Cu sau fara prieteni-pareri si dezbateri

[Luzer]

Buna intrebare....hmm....cu prieteni dar...cum s-a mai zis parca,orcum nu citesc ce scriu altii.daca sunt prieteni adevarati,dar e greu sa gasesti asa ceva in zilele noastre.Toti te tradeaza si uneori (mai des) iti e foarte greu sa-ti deschizi sufletul in fata cuiva.Din acest motiv eu am renuntat la asta.Nu prea imi mai deschid sufletul in fata nimanui pentru ca nu exista persoana care sa merite cu adevarat
Mai bine un prieten adevarat,decat 25 falsi.
Rudele ti le da D-zeu prietenii ii alegi.Mare grija ce prieteni va faceti.
Viata fara prieteni poate fi dura,dar si cu ei poate fi la fel de dura.
Am prieteni adevarati si nu imi pasa ce zic toate proastele ( se stiu ele care sunt ))

http://www.youtube.com/watch?v=ZyxKv5xP9Vk
ascultamie imi place si e cam adevarat ce zike

[She's a rebel]

Nu poţi numi "prieten" pe oricine. Eu făceam proasta greşeală să consider "prieten" fiecare persoană care stătea la o discuţie cu mine şi care era dispusă să mă invite la o plimbare. Greşit. Prieten e persoana care te susţine la bine, se bucură când ai o reuşită, te ridică de la pământ când decazi, îţi păstrează secretele. Un astfel de om e greu de întâlnit, plus că, pentru a cunoaşte un astfel de om, nu îţi trebuie zile, săptămâni, luni, ci ani. Eu cunoscusem o fată acum 2 ani, şi într-o lună, ne consideram cele mai bune prietene. În ziua de azi, ea mi-a spus toate secretele, iar eu i-am întors-o. De ce? Eu nu îi eram prietenă bună şi şi-a permis să mă trădeze, iar eu ca fraiera, am zis să o trădez şi eu. Am realizat că prietena mea cea mai bună e de fapt o fată pe care o cunosc de 6 ani, pentru că în toţi aceşti ani ne-am ajutat, ne-am iertat, ne-am certat şi ne-am acceptat. Nu ne-am lăsat la greu, şi indiferent de replicile usturătoare care ni le trântim, continuăm să rămânem prietene. Spunem întotdeauna aceleaşi cuvinte fără să vrem în acelaşi timp, avem aceleaşi obiceiuri. Părerea mea e că nu poţi să ai mulţi prieteni; majoritatea sunt amici. Prietenul e ca un fel de suflet pereche, asemănător ţie.

[Bloody Mary]

Mai exact ce înseamnă prieten?
Înseamnă cineva în mâinile căruia îţi poţi încrdinţa şi propria viaţă ?
Dacă da , atunci o persoană din 300 au un prieten,dar dacă îl găseşti , preţuieşte-l !
Dacă îi pierzi eşti un prost ,dacă nu îl găseşti nu trbuie să îi cauţi în disperare pt că îţi vei face iluzi cum că anumite persoane îţi sunt prieteni şi vei suferi ca un inbecil.
Dacă nu găseşti un prieten luptă singur pt că poţi,nu ai nevoie de nimeni să treci prin viată.
Când vrei o viata dulce dar primesti una acră stai şi boceşti?
NU! scuip-o ÅŸi treci mai departe!

[Unia]

Nu cred ca poti trai fara prieteni. Altfel, n-ar mai exista notiunea asta. Nu sunt foarte sociabila dar am cativa prieteni pe care cred ca ma pot baza. E mai bine sa ai un prieten bun decat 100 care sa te faca sa te simti ca si cand nu i-ai avea. Unele lucruri imi place sa le infrunt singura, cred ca toti aveam momente peste care vrem sa trecem singuri, dar la un moment dat aveam nevoie si de prieteni. Poti sa ai o parere extraordinara despre tine, daca altcineva (in care ai incredere) iti spune ceva incurajator, te simti mult mai bine, parca iti da putere. Nu-mi pot inchipui viata de unul singur, dar nici viata sufocata de prea multi asa zisi prieteni.
In concluzie, viata fara prieteni nu se poate. Cel putin asa cred eu si am ajuns la concluzia asta dupa ce am experimentat ambele variante. Nimic nu e mai incurajator decat cineva care tine la tine.

[Cafe au Vanilla]

Prieteni...
Sincera sa fiu eu nu cunosc acest concept de "prieten".Sunt straina de acest termen.In toata viata mea eu nu am intalnit nici o persoana care sa mi se declare prietena.Am daruit ajutor tuturor celor pe care ii consideram prieteni dar cand a fost sa am si eu nevoie...pur si simplu m-am trezit singura.Nu spun ca nu exista prieteni adevarati doar pentru ca eu nu am reusit sa obtin unul dar spun ca prietenii ,in adevaratul sens al cuvantului,au scazut in mod drastic cu trecerea anilor si tot singuri ne trezim in momentele grele.E aiurea sa stii ca ai niste "prieteni" la care nu poti apela stiind ce fel de oameni sunt.Mie una mi s-a luat de atata falsitate in ceea ce priveste conceptul de "prieten".A trebuit sa suport atatea si atatea cu scopul de a nu ramane din nou singura.Dar asta este.Mai bine singur decat sa fii tradat de asa zisii prieteni.

[Lottie]

Acest cuvant imi e cunoscut intr'o oarecare masura . De ce spun asta ? Pentru acela care iti spune ca iti e cel mai bun prieten, iar apoi te vorbeste pe la spate, nu e nici macar amic . Am trecut prin mii si mii de perioade in care am fost prostita ca x si z imi sunt prieteni, cand de fapt nu erau . S'ai spui cuiva ca iti e prieten, e ceva mare . Am amici, adica aceia care inca ma mint si sunt foarte falsi, dar ii am pentru ca am nevoie de ei . Am si prieteni, aceia sunt cei care nu cer ceva in schimb . Dar prieteni nu am asa multi, pentru ca daca ar fi sa recunoastem , omenirea e egoista in felul sau, e falsa, dar mai exista cativa oameni care au bunul simt .
In concluzie, prieteni exista, dar trebuie sa sti sa'i gasesti . Pentru ca eu, singura nu suport sa traiesc >.>

[Himisoara.]

Cu sau fara prieteni? Am citi cateva posturi,insa nu am reusit sa le citesc pe toate^^]

Pai...nici nu prea stiu ce sa zic in privinta prietenilor,exista si prieteni falsi,exista si prieteni adevarati,dar pe cei falsi nu'i poti numi prieteni.Eu consider un prieten bun...un prieten care stie sa faca diferenta dintre bine si rau,sa fie acolo pentru mine,si eu la randul meu pentru el.Fiecare gresim si uneori nu ne alegem prietenii care trebuie,iar pe urma ne trezim cu cate o lovitura destul de grea din partea lor.Sincer,eu sunt foarte norocoasa ca am niste prieteni minunatii,care intotdeauna au fost acolo pentru mine,si la bine si la rau,ii cunosc de'o viata si niciodata nu mi s'a intamplat sa'mi intoarca spatele careva.Vedeti..eu nu intemeiez o relatie cu prima persoana pe care o intalnesc,un...copil de varsta mea,stau cu el de vorba,poate ca locuim in acelasi bloc,sau suntem la aceiasi scoala,dar nu pot imediat sa ies cu el pe undeva,sau...ceea ce fac prietenii adevarat..in plus de asta,inainte sa intru de vorba cu cineva,mai intai il analizez,vad ce fel de persoana este...stiu ca suna cam ciudat,dar astea sunt criteriile mele de a alege un prieten adevarat,si credeti'ma ca a mers.

Nu mi sa intamplat niciodata sa aleg persoana gresita de prietenie,si chiar daca mi s'ar fi intamplat sa aleg prietena gresita,care sa fie o bombonica langa mine si pe la spate o barfitoare innascuta.Eu pun foarte mult suflet intr'o prietenie,si intotdeauna am pus suflet in absolut orice,orice fac,orice cuvant scos din gura...Uneori pot fi inteleasa gresit de catre prieteni,si de ce? Pentru ca am o gandire putin mai diferita de ei...Deobicei sunt foarte sociabila,foarte spontana,glumeata si mereu pun suflet si sentimente intr'o prietenie.
Cand ma gandesc daca mi'am alef bine prieteni,pe fata mi se formeaza un suras..nu stiu de ce?..poate pentru ca imi amintesc de amintirile petrecute cu ei...dar stiu sigur ca am prieten foarte buni.Si amintirile sunt foarte frumoase intr'o prietenie,ceea ce ati facut in trecut,prin ce ati trecut impreuna...

Vedeti...daca sunteti tradati de catre asa zisi prieteni...cred ca nu este vina lor,ca va barfit pe la spate sau ca nu a fost acolo pentru voi atunci cand trebuie..nu este vina lor,ci cred ca este a ta.De tine a depins atunci cand ti'ai ales prietenul..bun,iar daca tu nu ai fost in stare sa'l cunosti destul de bine,sa nu mai vorbim ca el/ea poarta o ...masca.
Prieteni adevarati exista in lumea acesta,dar trebuie sa stim sa'i alegem,sa'i gasim..sa nu crede'ti ca numai exista prieteni de suflet,doar pentru ca lumea din ziua de astazi este parsiva si prefacuta,nu cred in asta,eu cred ca exista si oameni buni,care te pot intelege si'ti pot fi alaturi oricand.

Unii oameni nu cred in prieteni,si prefara sa fie fara,doar poate pentru ca nu au nevoie,ei spun ca pot trece peste orice,singuri,independenti,dar exista oameni care nu'si fac prieteni pentru ca le este frica sa nu fie raniti de catre ei,le este frica de alegere pe care o pot face.Intr'un fel ii inteleg,chiar daca nu am avut niciodata acest sentiment de...frica fata de prieteni.Altii nu au prieteni pentru ca sunt prea distantati de oameni,sunt prea reci. sunt inchisi inauntrul lor acolo unde nu dau drumul la absolut nici un sentiment.Am auzit cazuri in care oameni nu au nici un prieten,pe nimeni alaturi doar pentru ca sunt...oarecum duri.Poate o sa sune mai ciudat dar imi place sa ma apropii de acei oameni care au inchise sentimentele pe dinauntru...nu stiu de ce...stiu,stiu,suna cam ciudat,si total aiurea pentru voi,dar cand vad un astfel de om simt nevoie sa ma apropii de el,sa'i fiu prieten,chiar daca el usor ma respinge.Ei bine,la capitolul acesta sunt mai filozoafa^^
Eu cred ca merita sa au prieteni..in ziua de astazi..prieteni sunt foarte importanti pentru mine.

[Me†al.]

Cu sau fără prieteni ?

Well, sunt multe tipuri de prieteni. Unii sunt adevărați și ar face orice pentru tine. Dacă i-ai ruga ceva nu ar căuta să-ți servească vreo scuză penibilă și ar încerca să te ajute. Poate chiar și-ar da viața pentru tine. Oricum, genul acesta de prieteni, cei adevărați, se găsesc foarte rar și odată ce ai un astfel de prieten, îl ai pe viață. Deasemenea, există prietenii ce îți sunt alături din interes. Stau pe lângă tine din diferite motive: că ai mulți bani, că părinții sau vreo rudă sunt profesori în școală etc. Acest gen de prieteni se găsesc cel mai des. Se înțeleg bine cu tine, pretind că sunteți best friends și apoi, după ce obțin ce vor, te dau undeva și uită de tine.

Personal, eu am fost înconjurat de ambele categorii de prieteni. Am câțiva prieteni adevărați pe care sunt sigur că mă pot baza, că țin la mine. Pe de altă parte, am mai fost înconjurat și de prieteni falși, dar pe care i-am îndepărtat imediat ce am observat ce scopuri aveau. Totuși, am fost trădat odată de un prieten care credeam că nu e fake. S-a ținut după mine, l-am ajutat să copieze la nu știu ce test și apoi n-am mai vorbit deloc. Urăsc altfel de persoane.

Oricum, să răspund la întrebare : )) . Fără prieteni nu cred că poți trăi. Adică, cei adevărați te susțin, îți ridică moralul etc. Fără ei ce te poți face ? Pe cine te mai poți baza în cazuri critice ? Totuși, ei îți sunt aproape și țin la tine. Cred că fără prieteni nu prea poți trăi.

[Teh]

Mi-am întrebat odată un prieten: ce's prietenii pentru tine?
Mi-a răspuns ceva de genul: persoane care ar veni să mă ajute oricând, oricum, la orice oră, când aş avea nevoie de ei.
În mare, a trebuit să fiu de acord cu el. Prietenii adevăraţi nu sunt aceia care doar ies cu tine, le place compania ta şi aşa mai departe. Sunt cei care pot risca pentru tine, cărora le pasă cu adevărat de soarta ta.

În orice caz. Un om nu poate trăi fără " prieteni" chiar dacă sunt adevăraţi sau nu. Lets be serious, cum să stai aşa fără să vorbeşti cu nimeni? Mai sunt şi persoane mai... anti-sociale, dar părerea mea este că acele persoane au ceva înăuntru, le macină zi de zi, minut după minut pentru că ar vrea să discute cu cineva şi nu au cu cine. De fapt, sunt mai mult decât convinsă că majoritatea au cel puţin un confident căruia deşi poate nu îi spun exact totul şi cine ştie ce, tot mai scapă ceva de pe suflet. Asta este natura umană, nu poţi îndura tu totul de unul singur.
For instance, eu aş putea trăi fără nimeni prin preajma mea, fără oameni cu care să vb., fără cunoştinţe, fără prieteni. Înconjurată doar de străini. Aş putea... puţină vreme ce-i drept dar aş putea. Şi după m-aş simţi goală pe dinăuntru, distrusă, făcută praf şi aşa mai departe. Viaţa fără prieteni, chiar dacă nu sunt ei adevărat, nu e viaţă. Doar nu o să trăieşti singur. Ai un iubit / o iubită şi nu ai nevoie de prieteni. Haide, bă. Fii serios. . . Şi ăştia se duc mai repede decât prietenii ( Sau "astea" ). Nu ştiu dacă am prieteni adevăraţi şi nici nu mă ostenesc să aflu. Pentru că prietenia în zilele noastre... Hmm, să zicem doar că nu te poţi aştepta la prea multe din partea persoanelor dn jurul tău sau poate tocmai asta e, te poţi aştepta la prea multe şi nu ştii niciodată pe ce front ar ataca. Personal am încredere totală doar în mine. Pentru că, desigur, pot avea încredere şi în alte persoane dar dacă sunt legată la ochi pusă pe marginea unei stânci, ei bine nu aş avea încredere în niciunul din prietenii mei că NU m-ar împinge... dacă "moartea" ( aici vb. ipotetic, generalizând, nu mă refer la moartea propriu zisă ) mea i-ar ajuta cu ceva, probabil mi-ar da un şut în fund. Unii elegant alţii brusc. În fine, ceea ce vreau să zic este că eu mă bucur de clipele frumoase, sentimentele care se nasc pe moment, încrederea -aia care există ea. Pentru că nu mi-ar plăcea să fiu singură pe lume. Dacă nu ai prieteni, trebuie să te refugiezi în familie. Şi.. apăi, nici familia nu o să îţi aducă confortul disperat pe care îl cauţi.
Naivitate? toţi arătăm când vine vorba de prieteni. Intenţionat sau nu. Asta e natura umană. Normal că nu poţi trăi fără ei. E absurd.

[SnowFlake.]

Cu sau fara prieteni? Pai in mare parte CU prietenii e mai bine , dar trebuie sa stii sa ti alegi. Sunt unele persoane care pot fi false , de fata cu tine sa vorbeasca foarte frumos si pe la spate sa te barfeasca si tu nici macar nu-ti dai seama , trebuie doar sa ajungi sa cunosti ' prietenul ' mai bine si apoi sa decizi daca este cel ' potrivit ' pentru tine si daca te intelege asa cum ti-ai dorit. E clar ca uneori nu ne sincronizam bine , adica : eu vreau sa ies afara , ea nu si invers sau te simti dezamagit adesea si ai un spirit de conducator , iar pe cel de langa tine s-ar putea sa-l deranjeze , dar din respect isi tine gura. :d In concluzie , e mai bine cu prieteni , chiar daca mai exista si anumite certuri , treceti peste ! Viata e frumoasa ! :]]