28-12-2010, 02:05 PM
capitolul 2
Nu era ceva neobisnuit ca Sara sa aiba unul sau doi oaspeti la Blackthorn Cottage , in timpul celor mai grele furtuni de iarna.Iarna era un sezon mort , de cele mai multe ori casa ei fiind pusite.Pe ea nu o deranja singuratatea , nici suieratul vantului , nici macar cerul plumburiu care cernea zi dupa zi , ploaie , lapovita sau zapada.Avea astfel timp pentru planuri.
In anii ce urmara mortii tatalui ei si mutarii mamei ei,Sara transforma casa in caminul dupa care tinjise in copilarie, cu focuri de turba , perdele de dantela si arome imbietoare , venind din bucatarie.Totusi , un rol deosebit avusese Maggie , arta lui Maggie , care-i permisese sa se extinda.Acesta era un lucru pe care Sara nu avea sa-l uite.
Probabil ca vremea era cea care-i aduse aminte de tatal ei.El murise pe o vreme ca asta.Uneori , cand era singura, ea descoperea ca inca mai purta pungute de durere, pline cu amintiri , unele frumoase altele urate.
Munca e singurul lucru de care am nevoie,isi zise Sara , departandu-se de fereastra , inainte de a se lasa napadita de amintiri.
Abia mai auzea vintul care batea in ferestre si ploaia care le izbea.Prin intermediul cartii lui Grayson Thaine,Sara se trezi in mijlocul verii inabusitoare din sudul Statelor Unite , urmarita de un criminal.
Trecuse de miezul noptii cand oboseala o rapuse.Adormi tinand cartea in mina , in timp ce cainele sforaia la picioarele patului , iar vantul urla ca o femeie inspaimantata.
Avu bineinteles un vis de groaza.
Grayson Thaine era un barbat impulsiv.Deoarece recunostea acest lucru , interpreta nenorocirile ce rezultau din comportamentul sau , in general , ca fiind la fel de normale ca victoriile. De asta data el fu obligat sa admita ca imboldul de a calatori cu automobilul de la Dublin la Clare ,pe timp de iarna, pe o vreme napraznica,cum nu mai intalnise in viata lui ,fusese o greseala.
Era totusi o aventura .Iar viata lui din astfel de lucruri era facuta.
La iesirea din Limmerick , i se desumfla un cauciuc.A facut pana ,se corecta Gray.Cand termina de schimbat roata , arata si se simtea ca o curca plouata , in ciuda faptului ca purta o pelerina pe care o cumparase , cu o saptamana in urma de la Londra.
Ii era foame ,era ud pana la piele si se temea sa nuramana fara benzina pana la gasirea unu i han sau a unui sat
Privi incruntat prin intuneric .O lumina? Spera sa fie una.Zari o frintura dintr-o firma ,care se misca puternic in bataia vantului .Gray se dezmetici , mari faza farurilor si zimbi uracios.
Pe firma se putea citi Blackthorn Cttage.Simtul de orientare nu daduse gres.Spera ca gazda lui sa fie la inaltimea legendarei ospitalitati irlandeze-in definitiv el sosise cu 2 zile mai devreme.Si , in plus , era si ora 2 dimineata.Acesta gasi cu greu usa de la intrare .Nimeni nu raspunse ciocanitului sau,asa ca se hotarise sa-si deschida singur usa In clipa in care a intrat auzi un miriit-amenintator si salbatic-si se incorda.Capul i se ridica tresarind,sprancenele i se incruntara.Apoi ,pentru o clipa ,mintea i se bloca.
Mai tarziu ,avea sa-si inchipuie ca era o scena dintr-o carte.Probabil dintr-una de-a lui.Femeia frumoasa,camasa de noapte ,lunga,alba, invaluitoare,parul revarsat pe umeri ca o flacara aurie.Chipul ei,scaldat de lumina luminarii pe care o tinea in mana,era palid.Cealalta mina era inclestata pe zgarda unui caine care arata si maraia ca un lup.Un caine a carui spinare ajungea pina la talia ei.
Ea il privea din capul scarilorca si cand ar fi fosto naluca invocata de el.Parca ar fi fost sculptata in marmura,sau in gheata.Atat era de linistita,atat era de perfecta.
-Faci ca ploaia sa intre inauntru domnule,rosti femeiia cu o voce care adauga un plus senzatiei de vraja.
-imi pare rau.El xauta usa bajbaind pe la spate si ,inchizand-o,ploaia isi estompa zgomotul.
-Te-ai ratacit?il intreba ea.
-nu.el zambi usor.Am nimerit.Aici este Blackthorn Cottage?
-Da,este.
-Eu sunt Grayson Thane.am sosit cu cateva zile mai devreme,insa domnisoara Concannon ma asteapta.
-Oh!exclama Sara.Te asteptam vineri domnule Thaine.Dar esti binevenit.Ea incepu sa coboare scarile ,tinand cainele alaturi.Eu sunt Sara Concannon,rosti ea si-i intinse mana.
El o fixa o clipa.Se asteptase sa dea peste o femeie cu par grizonat,strans in coc.
-Te-am trezit,rosti el.
-De regula,dormim aici noaptea.Vino langa foc.Ea intra in salon si aprinse luminile si, dupa ce stinse luminarile ,Sara se intoarse sa-i ia haina uda.Este o noapte groaznica pentru calatorii.
-Am constatat si eu.
-Ati dori un ceai?Sau ai prefera sa-ti...Ea vru sa-i arate camera ,dar isi aminti ca se culcase in ea.
-Visez de o ora la o ceasca de cafea.Daca nu este prea mare deranjul.
-Nu este nici o problema,Absolut nici una.Fa-te comod.
-Am sa te insotesc la bucatarie.Ma simt si asa destul de jenat ca te-am trezit din somn,la o asemenea ora.
-Esti binevenit sa stai in bucatarie.Iti este foame?
-Domnisoara Concannon,cred ca te iubesc.
Complimentul lui o facu sa roseasca.
-Iti dai inima cam usor,daca o faci numai pentruun castron de supa.
-Nu cred,judecand dupa ceea ce se spune despre felul in care gatesti.
-Oh?Ea il condu-se in bucatariesi ii agata pelerina de cuiul de la usa.
-Un prieten de-al varului editorului meu a stat aici acum vreun an.S-a dus vestea ca hangita de la Blackthorn Cottage gateste ca un inger .El nu auzise nimic despre faptul ca si arata ca unul.
Nu era ceva neobisnuit ca Sara sa aiba unul sau doi oaspeti la Blackthorn Cottage , in timpul celor mai grele furtuni de iarna.Iarna era un sezon mort , de cele mai multe ori casa ei fiind pusite.Pe ea nu o deranja singuratatea , nici suieratul vantului , nici macar cerul plumburiu care cernea zi dupa zi , ploaie , lapovita sau zapada.Avea astfel timp pentru planuri.
In anii ce urmara mortii tatalui ei si mutarii mamei ei,Sara transforma casa in caminul dupa care tinjise in copilarie, cu focuri de turba , perdele de dantela si arome imbietoare , venind din bucatarie.Totusi , un rol deosebit avusese Maggie , arta lui Maggie , care-i permisese sa se extinda.Acesta era un lucru pe care Sara nu avea sa-l uite.
Probabil ca vremea era cea care-i aduse aminte de tatal ei.El murise pe o vreme ca asta.Uneori , cand era singura, ea descoperea ca inca mai purta pungute de durere, pline cu amintiri , unele frumoase altele urate.
Munca e singurul lucru de care am nevoie,isi zise Sara , departandu-se de fereastra , inainte de a se lasa napadita de amintiri.
Abia mai auzea vintul care batea in ferestre si ploaia care le izbea.Prin intermediul cartii lui Grayson Thaine,Sara se trezi in mijlocul verii inabusitoare din sudul Statelor Unite , urmarita de un criminal.
Trecuse de miezul noptii cand oboseala o rapuse.Adormi tinand cartea in mina , in timp ce cainele sforaia la picioarele patului , iar vantul urla ca o femeie inspaimantata.
Avu bineinteles un vis de groaza.
Grayson Thaine era un barbat impulsiv.Deoarece recunostea acest lucru , interpreta nenorocirile ce rezultau din comportamentul sau , in general , ca fiind la fel de normale ca victoriile. De asta data el fu obligat sa admita ca imboldul de a calatori cu automobilul de la Dublin la Clare ,pe timp de iarna, pe o vreme napraznica,cum nu mai intalnise in viata lui ,fusese o greseala.
Era totusi o aventura .Iar viata lui din astfel de lucruri era facuta.
La iesirea din Limmerick , i se desumfla un cauciuc.A facut pana ,se corecta Gray.Cand termina de schimbat roata , arata si se simtea ca o curca plouata , in ciuda faptului ca purta o pelerina pe care o cumparase , cu o saptamana in urma de la Londra.
Ii era foame ,era ud pana la piele si se temea sa nuramana fara benzina pana la gasirea unu i han sau a unui sat
Privi incruntat prin intuneric .O lumina? Spera sa fie una.Zari o frintura dintr-o firma ,care se misca puternic in bataia vantului .Gray se dezmetici , mari faza farurilor si zimbi uracios.
Pe firma se putea citi Blackthorn Cttage.Simtul de orientare nu daduse gres.Spera ca gazda lui sa fie la inaltimea legendarei ospitalitati irlandeze-in definitiv el sosise cu 2 zile mai devreme.Si , in plus , era si ora 2 dimineata.Acesta gasi cu greu usa de la intrare .Nimeni nu raspunse ciocanitului sau,asa ca se hotarise sa-si deschida singur usa In clipa in care a intrat auzi un miriit-amenintator si salbatic-si se incorda.Capul i se ridica tresarind,sprancenele i se incruntara.Apoi ,pentru o clipa ,mintea i se bloca.
Mai tarziu ,avea sa-si inchipuie ca era o scena dintr-o carte.Probabil dintr-una de-a lui.Femeia frumoasa,camasa de noapte ,lunga,alba, invaluitoare,parul revarsat pe umeri ca o flacara aurie.Chipul ei,scaldat de lumina luminarii pe care o tinea in mana,era palid.Cealalta mina era inclestata pe zgarda unui caine care arata si maraia ca un lup.Un caine a carui spinare ajungea pina la talia ei.
Ea il privea din capul scarilorca si cand ar fi fosto naluca invocata de el.Parca ar fi fost sculptata in marmura,sau in gheata.Atat era de linistita,atat era de perfecta.
-Faci ca ploaia sa intre inauntru domnule,rosti femeiia cu o voce care adauga un plus senzatiei de vraja.
-imi pare rau.El xauta usa bajbaind pe la spate si ,inchizand-o,ploaia isi estompa zgomotul.
-Te-ai ratacit?il intreba ea.
-nu.el zambi usor.Am nimerit.Aici este Blackthorn Cottage?
-Da,este.
-Eu sunt Grayson Thane.am sosit cu cateva zile mai devreme,insa domnisoara Concannon ma asteapta.
-Oh!exclama Sara.Te asteptam vineri domnule Thaine.Dar esti binevenit.Ea incepu sa coboare scarile ,tinand cainele alaturi.Eu sunt Sara Concannon,rosti ea si-i intinse mana.
El o fixa o clipa.Se asteptase sa dea peste o femeie cu par grizonat,strans in coc.
-Te-am trezit,rosti el.
-De regula,dormim aici noaptea.Vino langa foc.Ea intra in salon si aprinse luminile si, dupa ce stinse luminarile ,Sara se intoarse sa-i ia haina uda.Este o noapte groaznica pentru calatorii.
-Am constatat si eu.
-Ati dori un ceai?Sau ai prefera sa-ti...Ea vru sa-i arate camera ,dar isi aminti ca se culcase in ea.
-Visez de o ora la o ceasca de cafea.Daca nu este prea mare deranjul.
-Nu este nici o problema,Absolut nici una.Fa-te comod.
-Am sa te insotesc la bucatarie.Ma simt si asa destul de jenat ca te-am trezit din somn,la o asemenea ora.
-Esti binevenit sa stai in bucatarie.Iti este foame?
-Domnisoara Concannon,cred ca te iubesc.
Complimentul lui o facu sa roseasca.
-Iti dai inima cam usor,daca o faci numai pentruun castron de supa.
-Nu cred,judecand dupa ceea ce se spune despre felul in care gatesti.
-Oh?Ea il condu-se in bucatariesi ii agata pelerina de cuiul de la usa.
-Un prieten de-al varului editorului meu a stat aici acum vreun an.S-a dus vestea ca hangita de la Blackthorn Cottage gateste ca un inger .El nu auzise nimic despre faptul ca si arata ca unul.