prea mai gasesti ficuri cu ei care sa mai fie si originale si bine scrie. Konan si Pein? Sunt draguti impreuna!!!!!!!

Pai revenim la capitol. Descriere&naratiune ai din plin. Ori sunt eu mult prea obosita ori chiar asa este (cred ca a doua varianta este mai buna) insa aici nu vad daca ar mai trebui sa fie ceva in plus. Daca gresesc alt user va spune.

Dialogul nu este sec chiar deloc. Este putin si bun adica este pe gustul meu. Mi-ai citit gandurile, nu? Da stiu eu ca asa ai facut.

Ce mai pot spune? Astept nextul si...oh...a...a da. Gata, gata mi-am amintit...ce vroiam sa spun? A da, vreau sa vad ce vor face nebunii astia.

Anunta-ma please. Sunt mult prea ametita pentru a-mi da singura seama (nu ma refer la aceasta ora tarziu ci in general). Cred ca ati auzit de atatea ori incat nu mai trebuie sa va spun eu insa ma mandresc la cat de aeriana sunt.

[Mariah .]

hei. am aterizat si eu pe la ficul tau.. cel nou:X:X
deci..sa incep:))
ficul mi se pare Ok. si la fel ca si "cookie"[mi-e lene sa scriu ->"where's my cookie?". so.. scriu decat 'cookie'..(lenea asta):)):)) asa.. sa revenim totusi la fic..
dupa cum spuneam si eu sunt un fan sasusaku, dar cred ca si cei doi sunt un cuplu destul de dragutZ:X
so... spor la scris, si sa aduci repede nextul ca mor de nerabdare:)
P.S. cu acest nou fic pe capul tau, sper sa nu uiti de celalalt:X:X
P.S.2: sa ma anunti cand auci neXtul:*:*:*[merCi];)

[Debb.']

Stiam eu ca nu va fi un fic SasuSaku :]]
Asa deci.. cand am citit cuvantul " droguri " mi s-a ridicat parul in cap.
Pai.. ideea sincer nu am mai vazut-o. Pot zice ca este chiar originala. Cand am vazut descrierea Sakurei m-a bufnit rasul. Why ? Pentru ca in putine ficuri vezi chestia asta. :]]
Naratiune ai, dialogul e si el la locul lui si nu este sec. Nici mult si nici putin. In cantitati bune. ;]
Pai.. multa bafta si multa, multa inspiratie. ^^ Scuze pentru comul asta asa de pricajit dar am o lene. :]]
:bye:

[Moon princess]

Hey uite ca am trecut si eu pe la ficul tau.
Wel, ideea e originala, deci te respect pentru asta. Descriere, naratiune, este din plin, imi place.
Dialog sec? n-am vazut asa ceva. Totusi mi s-a parut actiunea un pic grabita. In cateva randuri
mi-ai spus ca fata a vorbit a plecat acasa, si s-a dus la cefenea. Asta e parerea mea, ar trebui sa descrii sentimentele fetei, asta nu prea am vazut.
Deci, daca te-am suparat, imi cer scz, eu doar vreau sa te ajut.
astept nextu si sper sa ma anunti ^^ merci

:bye:

[Whisky]

Doamne, in sfarsit a avut cineva ideea sa faca un fic cu Pain si nu SasuSaku sau ItaSaku, este original. Mama, Konan a acceptat acest ''job''?Saraca, asa-i trebuie daca da banii pe droguri :x .
Bun, sa spun si ceva legat de gramatica, si cu asta iti spun si ca m-ai mintit cand ai spus ca nu te pricepi la scris ficuri. Ai recitit macar sa veizi ca este destul de reusit? Descrierea este buna, naratiunea la fel iar dialogul nu este deloc sec. Tot ce m-a deranjat este ''ranjezul'' ala si ca ai putea sa pui aliniate ca e cam prea gramada, in rest vreau sa vad ce se va intampla in continuare. Bafta in continuare!

[Vero]

Ei bine, se pare ca am adus nextu` mai repede decat credeam. ^_^ Multumesc tuturor de commuri si lectura placuta in continuare! Sper sa va placa! Astept fiind spuse, ladys and gentlemens, nextu!

Pein story:

Ma aflu intr-o sala mare de clasa plina de banci de lemn de fag, aliniate in cate trei randuri a cate cinci banci. Eu si cu prietenul meu cel mai bun, un baiat cu parul sangeriu si ochii caprui, ne aflam in ultima banca de la fereastra. Privesc pierdut pe geamul ce-mi arata strada aglomerata si o cladire cu peretii din sticla fumurie dandu-mi de inteles ca este o cladire de birouri. Nu mult visam ca imi aud raspicat numele strigat de catre profesor. <<Pein>>. Imi intorc privirea spre cel ce m-a strigat, iar niste suvite rebele, portocalii imi intra in ochii cenusii. Alarma falsa! Facea prezenta. Ce idiot striga asa de tare doar ca sa faca o amarata de prezenta. Se pare ca el.
Sunt student la facultatea de drept din New York, insa, totodata, mana dreapta a celui mai mare, mai puternic si mai lipsit de scurpule din oras si din tara. De fapt, din lume. Anume tatal meu. Traiesc cum ati zice voi, o viata dubla. Ciudat este faptul ca, eu, care sunt student la drept, am un rol foarte important in afacerile lui. Pe langa traficul de droguri si arme, acesta mai are o afacere cu prostituate. Le trimite mai intai la mine, dupa care, daca zic ca sunt bune de ceva, le incearca el urmand sa le trimita mai departe, dar nu oricui. Ci celor mai bogati si periculosi mafioti din lumea intreaga.
Ora de curs s-a terminat intr-un sfarsit. Plictisit de aceeasi monotomie din timpul orelor, imi iau rucsacul si ma hotarasc sa plec spre casa. Ies din incinta facultatii si dau pe un trotuar parca nesfarsit, circulat de o sumedenie de oameni. Ma rotesc la 90 de grade si fac pasi repezi spre casa nestiind motivul grabei. Poate doar ca vreau sa dorm. Trec pe langa cladirile gri, de piatra si pe langa magazinele de haine, de bijuterii si de alimente, ce iti afisau in vitrine tentatii placute ochiului. Persoanele din jurul meu roiesc de colo-colo grabiti spre locurile de munca sau spre cine stie ce loc, sau mergand in pas de plimbare, bucurandu-se de vremea insorita si calda. Intradevar, soarele rotund si auriu isi trimite razele sa ne lumineze. Norii pufosi si albi ce zburau linistiti pe cerul albastru, senin nu erau in cantitati mari si nu dadeau semne de ploaie. Copacii de pe marginea drumului umbreau si racoreau oamenii ce stateau asezati pe bancile visinii de langa acestia. Fara sa imi dau seama, am ajuns la destinatie. Intru in curtea vilei galbene-verzui. In gradina de un verde crud se aflau ici-colo cate un tufis de trandafiri rosii sangerii, aurii ca soarele si cei mai multi trandafiri fiind albastrii ca cerul senin. Apas pe clanta neagra ca smoala si trag spre mine usa maronie. Intru intr-un hol imens. Pe peretii cremi se zareau tablouri. La parter se afla un living foarte incapator, mobila din lemn de fag este predominanta in incapere, iar in mijlocul acesteia se afla o canapea neagra, de piele si doua fotolii din acelasi material, ce inconjurau o masa pe care se aflau cateva reviste. A doua camera de la parter este bucataria. Pe jos se gasea faianta alb-negru, iar pe jumatate din pereti, faianta alba cu dungi de un bleu sters. Mobila era din lemn de cires. Frigiderul argintiu si chiuveta de aceeasi culoare se aflau pe partea din dreapta a incaperii, iar aragazul in partea din stanga, langa o fereastra deschisa, cu perdele movalii. Ca orice vila, aceasta casa are etaj. Acolo se gasesc trei dormitoare si o baie. Dormitorul meu contine un pat dublu, imbracat in lenjerie de un verde sters si perne albe ca zapada. De o parte si de alta a acestuia se afla doua noptiere de culoare identica cu cremul de pe perete. In fata patului se afla un birou si un sifonier imens, de aceeasi culoare precum noptierele. In stanga suprafetei verzuie se afla o fereastra ce imi da vedere spre celelalte vile din New York. Baia are pe jos gresie neagra asemenea abisului si faianta alba. Acolo se afla un wc, o chiuveta si o cabina de dus, toate de culoarea zapezii.
Imi arunc rucsacul unde vad cu ochii si ma indrept spre living unde incep sa rasfoiesc o revista nu tocmai decenta, si anume Playboy. Zeci de trupuri bronzate, bine dezvoltate isi fac aparitia pe paginile destul de marii ale revistei. Ciudat este ca proprietarul acesteia, este un mos de 84 de ani, care s-a insurat cu o tanara cu 60 de ani mai mica ca el. Banii astia ce fac din om! Surad ironic si inchid foile revistei plictisit de trupurile apetisante ce se aflau in ea. Dau drumul televizorului cu ecran plat si incep sa schimb canalele, fara a gasi ceva interesant de urmarit. Il inchid si ma intind pe canapeaua neagra si moale sperand sa adorm, fiindu-mi lene sa ma duc in dormitor. Se lasase o liniste de mormant, dar, fu peturbata de sunetul sacaitor al telefonului. Ma uit la apelant si vad ca este tata. Raspund plictisit si aflu ca la ora 18 fix trebuie sa fiu la hotelul Afrodita, unde ma asteapta una din prostituatele lui. ,,Macar am ce face in seara asta!” – imi zic in gand cu un zambet tampit pe fata. Inchid telefonul si il trantesc pe masuta din fata canapelei. Imi scot din buzunar un pachet de tigari, imi iau una si trag vreo cinci fumuri din aceasta, dupa care o pun in scrumiera albastra inchis de pe masa.
Ma ridic lenes din suprafara neagra, moale si ma urc la etaj indreptandu-ma spre baie pentru a face un dus. Ma dezbrac complet de haine si intru in cabina de dus dand drumul la jetul de apa, lasand-o sa se potriveasca. Las picaturile caldute sa imi alinte trupul bine facut, in timp ce gandul meu era spre Hotel Afrodita unde o sa am o partida pe cinste ca intotdeauna. Inchei procesul de relaxare si ma imbrac intr-un halat alb, pufos. Pasesc spre dormitor de unde imi scot din sifonier o camasa in dungi alb-negru si niste blugi albastrii deschisi. Ma incalt cu o pereche de tenisi albi de la firma Nike. Ma uit la ceasul digital ce imi arata ora 16:45. Se pare ca mai am timp sa imi usuc parul. Iau un prosop verde din baie si incep sa imi masez parul portocaliu. Dupa ce termin observ ca a trecut o jumatate de ora. Ies din vila si ma indrept spre masina, un bmw negru, decapotabil cu canapeaua din spate si scaunele din fata de un bej aprins. Intru in traficul aglomerat al orasului si incep sa injur soferii ce se miscau cu viteza melcului turbat. Dau drumul radioului ce difuza o melodie destul de cunoscuta, si anume Bob – Airplaines. Imi place deosebit de mult melodia aceasta si ma duce intr-o lume de vis uitand de tot, dar acum, trebuia sa fiu cu picioarele pe pamant. Claxonez enervat si pana la urma masinile au inceput sa mearga mai repede. Bine inteles ca era un politist idiot ce nu stia sa dirijeze masinile. Oftez adanc si in cinci minute de mers sunt la destinatie. Ora 17:55. Pfiu! Oftez usurat, intru in hotelul de cinci stele si alerg grabit pe scari direct spre camera 325, nemai asteptand ca liftul sa coboare. In mai putin de un minut sunt la camera indicata de tatal meu. Apas pe clanta si imping usa dand intr-o camera frumos aranjata. Un pat dublu isi facu aparitia, langa ele fiind doua noptiere maronii, iar in fata suprafetei albe, un sifonier identice la culoare cu noptierele.
Pe pat vad ca ma asteapta o figura destul de cunoscuta, cu parul albastriu si ochii safirii. Stai putin! Cunoscuta? Dar de unde? Simteam un sentiment ciudat. Ma simteam de parca am mai vazut-o undeva, dar nu stiu unde.

Edit: Am modificat putin la Konan story la sfarsit din cauza neatenitiei mele.

[Dufresne]

Mentionez pentru nnceput ca maine, cands am sa ma trezesc [posibil pe la 16.oo ] sa dau un mic/mare edit unde sa dau mai multe detai in legatura cu parerile mele despre ceea ce ai scris si modul in care iti formulezi propozitiile .
Ceea ce-mi place
Nu ai greseli gramaticale , sau nu am vazut eu , sper sa nu ma insel . In acest capitol nu ai grabit actiunea si ai facut o descriere destul de buna motiv pentru care te felicit sincer . cam atat... in caz ca mi-a scapat ceva am sa dau un mic edit ^_^ stai linistita , nu scapi de lauda

Ceea ce nu-mi place
Aici avem o mare problema in ambele capitole... am sa dau edit maine T_T soo ... Asteapta-ma !
UIte cateva din greselile tale :
Ce idiot striga asa de tare doar ca sa faca o amarata de prezenta. =>aici trebuia ,,?"

Ai putine greseli de genul si uneori ai uitat virgula si ai continuat cu alta propozitie , dar nu e atat de grav o sa poti corecta ^_^ Vrei un exemplu cu virgula sau cand incepeai alta popozitie ? Ah.. scuze e lung , darc e primul exemplu pe care l-am gasit la prima privire :
Le trimite mai intai la mine, dupa care, daca zic ca sunt bune de ceva, le incearca el urmand sa le trimita mai departe, dar nu oricui. Ci celor mai bogati si periculosi mafioti din lumea intreaga. =. Acel ,,Ci" litera mica , in continuare ^_^

Ma aflu intr-o sala mare de clasa plina de banci de lemn de fag -Ma aflu intr-o sala mare de clasa plina de banci din lemn de brad => Acei trei ,,de" devin chiar suparatori ^_^ asaca trebuia sa modficam.. okey? ;) => Mai ai cateva greseli de genul , dar nu e atat de grav , deoarece poti remedia .

Tind să menţionez că prin comentariul meu nu sugerez că eu aş fi mai bună sau că sunt atotstiutoare şi îmi permit să te critic drastic,nu fac asta eu doar îmi exprim propia-mi părere.Acestea fiind spuse aştept următorul capitol.Spor la scris ^__^

Later EDIT ; Era sa uit , lasa spatiu intre semnele de punctuatai , altfel nu arata estetic si e mai usor de citit . Si dupa punctele de suspensie [...] Asta pentru cand o sa pui ^_^"

[Cookiesor]

Ti-am spus ca-mi place idea? Ti-am spus? Da, cred ca ti-am spus.

Pein si Konan. Konan si Pein. Ce-i iubesc pe astia doi. Biata Konan. Si de unde ma rog o cunoaste Pein? Oare a visat-o? Cred ca ar trebui sa incetez pana nu visez eu cine stie ce =))

Pai descriere ai insa parac ar mai trebui putin. Actiunea nu mi s-a parut prea grabita deci este okay. Naratiunea, la fel n-am ce zice. Ce tata are si Pein. N-am mai auzit asa ceva, sa isi pun aun tata fiul sa se culce cu fete pentru a vedea daca sunt buna sau nu. Ma rog, suna amuzant.

Idea este origina. Cred ca in tot zupul sunt cel mult cinci ficuri cu acest cuplu si ma bucur ca te-ai gandit si tu sa faci unul. Stai putin, daca Pein se culca cu toate inseamna ca s-a culcat si cu Sakura? Incepe sa-mi placa din ce in ce mai tare.

Spor la scris, dear! Anunta-ma cand pui nextul, please.

[Debb.']

Mersi ca m-ai anuntat ca ai pus next ! ^^
Deci.. capitolul acesta mi-a placut. Si l-ai facut mai lung. xD Am avut ce citi. :]] Asa. Naratiune ai avut destula. Mi-a placut. Dialog.. ce sa mai zic. :]] N-ai avut. ^^ Descrierea a fost prezenta si ea, dar ramane loc de mai bine. ;] Imi place ca lasi space dupa semnele de punctuatie si nu lipesti literele de ele.
Pai.. atat am avut de zis. De astept cu urmatorul capitol cat mai repede.
Multa bafta si multa, multa inspiratie in continuare ! ^^
:bye: