Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Rock it fairy!

#11
@ !?Paranormal~Activity?! - Ne bucurăm că îţi place şi te aşteptăm cu drag şi-n continuare >:D<

@ ♫rocky_ann♫ - Ne bucurăm că-ţi place. Şi eu sunt extrem de fericit pentru că îţi place de Shane :D Chiar m-am chinuit să-i clădesc caracterul :-"

@ Dydo - Mulţumim pentru observaţii şi o să ţinem cont de ele! Sperăm să-ţi placă în continuare ficul >:D<

@ Kripterya - Mulţumim că ţi-ai înfruntat lenea şi ne-ai lăsat o părere >:D< Te mai aşteptăm .

Oke...nu am avut o săptămână prea roz [ nu din cauza şcolii ] şi din acest motiv am întârziat să vin cu nextu.

Capitolul 4
Shane P.O.V.

Am sărutat-o pe fata aia din vecini. Ah, de ce am făcut asta? Ce mi-a trecut prin cap? Nici măcar nu o cunosc, dar am sărutat-o.
O pauză de câteva minute începuse şi eu şi băieţii ieşim de pe şcenă. Mi-am atins cu buricele degetelor obrazul şi am simţit cum m-a usturat. Ce unghii de scorpie putea să aibă fata aia. Am înţeles de ce fetele nu îşi taie unghiile prea des. . . trebuie să se apere şi ele de băieţi. Alex s-a aşezat în faţa mea şi m-a privit încruntat.
-Ce ţi-a trecut prin minte când ai sărutat-o? În fine, vorbim despre asta mai târziu. Hai să-ţi pansez zgârietura, îmi spune el intrând în culise.
-Frate, nu mai intra cu forţa în viaţa mea şi nu te mai comporta ca maicămea! E treaba mea ce fac şi când fac, nu a ta, am spus eu întorcându-i spatele.
M-am aşezat pe una din lăzile de lemn prăfuite şi, în întunericul profund, am văzut forma unui corp. M-am apropiat de persoana aceea şi am observat că era adoleşcenta pe care am sărutat-o. Stătea pe una dintre cutii, cu picioarele strânse la piept. Nu părea tristă sau supărată, ci doar gânditoare. S-a ridicat în picioare şi a întins o mână tremurândă spre mine. Mi-a atins obrazul şi a şters dâra de sânge care se prelingea pe obraz. I-am zâmbit şi i-am prins mâna într-a mea.
-Îmi pare rău că te-am zgâriat când m-ai sărutat, dar. . . am fost şocată. . . .
-Nici o problemă. Nu doare deloc. Apropo, dacă nu te deranjează, poţi să mă aştepţi după terminarea concertului? Aş vrea să mergem împreună spre casă.
Errin a aprobat şi mi-a zâmbit. M-am întors pe călcâie şi am început să alerg spre colegii din trupă. Mi-am luat chitara şi am intrat toţi pe scenă. Spectatorii au început să urle şi eu am dat tonul.Melodia lentă, de dragoste a început, toţi oamenii urlând şi aplaudând. Chiar dacă afară începuse să se facă frig, nici un spectator nu a plecat. Toţi au continuat să asculte melodiile noastre, ce, se părea, le plăceau. În timpul unei melodii, m-am uitat la intrarea în culise. Acolo, sprijinită de unul dintre ziduri stătea adoleşcenta şi privea întreaga acţiune de pe şcenă. Părea că îi place.
După două ore pline de cântat, concertul s-a terminat. Cu primul nostru concert, se pare că ne-am câştigat destui fani, spre bucuria noastră. Ieşim alergând de pe şcenă făcându-le cu mâna persoanelor din public. Luminile multicolore s-au strâns şi am văzut cum spectatorii au început să părăsească locul concertului.
-Bună treabă băieţi! Se pare că acum avem destul de mulţi fani şi, cine ştie, poate că o casă de discuri ne va recunoaşte, am spus eu zâmbind.
Apoi, după ce fiecare şi-a strâns instrumentul la care a cântat, a plecat. Gareth şi Ash au plecat primii pentru că doreau să meargă la un club de prin centru, Alex a plecat imediat după ei deoarece s-a dus să se întâlnească cu iubita lui. Bruneta şi cu mine, am plecat ultimii. Afară era destul de răcoare şi am observat că fata a început să tremure. Mi-am dat jos jacheta de piele neagră şi i-am pus-o pe umeri. Ea mi-a zâmbit şi atunci am realizat că am uitat un detaliu principal.
-Ah. . . scuze. . . Am uitat să-ţi spun cum mă cheamă. . . Eu sunt Shane, încântat, am spus eu bâlbâit.
Cu o voce subţire, adoleşcenta mi-a spus că o chema Errin. Un nume frumos, care îmi plăcea. Pe drumul spre casă, am trecut printr-un parc mare. Pe fiecare alee erau mule cupluri care mergeau ţinându-se de mână. În acel moment m-am simţit al dracului de ciudat ştiind că merg cu o fată spre casă şi noi nici măcar nu vorbim. Eh, poate chiar mă ura pentru acel sărut. Am propus să facem o scurtă pauză să bem un suc. M-am apropiat de tonomatul de băuturi şi am cumpărat două doze de Cola. M-am aşezat pe bancă, lângă Errin şi i-am dat cutia de suc.
-Şti. . . Eşti diferită. Nu ştiu cum să-ţi zic, dar simt că te cunosc foarte bine, deşi nu am vorbit niciodată. Eşti ca un prieten foarte apropiat pe care nu l-am cunoscut niciodată. . .
După replica mea, şi-a strâns picioarele la piept, punându-şi capul pe genunchi. Prin faţa noastră au trecut câţiva băieţi care se dădeau pe skateboard. Plecau din parc urmaţi de alţi tipi cu bicicletele. Ah, ce mi-aş fi dorit să fiu şi eu pe un skateboard. M-am întins şi am căscat, privind cerul înstelat.
-Auzi, Shane, eu trebuie să. . . plec, îmi spuse Errin cu o urmă de regret în voce.
M-am ridicat de pe bancă, hotărât să o conduc până acasă. Restul drumului, nu am mai discutat nimic, Errin fiind scufundată în gândurile ei şi eu privind plictisit cerul. Chiar mă bucuram că nu am avut o conversaţie lungă căci, după concert, gâtul mă durea şi eram răguşit.
Ajunsesem în faţa casei lui Errin şi ea a dat să plece. Am prins-o de mână întorcând-o cu faţa la mine. Chiar trebuia să îi pun o întrebare şi nu aveam de gând să mă ascund după deget.
-Ţi-a plăcut sărutul? Am întrebat serios şi am privit-o în ochi, clipind des.
Metal was here.

[Imagine: metalsig.png]


I\'ll start to worry when I\'m dead.



#12
Ehe... Ann a sosit.. si se pare ca prima ;))
Ca de obicei atitudinea lui Shane imi atrage atentia...tipul asta e prea tare :)) Cat despre Errin.. eh... nu mi-a atras atentia intr-un mod deosebit, dar sper ca o va face.
Descrierea si naratiunea e OK, iar greseli de tastare nu am vazut (nu le-am cautat... m-a acaparat continutul...) . O chestie am observat : cand a zis acolo ca "Errin a aprobat şi mi-a zâmbit" ... da parca tipa i-a zis putin mai jos numele ei si deci in concluzie... el nu prea avea de unde sa-i stie numele... sau poate si l-a amintit din seara aia.. :-?
In fine... tot ce spun e ca imi place. Imi place ca e cu trupe, cu skateboard si cu Shane (am mai spus ca ii ador personalitatea ?;;) ) So... astept capitolul din perspectiva lui Errin, care sper totusi sa-mi atraga atentia...
PS. Sunt curioasa ce va raspunde Errin ;))

Bye Bye :*
[Imagine: 6idws8.png]
Pour l'éternité ...


[Imagine: 6yds1e.png]

Merci măh Lynnuşor hug

#13
@ rocky_ann - Multumim de comentariu si multumim ca citesti >:D<...Si chiar asa nu iti place deloc Errin? T^T...oricum, ma asteptam sa nu impresioneze personalitatea ei :))...O sa incerc sa o fac un personaj ceva mai placut ;))...Anyway Shane face ravagii deci e clar ca Errin ramane mai la urma :))...In orice caz, thanks din nou pentru comment...Sper sa mai treci pe aici :3

Capitolul 4
Errin P.O.V.


"Ţi-a plăcut sărutul?"
Întrebarea lui îmi răsuna în cap provocându-mi o stare ciudată. Întreg corpul îmi tremura. Nerăbdare? Oare ce aştept? Un alt sărut? O picatură de transpirţie mi s-a scurs pe marginea feţei. Era rece şi ciudată. Un tremur mi-a zguduit corpul. Genunchii mei se transformau încet, încet într-un fel de plante ce riscau să se ofilească. M-am uitat la picioare, apoi la cer. Oriunde, numai să îi evit privirea.
-Eşti bine? a întrebat acesta vizibil îngrijorat.
Abia atunci i-am simţit mâinile care mă susţineau în toată puterea cuvântului, semn că picioarele mele nu prea îşi făceau treaba. M-am îndepărtat rapid cu un pas mare. Mi-am dus mâna la gură ca o idioată şi mă uitam la el. M-am ridicat pe vârfuri. Nu ajungeam până la fruntea lui. Acest gând m-a enervat puţin, dar mi-am amintit că sunt zână. Mda' zânele din rândul Norilor sunt scunde...
- Apleacă-te!
S-a uitat ciudat la mine. I-am aruncat şi eu o privire hotărâtă, poruncitoare. Aceeaşi care o foloseam atunci când ordonam ceva în armată...Aceeaşi voce cu care îmi dădeam sentinţele. Am scuturat din cap să mă trezesc din visare. Gata! Stop! Nu mai eşti acolo! Obişunieşte-te! Am clipit de vreo trei ori într-un mod aproape dureros. Shane era aplecat în faţa mea şi se uita chiorâş. M-am apropiat. El a închis ochii şi şi-a muşcat buza inferioară.
I-am atins fruntea cu buzele. Un soi de fulger mi-a lovit corpul. Am deschis ochii brusc să observ ca incă aveam buzele lipite de fruntea sa. M-am ridicat, m-am întors pe călcâie intrând în casă. I-am trântit uşa în nas. Mi-am frecat buzele şi am simţit o aromă dulce. Nu era rujul meu. Acela se consumase pe scenă... Ah, am roşit când mi-am amintit asta. O căldură înfiorătoare mi-a străbătut trupul. Simţeam că o să pic de emoţie. Gândurile mele s-au redus la acel moment şi totul era negru în jur. Aroma de pe buze a început să prindă şi ea contur în universul meu. Era atât de familiară, atât de dulce. Am închis ochii şi m-am sprijinit de uşă. Aroma începea să prindă formă. S-a materializat într-o pădure mare şi verde. Pe un copac bătrân era scrjelită un fel de inimă iar mai jos, spre rădăcină erau iniţialele mele. La baza stejarului era o sabie. A mea... Un băiat s-a apropiat de copac. Ţine în braţe o fată. O lacrimă ii s-a scurs pe obraz. Şi fata aceea...Eram eu. Şi eram puţin cam moartă. Ce dracu'?
O voce puternică m-a tras înapoi din acea viziune în universul meu întunecat. Când am deschis ochii eram din nou în lumea oamenilor.
-Errin! Cum a fost concertul? mi-a urlat tata în ureche.
-Minunat...
Eram şocată. Se pare că toată chestia nu a durat decât vreo cinci secunde, dar m-a dus atât de aproape de...De ce o fi fost aia. Dar de ce, moartă? Mi-am pus mâna pe umărul tatei şi l-am data la o parte ca să mă duc în camera mea. Am urcat scările împleticindu-mă în picioare. O dată intrată în camera mea m-am dus direct pe balcon. Era drăguţ acel loc. Mereu mi-a plăcut să stau şi să casc ochii la cer. Ma rog, am început să fac asta de ieri seară, dar chiar mi-a plăcut.
M-am aşezat pe scaunul care era într-un colţ prăfuit. Mi-am pus mâinile pe zidul micuţ şi capul peste ele. Mă uitam lung la strada pustie.
- Am plecat să mă plimb! a strigat Shane în timp ce ieşea cu un skateboard în mână. Măsa'...
Acest cuvânt şoptit a sunat atât de grav şi serios. Unde avea de gând la mearga la miezul nopţii cu o placă? Nu ştiu. Nici măcar nu m-a observat. A prin viteză şi a disparut pe strada pustie.
Un sentiment nou de ingrijorare şi-a făcut loc printre altele mii din sufletul meu. Ce avea de gând să facă? Am închis ochii pentru câteva clipe. Un fel de oboseala a inceput să mă cuprindă încet, încet. În mai puţin de zece minute mă simţeam epuizată. Dar nu voiam să mă mişc. Aşteptam să vină....
-Ah...Puştoaicele astea îndragostite, a şoptit tata.
Am dat să mormăi ceva, dar atunci ar fi ştiut că sunt trează şi ma trimitea în pat. Dar nu puteam să plec...Trebuia să aştept, aşa că am tăcut. Mi-a pus o pătură pe umeri. Un zâmbet şi-a făcut loc pe buzele mele. Chiar îmi era frig.
Dar frigul şi oboseala m-au învins. Am adormit pe balcon în timp ce aşteptam. S-o fi întors? Nu ştiu...
KyuMin.

#14
Cum este posibil că am întârziat? Of...of...my bad..
Anyway, să comentăm. Îmi place capitolul, mai ales că a fost destul de funny. M-a amuzat la nebunie faza când Errin i-a spus lui Shane să se aplece :)) E rău să fi mică de înălţime :)) . Tatăl lui Errin mi se pare a fi un mare b.o.u... Nu ştiu de ce, dar asta îmi sugerează aspectul lui :]] Mi-a plăcut faza cu viziunea sau ce o fi fost aia, chiar mă întreb dacă ce a văzut va deveni real . Cel mai mult îmi place de Shane. I love that guy şi îmi plac hobbyurile lui. Acum, mă întreb ce o face Shane la ora aia afară şi ce o să se întâmple cu acea viziune :-?
Greşeli de tastare nu am văzut and I'm happy. Acţiunea nu ai mai grăbit-o şi asta mi-a plăcut la fel de mult :d
Acum, dacă tot e vacanţă, ce ar zice nenea Metal să ne aducă continuarea puţintel mai repejor? ;;)

P.S: Looolaaa13 - Lasă şi tu un comentariu mai lung... Ăla e spam.

#15
Oh... cat am intarziat.. dar lenea asta... ce sa-i faci...
Pai capitolul a fost OK (putin cam mic... dar merge). Au fost niste parti haioase (saraca Errin.. incep s-o compatimesc... si eu's scunda...stiu cum e.. :)) )
Actiunea,naratiunea, dialogul au fost in regula. Imi place descrierea, e simpla si totusi buna. Faza cu vizunea aia m-a cam pus pe gandit... ai invaluit-o in mister... si se pare ca trecutul lui Errin devine tot mai misterios.
Pai... in rest n-am ce spune... imi place capitolul...Errin e cam naiva... dar in fine, tu ii modelezi personalitatea si probabil vrei sa fie asa... insa un lucru imi place la ea: poate manui sabia (cel putin asa am inteles :-? )
Dar tot Shane ma impresioneaza mai mult :)) Orikum... astept capitolul lui Metal.. is curioasa unde a plekat domnisoru' Shane ;))
Bye :*
[Imagine: 6idws8.png]
Pour l'éternité ...


[Imagine: 6yds1e.png]

Merci măh Lynnuşor hug

#16
Într-adevăr , a fost un capitol foarte amuzant . Îmi place ficul , îmi place genul ales şi personajele sunt bine conturate , ambele cu un caracter diferit . Errin este destul de naivă şi copilăroasă , şi îmi place caracterul său . Shane ... hm , e okay , dar mi s-a părut nesăbuit ceea ce a făcut , dar oricum , este okay . Ca de obicei , sunt curioasă să văd cum evoluează lucrurile , ideea îmi place foarte mult şi sunt tare curioasă să aflu ce se va mai întâmpla .
;)) Descrierea este bună , iar acţiunea este deasemenea bună , de data asta nu am observat o acţiune prea grăbită , şi în plus , mi-ar plăcea nişte capitole muult mai lungi , pentru că , fiind curioasă să văd ce se întâmplă , nu ştiu , dar parcă se termină dintr-o dată , deci poate le faceţi mai lungi :-” .
ÃŽn orice caz , keep working , I like the fic .
Baftă ! * Hugs *

#17
@Looolaaa 13 - Ne bucurăm că îţi place, dar ai putea să ne laşi şi nouă o părere mai amplă? Să ştim şi noi ce greşeli avem şi cum să ne corectăm. :D

@Dydo - Nici nu mai trebuia să spui că-ţi place de Shane. Eu, personal, eram sigur de asta :)) . Anyway, ne bucurăm că-ţi place şi te aşteptăm în continuare.

@revolver~costa - Mulţumim că ţi-ai depăşit lenea şi ne-ai lăsat un comm! Eu mă bucur că îţi place de Shane :] De fapt, de la bun început, eu speram să vă placă personalitatea lui :]

@Ayn - Ne bucurăm că-ţi place! Păi..cine n-ar fi nesăbuit dacă persoana pe care îl/o placi se alfă aşa de aproape de tine? :)) Anyway, te mai aşteptăm.

Capitolul 6
Shane P.O.V.

Am rămas surprins de sărutul lui Errin, chiar dacă a fost unul pe frunte. Nu credeam că avea să facă asta, dar mi-a plăcut. Apoi, agitată a intrat în casă şi a trântit uşa după ea. Am rămas fără cuvinte, privind uşa cu gura căscata. Ridicând din umeri, am intrat în casă şi am salutat-o pe mama şi am urcat în camera mea. Era plictisitor şi am hotărât să ies la o plimbare cu skateboardul, chiar dacă era ora opt şi jumătate seara. Am ieşit din casă alergând, spunându-i în treacăt mamei că plec. Nu ştiam unde mă duceam, dar nu conta atâta timp cât eram afară şi nu mă plictiseam. Am ales să merg în parcul din apropiere şi, poate, îmi întâlneam şi prietenii. Drumul a decurs normal, eu mergând pe skate şi în acelaşi timp ascultând muzică la ipod. Parcul nu era destul de aglomerat, fiind doar câteva cupluri şi mai multe grupuri de băieţi. Luminile clipoceau, adevărata lumină venind de la astrul nocturn. M-am îndreptat rapid spre rampe, locul meu preferat din acel parc. Dar să fim serioşi, fără rampe parcul ăsta ar fi un mare căcat. Nu aveam de ce să ascund purul adevăr. Ajuns la rampe, am intrat înăuntru, unde era aproape gol. Sus, pe o rampă, stând în fund, era un tip pe care îl cunoşteam. Şuviţele de păr blond îi acopereau mare parte din chip şi ochii îi erau aparent închişi. Să fiu al dracului, i-am uitat numele...cum să-i spun dacă nici numele nu i-l mai ştiu? În fine, puteam să improvizez ceva.
-Bă, ce faci aici, distrusule? Am întrebat eu zâmitor şi dându-i un ghiont.
„Distrusule”. Tot timpul i-am spus aşa. Era un fumător înrăit şi, de fiecare dată când avea ocazia, se îmbăta de nu mai ştia cine era. Noaptea, după fiecare petrecere la care era invitat, se făcea muci. Era un om incurabil. De fapt, nici nu doream să îl aduc cu picioarele pe pământ. Era o sursă bună de distracţie în weekendurile mohorâte când, singurul lucru pe care îl puteai face, era să stai şi să te uiţi la televizor.
-Shane, copilule, ce cauţi seara la ora asta aici? Parcă aveaţi un concert sau ceva de genu... Oricum, aveaţi o tâmpenie de făcut. Chiar dacă s-a terminat, nu trebuia să fi cu membrii din trupa aia? M-a întrebat cu o voce groasă.
-N-am avut norocu’. După concert toţi au plecat cu târfuliţele din public la vreun hotel, presupun. În fine, aveam nevoie de aer după ce... am... cunonsut-o...
Iar am spus prea mult. Of, cât de neatent puteam fi. Desigur, întrebarea care mă aşteptam să-mi fie pusă, a fost rostită. Blondul a deschis ochii şi, pentru prima dată, am văzut puţin interes în privirea lui. I-am şoptit numele brunetei şi distrusul meu prieten a început să urle că eram îndrăgostit de ea. Bine, ăsta era adevărul, presupun, dar de ce trebuia să afle tot parcul acest amănunt? Într-un final, l-am făcut pe blond să tacă, spre bucuria mea. Apoi, cum mă aşteptam, mi-a oferit o ţigară. Cu regret, am refuzat-o. De când maicămea m-a prins fumând, i-am promis să nu mai ating nici o ţigară. După jumătate de oră de stat la taclale, blondul al cărui nume tot nu mi-l aminteam, a trebuit să plece. Probabil că şi eu trebuia să fac asta aşa că am plecat împreună, casele noastre fiind în acelaşi sens, aproape. La intersecţia unde trebuia să ne despărţim, am văzut un grup de tipi puţin cam dubioşi. Cămăşile le erau desfăcute şi ţinând sticle cu alcool în mână. În jurul lor se perindau mai multe tărfuliţe mai mult goale decât îmbrăcate.
-Shane, îţi sugerez să ai grijă cu tipii ăştia... Te vor bate în doi timpi şi trei mişcări. Hai că eu plec. Succes, frate!
A început să alerge înspre casa lui, lăsându-mă singur în apropierea „găştii” ăleia. Una dintre fete, o blondă, care purta un sutien şi o fustă extrem de scurtă, s-a apropiat de mine şi a început să danseze lasciv în jurul meu.
-Eşti bun băiatu’. Ce ai zice de un mic raid la hotelul de peste drum? Plătesc eu, a spus în timp ce îmi atingea zona intimă.
I-am dat un ghiont puternic de am reuşit să o trântesc pe asfalt. Normal, dacă purta tocurile alea înalte. În acel moment chiar n-am realizat în ce bucluc am intrat. Unul dintre tipi, cel mai musculos, s-a îndreptat spre mine, mânios. A început să urle la mine şi am primit un pumn cadou. Dupaia, m-a luat de gulerul bluzei şi a început să îmi dea pumni în obraji şi un altul a început să îmi strângă încheietura mâinii stângi până când un urlet mi-a ieşit pe gât. Durerea mâinii era înfiorătoare, asemănătoare cu cea a unui cuţit. Sângele îmi şiroia pe faţă, dar nu mă durea.
-Joe, lasă-l acum. I-am rupt sau sucit încheietura, cred că îi ajunge. Este un adoleşcent, totuşi.
Grupul s-a cărat şi eu m-am ridicat de pe asfalt, luând skateul în mâna dreaptă şi alergând spre casă. Mâna mă durea de nu mai puteam şi simţeam cum obrajii mă ustură. Să o ia dracu’ de tipă! Dacă nu se dădea aia la mine scăpam nevătămat. Am intrat în fugă în casă, dar am închis uşa cu grijă ştiind că mama putea să doarmă. Am urcat în camera mea şi am aruncat skateul îndărăt, fără să-mi pese. Am căutat prin dulap o faşă elastică pentru mână că poate îmi făcea ceva. În timpul căutării mele, am găsit o batistă cu care mi-am şters puţin sângele de pe faţă. Şi, în sfârşit, am găsit şi eu scopul distrugerii camerei mele. Cu grijă, am pus-o pe încheietură şi am scâncit când faşa a strâns-o cu putere. Ieşisem pe balcon fiindcă aveam nevoie de aer, simţind cum mă sufoc în nenorocita aia de cameră. La balconul lui Errin, am văzut-o pe aceasta cum dormea înfăşurată într-o pătură. Chiar era drăguţă. Din neatenţie, am lovit mâna de una din barele de la balcon şi am simţit cum era să-mi explodeze. O durere oribilă mi-a învăluit întregul corp şi n-am mai putut să-mi abţit un urlet.A fost unul lung şi destul de ascuţit. M-am oprit rapid, realizând că era posibil să o trezesc pe Errin. Deşi nu eram sigur dacă s-a trezit, tot am urlat:
-Mână idioată! De ce trebuia tu să te rupi chiar în acest moment?!
Gata, prea mult. Acum eram sigur că s-a trezit. Am ridicat privirea şi m-am uitat înspre ea să văd ce reacţie o să aibă.
Metal was here.

[Imagine: metalsig.png]


I\'ll start to worry when I\'m dead.



#18
Hm , eu tot cred că Shane ar trebui să se poarte mai cumpătat , de data asta nesăbuinţa l-a costat cam mult . Mă întreb dacă doar i-au sucit încheietura , sau i-au rupt mâna . Păcat că a păţit asta . M-a amuzat conversaţia cu tipul al cărui nume nu îl ştia , chiar mă întreb dacă se vor mai întâlni sau dacă o să îşi aducă aminte cum se numeşte . Saaaaaau , dacă blondul are un anume rol în fic , nu am nici o idee , dar m-ai făcut curioasă .
Eh şi mi s-a părut foarte dulce comportamentul său când a ieşit pe balcon , m-a făcut să râd , mai ales pentru că era atât de neatent şi mă întreb dacă chiar a reuşit să o trezească pe Errin :)) . Ne , a părut foarte prostuţ [ in a good way ] .
En fin , mi-a plăcut că a fost un capitol mai lung , dar mi s-a părut că ai cam grăbit puţin de tot acţiunea , dar oricum mi-a plăcut .
Hugs ÅŸi aÅŸtept noul capitol .

#19
Păzeeea, aterizez!
Oh,cât mi-a plăcut capitolul! A fost lung şi a fost destulă acţiune care să mă facă să citesc mai mult. Credeam că Shane o să iasă afară să îşi întâlnească prietenii şi o să ajungă acasă teafăr, dar se pare că nu a avut noroc. Sărăcuţul... Îmi pare rău pentru el. Ştiu că a fost vina târfei ăleia, dar şi reacţia lui a fost destul de violentă. Aştept să văd dacă Shane o să se mai întâlnească cu tipul blond şi dacă o să îşi amintească numele lui. Faza de pe balccon a fost mortală :)) . Şi-a pierdut până şi atenţia :]] .
Aştept să văd dacă Errin se trezeşte şi să-i văd reacţia. Abia aştept continuarea so hurry up Svear!

#20
@Ayn - Multumim de comentariu >:D< Ne bucuram ca iti place :3 Si da, tipu' ala i-a rupt mana lui Shane :-"

@Dydo - Weee...Ma bucur ca ai aterizat pe aici :> Am aterizat si eu cu capitolul. Multumim de comentariu si speram sa iti placa si in continuare >:D<

Capitolul 7
Errin P.O.V.


Zgomotul era puternic. Cineva făcea un scandal de zile mari. Cretini, mi-am spus în minte. Dar urletele continuau. Ce retardaţi, frate! Am deschis ochii încet, încet. Părul îmi acoperea faţa. Am ridicat mâna să îl dau la o parte. Şuviţa mea roşie era singura care îmi mai acoperea ochii acum, aşa că am dat-o şi pe ea pe spate cu un gest rapid. Am ridicat capul. Gâtul mă durea îngrozitor de la cum am adormit. Notă: să nu mai dorm pe balcon. Nici măcar pentru Shane.
Într-un final eram trează şi dreaptă într-o oarecare măsură. Prima dată m-am uitat pe stradă, crezând că voi găsi acolo grupul vesel să pot să îi injur. Dar nu era nimeni. Zgomotosul se afla pe un balcon, fix in faţa mea. Shane! Am deschis gura să strig la el, dar m-am oprit atunci când l-am văzut cum se clatină. S-a prăbuşit pe un scaun şi şi-a sprijinit capul de perete.
- Ce ai păţit? am strigat eu îngrijorată.
Mi-a răspuns cu un zâmbet chinuit. Asta nu e bine. Am început să mă agit aiurea în spaţiul mic. Dădeam din mâini cu disperare. După vreo două minute irosite aiurea m-am oprit să mă uit încă o dată la el. Mi-a făcut semn să mă calmez. Cum dracu să fac asta?! A lăsat un suspin să îi scape printre buze. Poate nu am auzit, dar cu siguranţa i-am putut vedea expresia chinuită. Gata! Asta a pus capac. M-am sprijinit de bară şi am sărit de pe balcon.
O nu! Ce a fost în mintea mea? Nu mi-am pierdut nimic din abilitaţile fizice odată ajunsă în lumea asta. Şi Iisuse Hristoase, oamenii nu sar aşa. E absurd. Am aterizat în mijlocul drumului. Acum faptul era deja consumat. Mi-am îndoit genunchii şi m-am împins cu putere în sol. Eram din nou în aer. Era frig... Câteva secunde mai târziu aterizasem deja pe balconul lui. Se uita ciudat la mine şi acest lucru chiar nu mă mira.
Am putut vedea urmele de sânge de pe obrajii lui. Avea şi capul spart. Frumos! Uite de unde şi clătinatul. Şi mai toată durerea, pariu că venea de la mâna ruptă. În timp ce eu îi evaluam rănile el a afişat o expresie uimită.
- Ăăă...Sunt...Sunt amatoare de sproturi extreme. Momentan te mulţumeşti cu explicaţia asta.
A dat din cap dezaprobator. Nu aveam ce să îi fac. Ce să fi zis? "Bă, dudă vezi că eu sunt zână. E ok, nu?" Aşa ceva? Nu prea cred. M-am pus în genunchi în faţa lui. Mi-am pus palmele pe braţul său rupt, ca un soi de consolare. Proastă mişcare! A câta porcărie care o fac în seara asta? Doamne, sunt imposibilă. În jurul palmelor mele s-a format o aură albastră, strălucitoare. Nu, nu şi iarăşi nu! Asta e vindecarea. Am învaţat-o la paişpe' ani cănd încă învăţam să vrăjesc săbiile. Mi-a predat vraja asta ca să pot să mă vindec singură dacă mă tai în sabie sau mai ştiu eu ce. De ce se declanşează acum? Nu mi-am dorit vindecarea lui. Sau poate...Poate am făcut-o? M-am uitat speriată în ochii lui. Tot ce am putut vedea pe chipul său era teamă, care acum încerca să o ascundă de mine. Mi-am desprins palmele de pe braţul să şi m-am întors cu spatele. Ştiam eu! De asta trebuia să fiu mai atentă. El nu trebuia să afle nhimic. Eram sigură că se va speria o dată ce va afla cât de puţin despre adevărata mea natura. Astă seară a fost ca un bum de informaţie magică. Nu trebuia să rămân la concertul acela. Mai bine plecam, atunci nu s-ar fi întâmplat nimic din toate astea.
Am constatat că plângeam. Ce aiurea! Dar de ce nu sar pur şi simplu de aici? Ce mai aştept? Aş putea să plec, să mă îndrept spre portal şi să intru în vid. Da, să rămân acolo, cu amintirea lui şi cea a lumii mele. Dar nu pot. Aştept ceva, de aceea nu fac nimic să scap din chestia asta. Şi da, acum ştiu ce aşteptam. Şi-a sprijinit capul de umărul meu şi m-a înconjurat cu braţul sănătos. Asta voiam. Să îi simt atingerea. Să îl simt aproape de mine. M-am întors cu faţa la Shane. Ştiam, prea bine chiar, că faţa mea era înecată în lacrimi.
- Îmi pare rău...Doar nu plânge...Eu doar, am fost şocat...
- Sunt diferită. Eşti dispus să te bagi într-o chestie care implică sentimente cu o ciudaţenie?
- Nu eşti ciudăţenie...
După aceste cuvinte şi-a lipit uşor buzele de ale mele. Era dulce şi cald. Am închis ochii, deşi s-a retras după numai câteva secunde, mi-a plăcut. Am zâmbit. Era bine. Dar când am întors capul am văzut ca problema cea mai gravă era postată în pragul balconului şi se uita urât la amandoi. Să sperăm cu nu a văzut nimic mai mult decât acel sărut şi voi primi o simplă pedeapsă că am fugit de acasă la miezul nopţii să ma întâlnesc cu iubitul. Sper că doar atât din toată scena...
KyuMin.



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  ~Destine Incrucisate~ a Fairy Tail FanFic ilussionKaT 0 2.349 11-08-2012, 10:59 PM
Ultimul răspuns: ilussionKaT
  Fairy's reflection Juliette 20 9.816 14-12-2010, 08:01 PM
Ultimul răspuns: matzaplouata
  Fairy fantazy Apathy 2 3.059 15-02-2009, 04:07 AM
Ultimul răspuns: ~angelino~


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)