Iubirea dintre un tigan si o romanca

[Jasmine]

Deja degenereaza in cearta prea rau si am zis sa ma abtin ca era Aly, dar vad ca nu se mai poate asa.

Aveti rufe murdare de spalat, spalati-le in privat. Nu mai vreau sa vad alte posturi cu cine stie ce plagiat de pe alte site-uri sau insinuari adresate autorului. Care mai comenteaza aiurea, isi ia warn sau chiar ban. Si asta e valabil pentru toti.

Acum, next chapter.

Edit:

manu- ai fost la limita. Te las pentru ca am citit ficul si intr-adevar, e varza.

mitus - warn. Ar trebui sa iti mai tii limba in frau, fiecare comenteaza un fic dupa bunul plac.

bleyn - stii vorba aia "mersi, dar nu mersi". Cum a zis si aly, nu ne intereseaza ce face pe alte site-uri.

[sweet]

Cap.2 Rapirea!


Bianca:Off, numai vine odata! Poate o sa vina! Asa ma minteam singura de o ora in care il asteptasem pe Ionut sa vina la asa zisa noastra intalnire.Printre crengile copaciilor din parcul Herastrau adia un vantulet cald, iar majoritatea oamenilor erau imbracati cu tricouri si pantaloni scurti. Pe dracu si eu…doamne eram imbracata in blugi si o bluza destul de groasa.
Tic-Tac, tic-tac, asa imi pierdeam eu timpul stand ca nebuna si asteptandu-l pe Ionut. Cand o sa ajunga aici o sa-l casapesc. Dar nu apuc sa mai tremur umpic ca imi suna telefonul. Ops, inghit in sec si cu o are teama scor telefonul din buzunar, il deblochez si vad ca ma suna…Cine credeti? Tata!
Stau cu telefonul in mana gandindu-ma ce sa fac. Poate ar fi mai bine sa nu raspund…sau poate…Dar pana sa hotarasc eu ce sa fac telefonul inceteaza sa mai sune. Il bag la loc in buzunar, dar de ce oare preimteam ca o sa ma intalnesc cu el. Dar imi sterg gandurile acestea din cap pentru ca in fata mea apare Ionut.
-Scuze ca ai asteptat mult, dar stii tu traficul asta! il aud cum isi cerea scuze dar eu ma gandeam la altceva. Deci, ma ierti? ma intreba cu un ton putin mai rastit ce ma facu sa tresar si sa aprob din cap.
Ne luam de mana si incepem sa mergem pe aleile parcului, pana intr-un loc mai ascund de ochii lumii. S-au poate asa credeam eu? Ionut vazand ca ceva ma nelinisteste ma intreaba:
-Ce e cu tine? ma intreaba cu o voce destul de ingrijorata.
-Nu stiu…spun cu o voce calma. Off! Numai suport ma sunat tata cand te asteam pe tine si eu nu i-am raspuns si…dar nu apuc sa termin fraza ca ma bugneste plansul, dar incerc sa continui fara prea mare tragere de inima…Si acum ma va certa ca nu i-am raspuns sau poate ma va pedepsii.
- Haide, cat poate sa fie de rau tatal tau. il aud cum imi spune asta incercand sa a incurajeze.
-Tu nu-l cunosti, la prima vedere poate parea un om cumsecade dar daca ajungi sa il cunosti vei observa ca e un monstru.
Ma ia in brate incercand sa ma linisteasca dar nu obtinea mare lucru, ori imi curgea cate o lacrima pe obraz sau mai suspinam putin. Dar fara voia mea ii spun ceva ce am crezut ca nu va iesi niciodata din gura mea.
-Ionut, trebuie sa ne despartim! Nu mai merge asa!
-Ce? Bianca, uite ce e nu cred ca gandesti…nu stiu…adica…
Dar nu il las sa termine propozitia si il intreb nervoasa:
-Adica tu ce vrei sa spui ca sunt nebuna?
Vru sa spuna ceva dar nu apuca pentru ca ma ridic si alerg pana la iesirea din parc, luand-o pe o strada laturalnica nestiind unde duce. Dupa ce sunt sigura ca nu ma mai poate gasi ma asez langa un zid si incep sa plang cu lacrimi amare…Pe alee observ o masina care semana destul de bine cu ceea a tatalui meu, vad a se opreste in fata mea si din ea ies doi oameni care imi pun ceva pe fata si adorm.




Ionut:Fugeam pe strazile laturalnice si incercam sa o gasesc pe Bianca. Unde esti bai fato? Imi puneam intrebarea asta de cateva minute bune dar fara prea mare tam-tam. Dar dintr-o data aud cum imi suna telefonul, il scot din buzunar si raspund, dar cine imi vorbea si ce imi spunea ma lasa mut.
-Aaa, bunul meu prieten vechi ce mai faci? Probabil te intrebi unde e prietena ta? il aud cum ma intreba incepand sa rada. Dar nu iti face griji pentru ea va fi in siguanta cu mine o sa ne distram pe cinste si cred ca stii la ce ma refer! il mai aud cum imi spune si inchid telefonul.
Doamne ce ma fac eu acum maniacul ala o sa o violeze. Cristian asa il chema pe dusmanul meu de moarte, eram colegi intr-a treia si ne intelegeam foarte bine pana intr-o zi cand prietena lui la inselat cu mine si de atunci a jurat ca o sa se razbune.
Ma grabescsa ajung acasa, iar intre timp o sun pe cea mai buna prietena a Biancai, Alexa, am inteles ca o cheama.
-Alo, cine indrazneste sa ma caute la ora asta? o aud intrebandu-ma cu o voce de persoana trezita din somn si facundu-mi o parere nu tocmai buna despre ea.
-Alo, Alexa, nu? Sunt Ionut prietenul Biancai vreau sa-ti spun ca a fost rapita si te asi uga daca se poate desigur daca poti sa ma ajuti.
-Ce zici? Esti nebun, prietena mea rapita nu se poate!
-Ba uite ca se poate, deci ce zici ma ajuti?
-Pai da, desigur! Dar ce pot face eu?
-Pai tu nu trebuie de cat sa il suni de seara pe tatal Biancai si sa-i spui ca ea sa doarma la tine in noaptea asta? Bine?
-Da am inteles asa am sa fac, dar tu ce o sa faci? ma intreaba cu ourma de curiozitate in glas.
-Asta nu te priveste! ii raspund rastit.
-Hei, nu imi vorbi asa si daca cumva i se intampla ceva prietenei mele o sa te omor cu mana mea!
-Pa! ii spun plictisit si ii inchid telefonul in nas deja fatuca asta devenea foarte enervanta.
Bag telefonul la loc si ma grabesc spre casa.
Va fi o noapte lunga!


Un cap. mic si varza! Astept comentari!

[Savarina Ali]

Draga sweet am sa-ti cmentez ficul cum stiu eu mai bine......

Cap.2 Rapirea!


Bianca:Off, numai vine odata! Poate o sa vina! Asa ma minteam singura de o ora in care il asteptasem pe Ionut sa vina la asa zisa noastra intalnire.Printre crengile copaciilor din parcul Herastrau adia un vantulet cald, iar majoritatea oamenilor erau imbracati cu tricouri si pantaloni scurti. Pe dracu si eu…doamne eram imbracata in blugi si o bluza destul de groasa.O_O pe o vreme calda ea era imbracata gros? O.o ciudat
Tic-Tac, tic-tac, asa imi pierdeam eu timpul stand ca nebuna si asteptandu-l pe Ionut.Si-a dat seama ca e nebuna? O.O premiera Cand o sa ajunga aici o sa-l casapesc. Dar nu apuc sa mai tremur umpic ca imi suna telefonul.De ce tremura? era cald parca...si ea era imbracata gros@_@ Ops, inghit in sec si cu o are oarecare teama scor telefonul din buzunar, il deblochez si vad ca ma suna…Cine credeti? Tata!era de asteptat
Stau cu telefonul in mana gandindu-ma ce sa fac. Poate ar fi mai bine sa nu raspund…sau poate…Dar pana sa hotarasc eu ce sa fac telefonul inceteaza sa mai sune. Il bag la loc in buzunar, dar de ce oare preimteam presimteam ca o sa ma intalnesc cu el.paranoie Dar imi sterg gandurile acestea din cap pentru ca in fata mea apare Ionut.In sfarsit a venit si asta
-Scuze ca ai asteptat mult, dar stii tu traficul asta! il aud cum isi cerea scuze dar eu ma gandeam la altceva. Deci, ma ierti? ma intreba cu un ton putin mai rastit ce ma facu sa tresar si sa aprob din cap.
Ne luam de mana si incepem sa mergem pe aleile parcului, pana intr-un loc mai ascund de ochii lumii. S-au poate asa credeam eu? Ionut vazand ca ceva ma nelinisteste ma intreaba:
-Ce e cu tine? ma intreaba cu o voce destul de ingrijorata.
-Nu stiu…spun cu o voce calma. Off! Numai suport ma sunat tata cand te asteam pe tine si eu nu i-am raspuns si…dar nu apuc sa termin fraza ca ma bugneste bufneste plansul, dar incerc sa continui fara prea mare tragere de inima…Si acum ma va certa ca nu i-am raspuns sau poate ma va pedepsii.
- Haide, cat poate sa fie de rau tatal tau. il aud cum imi spune asta incercand sa a incurajeze.sa ma incurajeze
-Tu nu-l cunosti, la prima vedere poate parea un om cumsecade(,) dar daca ajungi sa il cunosti vei observa ca e un monstru.monstru? ma gandeam ca ar merge ceva de genul „mai dur”, dar ma rog faci ce vrei O_O
Ma ia in brate incercand sa ma linisteasca (virgula)dar nu obtinea mare lucru,aici mergea punct ori imi curgea cate o lacrima pe obraz sau mai suspinam putin. Dar fara voia mea ii spun ceva ce am crezut ca nu va iesi niciodata din gura mea.
-Ionut, trebuie sa ne despartim! Nu mai merge asa!
-Ce? Bianca, uite ce e nu cred ca gandesti…nu stiu…adica…
Dar nu il las sa termine propozitia si il intreb nervoasa:
-Adica tu ce vrei sa spui ca sunt nebuna?mda asta a insinuat :d
Vru sa spuna ceva dar nu apuca pentru ca ma ridic si alerg pana la iesirea din parc, luand-o pe o strada laturalnica nestiind unde duce.de ce a mai luat-o pe acolo? Dupa ce sunt sigura ca nu ma mai poate gasi ma asez langa un zid si incep sa plang cu lacrimi amare…Pe alee observ o masina care semana destul de bine cu ceea cea, fara doi de „e” a tatalui meu, vad a se opreste in fata mea si din ea ies doi oameni care imi pun ceva pe fata si adorm.esti sigura ca era masina lu tasu?

Ionut:Fugeam pe strazile laturalnice si incercam sa o gasesc pe Bianca. Unde esti bai fato?intr-o masina Imi puneam intrebarea asta de cateva minute bune(virgula manacoar cainii) dar fara prea mare tam-tam.tam-tam de unde?O_o Dar dintr-o data aud cum imi suna telefonul, il scot din buzunar si raspund,(puteai sa pui punct) dar cine imi vorbea si ce imi spunea ma lasa mut.
-Aaa, bunul meu prieten vechi ce mai faci? Probabil te intrebi unde e prietena ta? il aud cum ma intreba incepand sa rada.oau bunul lui prieten i-a rapit iubita?@_@ Dar nu iti face griji pentru ea va fi in siguanta cu mine o sa ne distram pe cinste si cred ca stii la ce ma refer!o fii asa de dobitoc incat sa nu-si dea seama?O.O il mai aud cum imi spune si inchid telefonul.
Doamne ce ma fac eu acum maniacul ala o sa o violeze.bingo si-a dat seama, ura pentru ionut... Cristian asa il chema pe dusmanul meu de moarte, eram colegi intr-a treia si ne intelegeam foarte bine pana intr-o zi cand prietena lui la inselat cu mine si de atunci a jurat ca o sa se razbune.este un afemeiat?O_O isi merita soarta
Ma grabescsa grabesc sa ajung acasa, iar intre timp o sun pe cea mai buna prietena a Biancai, Alexa, am inteles ca o cheama.are numarul ei, dar nu stie cum o cheama?@_@
-Alo, cine indrazneste sa ma caute la ora asta? o aud intrebandu-ma cu o voce de persoana trezita din somn si facundu-mi o parere nu tocmai buna despre ea.
-Alo, Alexa, nu? Sunt Ionut prietenul Biancai vreau sa-ti spun ca a fost rapita si te asi uga te-as ruga daca se poate desigur daca poti sa ma ajuti.ai facut o repetitie^_^
-Ce zici? Esti nebun, prietena mea rapita (semnul intrebarii)nu se poate!
-Ba uite ca se poate, deci ce zici ma ajuti?
-Pai da, desigur! Dar ce pot face eu?
-Pai tu nu trebuie de cat sa il suni de seara pe tatal Biancai si sa-i spui ca ea (o) sa doarma la tine in noaptea asta? Bine?
-Da am inteles asa am sa fac, dar tu ce o sa faci? ma intreaba cu ourma o urma de curiozitate in glas.
-Asta nu te priveste! ii raspund rastit.
-Hei, nu imi vorbi asa si daca cumva i se intampla ceva prietenei mele o sa te omor cu mana mea!
-Pa! ii spun plictisit si ii inchid telefonul in nas deja fatuca asta devenea foarte enervanta.
Bag telefonul la loc si ma grabesc spre casa.
Va fi o noapte lunga! are de gand sa doarma?O_O


Un cap. mic si varza! Astept comentari!crezi?O_o

ma rog...scuze pentru ironie, dar asta am simtit. Vezi ca mai ai greseli dar mi-am dat seama dupa ce am modificat asa ca nu mai stau iar sa le caut. Mai dupa mine e un capitol putin mai bun ca celalat, dar tot mai ai mult de lucru. Te astept cu noul capitol sa vedem ce boi morti mai faci pe acolo (asta e expresia mea, nu te supara) vad ca ai modificat titlul, este bine.
sper sa nu te deranjeze comul meu, daca da spune-mi printr-un pm, (nu accept critici de la cititori decat de la mozi si de la scriitoare)
bye bye