Cronicile Taron

[Stefy Sayuri Cassie]

Deathether,asadar.Cum banuiam.Ranjetul de pe fata ei ma enerva teribil.Se credea atat de superioara mie!Privirea din ochii ei imi dadea de inteles ca avea un plan in minte...Problema era,daca il va pune sau nu in aplicare.Vroiam sa fiu pregatita de orice,mi-am adunat asadar toate puterile si m-am pregatit de lupta.Am privit spre luna si am zambit.
-Amarat de elf?Chiar asa?
Am intrebat eu,in timp ce ea pasea in lumina frumoasa-mult prea frumoasa a lunii,in acea seara.Parea ca prevesteste sfarsitul tragic ce ma pandea...
-De ce ma urmaresti?
Am intrebat-o fara sa vreau macar sa stiu raspunsul.Intuitia imi spunea ca puteam evita o lupta,daca incercam sa fiu daca nu prietenoasa,dar macar sa o tratez cu respect...




ooc:cn vrea

[Pixxie.']

Mi'am abtinut un chicot cand am simtit cat este de enervata. Credea ca daca isi foloseste puterile ma poate invinge. Of, of, creaturi fara pic de creier in cap. Chiar credea ea ca un elf putea omora singur un deathether, fara sa aibe putin ajutor? Ah, creatura mica si naiva, cat te puteai insela.

-Dar cine a zis ca te urmaresc pe tine? intreb eu ridicand amuzata o spranceana.

Inca mai aveam acea lucire sadica in ochi, dar ma gandeam ca oricat as vrea sa ma distrez in acea noapte mai bine ma lipseam. Nu imi placeau creaturile slabe, iar in ea nu puteam simti nicio amenintare prea mare. Ea, un elf ca oricare altul de varsta ei nu avea ce sa imi faca. Mi'am indreptat privirea spre luna, calmandu'mi acea stranie voiosie ce ma cuprinsese odata cu vederea fetei ce statea in fata mea. Am privit'o cu coada ochiului, pastrand acelasi zambet superios si arogant ce il adresasem si mai devreme.

occ: cine vrea

[Stefy Sayuri Cassie]

Asadar chiar nu avea sa incerce sa ma ucida?Gandurile sunt si ele bune la ceva,mi-am spus eu,caci doar...gandul bun la vremea potrivita m-a determinat sa ies in acea seara.Norocul era de partea mea.Si un sentiment ciudat se strecurase in sufletul meu.Oare...ceva imi spunea sa ma imprietenesc cu fata ce statea in fata mea?Simteam ca stia nu vroiam sa-i fac nimic,ci doar vroisem sa ma asigur ca sunt in siguranta.Si mai stiam ca daca ar fi vrut sa-mi faca felul,n-ar mai fi stat in povesti cu mine.Deh,e si ea o deathether.
Privind-o in continuare,am zambit usor si mi-am pus sabia inapoi in teaca.
-Imi cer scuze,pentru intrebarea mea stupida.Cred ca am o problema cu increderea.Dar ma poti condamna?Ai mei au fost ucisi de unii de-ai tai.Sper ca ma poti ierta pentru tonul superior cu care ti-am vorbit inainte.
Si,desi nu credeam ca voi face asta vreodata,m-am inchinat in fata ei.In fata unui deathether.Si mi-am asteptat soarta cu bratele deschise.Ori...ma va cruta...ori...acesta imi va fi sfarsitul.


ooc:oricine

[Pixxie.']

Am privit'o cu uimire, ce'i drept. Oricine ar fi vazut asta ar fi reactionat la fel ca deh, ea un elf sa se inchine in fata unui deathether, si mai ales dupa ce cei din rasa mea ii ucisesera parintii. Momentul de uimire disparu la fel de repede precum aparu si acelasi ranjet arogant imi "impodobi" chipul, surprins iar de aceeasi vesela stare ce incepea sa ma enerveze. Ce avea fata aceasta de imi crea atatea sentimente? Pff grea intrebare, nici eu nu stiam. Am strambat din nas, la gandul de a ma inchina si eu in fata ei si de a'mi cere scuze. Probabil paream meschina, dar aloo, eram un deathether, eu nu ma inchinam in fata oamenilor sau a elfilor, ci ei se inchinau in fata mea. Mi'am alungat gandurile si am privit'o atenta, fara sa imi iau ochii dupa ea.

-Nu face nimic, spun eu pe un ton calm, in timp ce continuam sa o privesc.

Eram calma, si probabil era o minune de altfel, mai ales cu intamplarile din ultimele zile. Acea clipire sadica din ochi disparuse de mult fiind inlocuita cu o sclipire pur si simplu indiferenta, plictisita. Fusese ceva de fatada acel moment, dar inca sangele imi clocotea in vene gandindu'ma ca as fi putut sa ma distrez putin cu ea. Dar, ma rog, va mai fi timp si vor mai fi alti elfi sau oameni eventual, desi nu mi'ar fi luat mult sa ma transform si sa ma joc cu ea. Era o singura explicatie la gandurile mele si aceea era simpla: Lipsa de chef si probabil si lenea te poate face sa pari nebuna in fata altora.

occ: cne vrea

[Stefy Sayuri Cassie]

Clipele s-au scurs extrem de greu in asteptarea raspunsului ei.
-''Nu face nimic''...
Acele cuvinte mi s-au parut o binecuvantare.Era ca si cum ar fi spus,''Nu te pot condamna''.Tonul vocii ei mi s-a parut aproape prietenesc,si totusi mai aveam indoieli in privinta gandului de a mi-o face prietena.Prietena cu o deathether-ce straniu suna.
Mi-am ridicat privirea si i-am zambit.Acelasi zambet prietenos,pe care-l afisam in fata oricui mi se parea simpatic.Desi evenimentele tragice din trecutul meu si sangele meu de elfa imi spuneau:''STOP!Nu poti sa devii prietena cu o deathether'',i-am ordonat vocii din capul meu sa taca.Sincera sa fiu,m-am saturat sa incerc sa ma razbun.Si aveam de gand sa trec peste unele...obstacole,daca vroiam sa traiesc in pace cu lumea.
Fata inca mai zambea.Acelasi zambet arogant ii reaparuse pe fata,dar nu mai parea atat de ingrozitoare.
-Iti multumesc,fiindca te-ai decis sa-mi acorzi o sansa.
Si sufletul meu zambi.Acesta parea inceputul unei prietenii.Intre un elf si un deathether.Cel putin,pentru mine.Nu stiam ce simtea ea,cu adevarat,dar stiam ca,in adancul sufletului ei,nu ma considera vrajmasa.
-Numele meu e Sayuri Hea.Presupun ca ai si tu un nume,nu?
Am stiut in acel moment,ca probabil eram prima din neamul elfilor care conversa prieteneste cu o deathether.Si nu-mi pasa,chiar daca neamul meu ma va fi considerat nebuna.


ooc:cn vrea

[Pixxie.']

"Numele meu e Sayuri Hea.Presupun ca ai si tu un nume,nu?"
Presupui bine, micuto, am un nume, dar inca ma intreb daca chiar este bine ceea ce fac. Cel putin din perspectiva mea, mi'ar fi indiferent, dar ma intrebam ce vor zice semenii mei, nu ca mi'ar fi pasat. Nu'mi pasa de ce ziceau ei, ci doar de parintii mei pe care nu as fi suportat sa'i vad tristi. Iar daca ma gandesc mai bine, ei nu mi'ai cerut nicicand socoteala, indiferent de fapta pe care am facut'o, si daca ceilalti deathetheri le vor reprosa ceva, voi avea grija eu singura sa le inchid gura.

-Numele meu este Poison Katherine, spun eu iar acel zambet arogant se transforma incetul cu incetul intr'unul mai cald.

Deci, se parea ca pana la urma voi lasa la o parte acel orgoliu si voi trece de la mine faptul ca fata este un elf. Ma rog, asta se va intampla doar cu ea, ceva imi spunea sau mai degraba imi striga ca puteam avea incredere in persoana ei. Nu voi mai acorda niciunui elf aceasta incredere ce acum mi se parea absurda in cel mai stupid mod, iar daca cineva va zice ceva voi stii eu cum sa ii fac sa taca.

occ: cne vrea ^^

[Stefy Sayuri Cassie]

Am zambit fericita ca avea incredere in mine,si aveam incredere in ea.Ma intrebam daca voi reusi sa pastrez acel zambet pentru multa vreme,dar imediat ceva imi spuse ca indiferent ce se va intampla,Catherine si eu ne vom purta mereu respect reciproc.Mai stiam ca elfii vor arunca vorbe in mine,dar mult prea putin imi pasa.Ce naiba,ei n-au fost nici pe jumatate sinceri cu mine,in toata viata lor amarata,pe cat de sincera a fost noua mea prietena in acea seara.
Incet,se crapa de ziua,si simteam semnele oboselii.Am mai privit o data spre cer,am inspirat adanc aer in piept si,inainte de a ma departa,mi-am luat la revedere de la Catherine.
-Ei bine,Catherine...E timpul sa plec.Sper ca te voi mai revedea,chiar daca pentru asta va trebui sa indur ura alor mei.
Da,eram pregatita sa indur orice sacrificiu.Nimeni din lume nu merita sa renunt la o prietena precum Catherine.Si,cu un ultim zambet,am inceput sa pasesc tot mai repede,pana cand am ajuns sa fug.Spre draga mea casa.

ooc:oricine

[Pixxie.']

(...)sa indur ura alor mei.
Aceste cuvinte inca imi rasunau in minte cand ea pleca de acolo, incepand sa fuga intr'un final. Elfi nu erau ca noi, nu rezistau la fel de bine ca un deathether, iar la ei in popor moartea era o solutie rezonabila pentru a scapa de cineva numit de cei batran "tradator". Am scrasnit din dinti, iar parul dupa ceafa se zburli cu gandul ca elfii i'ar putea face rau lui Sayuri. Nu o cunosteam de mult timp dar nu puteam suporta sa o vad ca sufera si nu stiu exact de ce se intampla asta. Am plecat de acolo, indreptandu'ma spre casa cu mintea ravasita de o multime de ganduri ce nu imi dadeau pace.

[Stefy Sayuri Cassie]

Eram la doi pasi de casa,cand privirea mea s-a oprit pe doi batrani.Doi elfi batrani.Discutau aprins si nu m-am putut abtine sa nu ma aproprii sa ascult.Dar de ce trebuia sa ma ascund,de fapt?Eu doar vroiam sa merg acasa.Nu aveam de ce sa ma tem.Am inaintat asadar,si in scurt timp am ajuns in usa.Atunci m-am simtit privita,iar sangele imi ingheta in vene.
In seara precedenta comisesem un pacat-ma rog,era considerat asa de batranii nostri.Ma imprietenisem cu Catherine,care facea parte din rasa deathetherilor,si asta egala tradarea.Nu vroiam sa privesc in ochii lui,stiind ca si asa rosisem.Stiam ca ma ura acum de moarte,ca toti elfii ma urau.Era pentru mine de neindurat,sa stiu ca-i ranisem.Dar nu vroiam sa renunt la prietenia mea cu Catherine,si nu vroiam nici sa-mi cer iertare pentru ce facusem.Era un act nevinovat-de unde si pana unde era o crima sa iti faci prieteni?
Dar ma simteam de parca lumea se sfarsise pentru mine...Genunchii au inceput sa tremure sub mine si am simtit ca nu mai pot respira.Am incercat sa ma prind de ceva,dar cuprinsa de o ameteala nemaipomenita,am lesinat.
''Ce-am facut...?''


ooc:cn vrea

[Pixxie.']

Cum am intrat in satul meu toate privirile au fost atintite deasupra mea. Mama, da stiu ca va place sa barfiti, nu gluma! Am zambet superior mi se asternu pe fata cand am trecut pe langa batrani si m'am oprit langa ei, vazandu'l pe tata. Acesta ma privea mandru, iar eu doar am zambit si mai larg. Cateva dintre privirile ce se asternusera pe mne erau aprobatoare, exprimand mandria ca am putut face un lucru atat de stupid. Am incalcat pactul batranilor intelepti doar pentru o prietenie cu un elf. Unul dintre cei batrani au vrut sa spuna ceva dar am ridicat mana privindu'l superior.

-Inainte sa spuneti ceva, ar fi mai bine sa taceti si sa ma ascultati cu atentie! spun eu cu un glas calm, in care se putea citi totusi mania si furia. Nu aveti niciun drept sa ma judeti, deoarece dupa cum stiti eu nu fac parte din acest sat, chiar daca am fost crescuta de familia Poison!

Cei din jurul meu tacura ascultandu'ma cu atentie. Am tras aer in piept incercand sa imi calmez bataile inimii ce parea ca vor sa imi sparga pieptul. Nu mi'era teama de ce ar putea sa se intample. Cativa dintre batrani aprobara scurt dupa ce vorbisem in sens ca erau de acord cu mine. Atat imi trebuia. Le'am intors spatele si am plecat relaxata spre casa, stiind ca nu mi se va intampla nimic. Totul era asa cum ma asteptasem!