Gheata focului [KS yaoi by Yaku-chin and Merishor]

[aoixtenshi]

Off topic: Eu si sysu meu Yaku-chin ne-am apucat sa facem un yaoi despre.... vedetzi voi dak cititi. Enjoy!

Cap. 1- O urma de sentiment

Trecuse un an de cand devenisem colegul lor si cand ma gandesc cat de rece am putut fi la inceput! Acum n-asi mai putea sa ma despart de acesti copii prietenosi.
Pentru ca sunt cel mai mare dintre ei ma considera mai matur... foloseau chiar si apelativul "-san" la inceput dar eu i-am rugat sa ma strige "Le" pentru ca asa ma strigau si prietenii mei din copilarie... cat de dor imi este de ei! Mai ales de Blaze, un brunet matur, intotdeauna perfectionist si protector cu mine.
Insa Blaze a stiut intotdeauna ca locul celui mai bun prieten nu il va ocupa el. Stia ca ma certasem cu prietenul meu inca de cand aveam paisprezece ani si toate astea datorita faptului ca il iubeam si chiar de parea ca il urasc cu toata inima, il iubeam si eram gelos pentru ca el o alesese pe ea, pe sora mea. Nu puteam deveni dusmanul surorii mele dar mi-a fost mai greu sa devin dusmanul lui si totusi am reusit, iar moartea surorii mele n-a facut decat sa ne raceasca pana cand ne-am despartit de tot.
Rareori reusesc sa stau mai mult de un minut singur cu el intr-o camera pentru ca inima mea incepe sa bata cu putere si obrajii palizi devin trandafirii.
Si chiar de nu imi imaginam in ziua in care a inceput totul ca noi vom sfarsi impreuna.... viata ofera surprizele ei.
***
Era o dimineata de vara, calduroasa.
Prietenii mei ar fi vrut sa mearga la piscina dar fiind sfarsit de luna, toti ramaseseram fara bani.
Stateam in camera mea, lungit pe canapeaua din catifea neagra. Telefonul mobil era pe masa si vibra. Am raspuns si am ramas placut surprins ca primisem un telefon de la Blaze. Venise in oras si dorea sa ne intalnim... si eu doream acelasi lucru, iar faptul ca aveam telepatie arata inca odata ca suntem prieteni buni.
M-am sculat in capul oaselor si mi-am incheiat camasa, iar inainte de a pleca m-am privit in oglinda: parul meu era lung si matasos, de culoarea zapezii, iar ochii cenusii. Mi-am aranjat parul si m-am privit in continuare. Am zambit strengar: Corpul meu subtire dar puternic era imbracat in pantalonii de culoare neagra asortati cu o camase fara maneci de aceasi culoare.
-Sa nu lesinati, dom'soarelor... a fost tot ce am putut sopti sarcastic in timp ce inaintam spre motocicleta mea, iar privirile soarelui, cat si ale fetelor, erau atintite spre mine: Doar eram o celebritate.
-Nici un antrenament pe ziua de azi, Le? am auzit dupa care am zambit la vederea dragei mele prietene si partenere.
-Nu astazi, draga mea, nu astazi. i-am raspuns zambind strengar.
-Si... Unde mergi? ma intreba curioasa.
-Blaze e in oras.... A spus ca ar fi ceva sa iesim. Si... te-a mentionat si pe tine. Vrei sa vi? am intrebat-o fiind insa sigur de raspunsul ei.
-De ce nu? Suna interesant...
-Urca! i-am spus inmandu-i o casca de motocicleta, ea urcandu-se in spatele meu.
Despre intalnirea cu Blaze nu pot spune nimic special... el si Sora erau ca de obicei absorbiti de persoana mea, iar eu aproape indiferent de ce aveau de zis prietenul meu si frumoasa rozalie la adresa mea.
Dar a doua zi aveam sa aflu ceva ce credeam ca e posibil numai in visele mele.
***
-Si ce-mi pasa mie daca tu nu il suporti pe Blaze? i-am spus in timp ce, ca de obicei, ne duelam la inaltime.
-Imi pasa pentru ca ma intereseaza anturajul Sorei. Nu o mai vreau in preajma lui! raspunse in timp ce incerca sa para serios, desi era clar ca mintea.
-Daca o iubesti atat de mult pe Sora, ar trebui pur si simplu sa ai grija de ea.
-Nu o iubesc! spuse in timp ce lacrimi stralucitoare isi facur aparitia din ochii lui albastri. De ce plangea oare?
-Atunci, da-mi un motiv pentru care sa nu te arunc de pe trapezul asta! i-am spus.
Nu pot sa cred cum ma purtam cu el... si nu pot sa cred ca m-am indragostit de el pentru ca pare ciudat cum marele demon Leon Oswald sa se indragosteasca de un baiat si unul ce-i era socotit dusman.
-Ei bine... eu....
-La naiba! am spus si l-am tras peste mine, cazand amandoi pe plasa de siguranta.
Si totusi... ar fi fost ceva si daca nu cadeam in acea pozitie. Pur si simplu nu m-am putut abine sa nu-l sarut, corpurile noastre fiind lipite unul de altul.
Dar ce m-a uimit cel mai mult a fost ca el si-a impreunat mainile cu ale mele si nu s-a opus.
Cat de norocos puteam fi? Oare ma iubea si el? Ei bine nu eram sigur dar de un lucru eram sigur si acela era faptul ca Yuri Killian va ocupa mereu un loc special in inima mea.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Next-ul din perspectiva lui Yuri scrisa de sys a mea Yaku-chin. Ja~Ne!

[Ely-chin]

Kya! KS yaoi @-) Eli devine cititoare fidela, ya, ya :X

Trecuse un an de cand devenisem colegul lor si cand ma gandesc cat de rece am putut fi la inceput! -> Actually, cred ca punctele de suspensie ar fi mai potrivite

Era o dimineata de vara, calduroasa. -> Kill me, dar bun venit in cls a III-a xD

Venise in oras si dorea sa ne intalnim... si eu doream acelasi lucru, -> Nu cred ca punctele alea de suspensie isi au rostul... Mai bine pui punct

si eu doream acelasi lucru, iar faptul ca aveam telepatie arata inca odata ca suntem prieteni buni. -> Faptul ca vor sa se intalneasca unul cu altul nu inseamna ca au o legatura telepatica ^^'

parul meu era lung si matasos, de culoarea zapezii, iar ochii cenusii. Mi-am aranjat parul -> Repetitie T.T

o camase -> o camasa

-Sa nu lesinati, dom'soarelor... a fost tot ce am putut sopti sarcastic -> -Sa nu lesinati, dom'soarelor, a fost tot ce am putut sopti sarcastic

privirile soarelui, cat si ale fetelor, erau atintite spre mine: Doar eram o celebritate. -> In loc de doua puncte ti-l recomand pe amicul meu, punctul

-Nu astazi, draga mea, nu astazi. i-am raspuns zambind strengar. -> -Nu astazi, draga mea, nu astazi, i-am raspuns zambind strengar.

sa vi -> sa vii

-Urca! i-am spus inmandu-i o casca de motocicleta, ea urcandu-se in spatele meu. -> Nu suna prea bin... poti inlocui "urcandu-se" cu "asezandu-se"

de persoana mea... la adresa mea. -> ugh...

isi facur aparitia -> isi facura aparitia

Nu pot sa cred cum ma purtam cu el -> Try "Nu imi venea sa cred cum am purtam cu el"


Ok, astea au fost greselile. Cap asta nu prea a avut descriere... si cam mult dialog... xD Poti mai bine de-atat, Anne!


Gambatte & Kissu!

:bye:

[I hate maths.]

Nu puteam eu lipsi. nu?;;)
Originala idea-Kaleido Star yaoi.Cred ca e o premiera=))

Pai greselile le-a mentionat Eli asa ca yo nu mai am ce comenta.Idea e interesanta.Yuri e personajul meu preferat din Kaleido Star-mereu l-am vrut impreuna lu Layla dar aici e o exceptie pentru ca ador yaoi-ul^_^

Eh sunt curioasa ce se va intampla in continuare=>Yaku sper sa pui repede continuarea.Sunt sigura ca va iesi un fic tare.Mult noroc in continuare.Ja-ne:bye:

[Drama Queen]

Eh...cel care vorbeste la inceput e Leon???Adik eu nu am prea inteles.Nu il prea am la inima pe Leonn dar faptul ca e pus imntr-un fic yaoi ma face sa devin brusc mai interesata de acest personaj :D. Greselile ti le-a mentionat Eli asa ca nu te m-ai stresez shi eu cu ele

See ya

[ThorthKa]

am revenit dupa muuuuult timp...este revigorant sa vad ceva original,dar n-am prea inteles prea mult,sunt cam in ceata=)),daca vrei poti sa pui mai multa descriere si mai multe explicatii pentru a intelege si eu(capul meu de nuca de cocos=)))in fine,un fic super,si original,poate cu greselile de la inceputul drumului,dar cred ca-ti vei perfectiona stilul.
astept cu nerabdare urmatorul capitol si mult noroc!
SULY SULY

[Yaku-chin]

Multumesc ca ati citit...

O urma de sentiment ( Partea a doua)

Il iubeam si nu imi era rusine sa recunosc si nici nu imi va fi vreodata. Sentimentele ce le simt pentru el nu se compara cu altele pe care le simtisem . Cand il vad simt cum zbor si cand imi vorbeste cred ca visez. Cand petrecem timpul impreuna sunt cel mai fericit, desi suntem doar colegi eu nutresc sentimente aparte pentru el, desi nu stie.
Acum ca si in multe zile, ma antrezenz, astfel uit de toate si de tot si ma concentrez asupra antrenamentului, insa mai mereu ma opresc si ma gandesc: " Oare ce face? Cu cine este?" si simt cum inima-mi plange ca eu nu ii sunt alaturi. Imi venea sa rad cum Yuri Killian se indragostise de Leon Oswald. Deja ma inchipuiam prin toate ziarele si pe toate posturile, cred ca toti m-ar critica , doar era si normal. Insa nu aveam de gand sa afle nimeni, in primul rand ca ii puteam afecta imaginea si pe a mea la fel de mult ca si pe a lui si nu aveam de gand sa fac una ca asta, oricat de indragostit as fi fost. Muncisem mult sa ajung aici si nu aveam de gand sa imi afecteze nimic munca, nici macar Leon Oswald. Poate ca il iubeam, dar voiam sa il intrec in toate, dar parca totul era impotriva mea. Leon era mereu cu un pas inaintea, era un adevarat star, la fel ca si mine insa antrenamentele , tehnicile sale le depaseau pe ale mele. Nu eram gelos si nici nu sunt, insa vreau sa dovedesc ca pot sa fiu mai bun ca si el si poate ma va observa ca mai mult decat un prieten.

Cel mai mult imi placeau exercitiile la trapez, ma simteam liber si linistit. Imi placea ceea ce faceam si eram sigur ca mereu imi va face placere. Insa cand ma simteam mai calm si impacat cu mine insumi apare Layla.
-Yuuuriii....
Ii auzeam voce usor ascutina si tonul grav cu care imi poronunta numele. Ma indreptasem catre ea si ii oservam parul blond pana la umeri cum stralucea in razele de lumina ce intrau prin geamurile salii de antrenament. Ochii sai albastrii precum marea ii privea pe ai mei ce erau mult mai inchisi si inspirau poate mai multa teama. Doar eram Yuri Killian, demonul ce a omorat un inger si privirea aceea era demna de mine, desi era doar o banala aparenta. Eu eram cel din vina caruia Sophie a murit si moartea ei ma afecatat poate mai mult decat am aratat si poate de aceea multi ma considerau un demon cu chip de inger si inima de gheata. Nu stiam motivul pentru care Layla ma cauta, insa parea ca e destul de nervoasa. I-am raspuns calm ca intotdeauna:
-Da Layla, s-a intamplat ceva?
Pe fata sa calma a aparut o urma de iritare, ca si cum era evident ca se intamplase ceva.
-Normal ca sa intamplat! Tu pe unde umbli? Te caut de jumatate de ora...
Normal alteta sa nu putea sa caute pe nimeni , toti trebuiau sa se invarta in jurul sau. Nu aveam nimic cu ea, o iubeam, dar doar ca o sora si uneori gestrurile sale de "fetita lui tata" ma scoteau din sarite.
-Eram aici, ca in fiecare zi.....ce s-a intamplat?
Era indignata si cu greu puteam sa o calmez si sa nu o fac sa se razbune pe mine, cum facea mereu.
-Sora a plecat cu Leon sa se intanleasca cu Blaze si a uitat ca astazi aveam de repetat o noua manevra si cu May nu pot repeta....
"Sora a plecat cu Leno sa se intanleasca cu Blaze" numai atat mi-a trebuit sa aud ca sa ma pot enerva eu mai tare decat Layla. Leon nici macar nu mi-a spus ca Blaze e in oras, putea macar sa ma anunte si a mai luat-o si pe Sora cu el. Eram gelos si orb de furie.
-Si eu ce vrei sa fac?
Am intrebat-o rastit, era surprinsa ca ma enervasem asa dint-o data , practic fara motiv. Insa aveam un motiv destul de mare incat sa ma enervez. Nu imi placea de Blaze, deoarece mai tot timpul era aproape de Leon si ocupa un loc special in viata sa si chiar daca stateau la distanta legatura dintre ei era destul de stransa.
-Pai ce sa faci, nimic doar ca voiam sa stii si sa ma ajuti...
Normal, eu sa o ajut, ca ea pe mine ma ajuta intotdeauna. De cand Kalos ne-a chemat din nou la Kaleido Star sa lucram cu totii , Layla a inceput sa se compoarte foarte posesiv si inainte era, dar acum exagereaza.
-Imi pare rau, dar acum trebuie sa plec!
Voiam sa ajung acasa si sa dorm, sa uit de toate, de Leon, de Blaze, de Layla si de Sora....de toti. Ma intrebam oare ce caut printre ei?
Am lasa-o pe Layla in sala de antrenamente, m-am schimbat si am urcat in propia masina un dodge viper srt 10 de culoare rosie si am pornit cu mare viteza.
Eram gelos si nervos, de ce Leon a plecat cu Sora sa se intanleasca cu Blaze...si de ce a luat-o pe Sora stiind ca ea il place? Sau si Leon o placea pe Sora, si eu nu am observat? Mii de ganduri si sentimente imi invadau mintea si inima. As fi voit sa sterg orice urma de iubire pe care i-o port, dar nu sunt in stare de asa ceva. Observam ca merg cu 120 pe ora, dar nu imi pasa, nu voiam sa imi mai pese de nimic, nici macar de Leon...dar nu aveam curajul de a face asta, nu trebuia sa ma las batut.
Ajunsesem intr-un final la vila in care stateam, poate era o casa mult prea mare pentru mine dar imi facea placere sa ma simt singur in ea. Imi place, dar cred ca mi-ar fi facut si mai mare placere daca Leon ar fi locuit cu mine, dar asta doar in visele mele. Aveam cativa angajatii, dar fiindca imi petreceam timpul cel mai mult la Kaleido Star nu prea stateam pe acasa.
Am coborat din masina si m-am indreptat direct spre camera mea, nu am salutat pe nimeni la nervii pe care ii aveam. Am aruncat toate hainele de pe mine si am intrat la dus. Apa calie imi curata trupul, dar nu si inima. Am iesit din dus si mi-am luat pe mine doar o pereche de boxeri, speram sa pot dormi linistit.
****
A doua zi m-am trezit destul de devreme si la sapte fix ma aflam deja la Kaleido Star. Leon era deja in sala de antrenament la trapez, ca de obicei de dimineata am inceput sa ne certam:
- Ti-am spus mereu ca nu o vreau pe Sora langa Blaze, nu il sufar!
I-am spus din prima incepand un nou duel de dimineata. Era un fel de " Buna dimineata" la noi duelurile, insa de data aceasta pentru mine erau unul mai serios.
-Si ce-mi pasa mie daca tu nu il suporti pe Blaze? raspunse Leon. Normal el il suporta doar erau prieteni buni si tineau unul la altul.
-Imi pasa pentru ca ma intereseaza anturajul Sorei. Nu o mai vreau in preajma lui! Da era adevarat ca nu o voiam pe Sora implicata in toata asta si nu o voiam nici aproape de Leon.
-Daca o iubesti atat de mult pe Sora, ar trebui pur si simplu sa ai grija de ea.
-Nu o iubesc!
Nu o iubeam pe Sora ci pe el, dar ....nu intelegea.
-Atunci, da-mi un motiv pentru care sa nu te arunc de pe trapezul asta! Da eram pe trapez si nu stiam ce sa ma zic ma blocasem, un motiv...aveam multe, dar nu puteam sa i le spun.
-Ei bine... eu....
Eu...eu...eu te iubesc...dar nu puteam pronunta aceste cuvinte, buzele nu imi dadeau voie sa le spun.
-La naiba! spuse Leon si am cazut amandoi pe plasa. Ne aflam intr-o pozitie destul de ciudata, dar destul de confortabila, cel putin pentru mine . Nu stiam ce sa fac, deoarece intr-o fractiune de secunda buzele noastre se unira. Ce facea? O fi fost doar un simplu accident? Dar nu conta, aveam sansa sa il sarut si nu o puteam irosii. Participasem la acel sarut si ma lasam dus de val, simteam mana rece a lui Leon in pantalonii mei, sangele mi se urcasa in obrajii si roseata lor era destul de evidenta. Am incercat sa vorbesc destul de clar, dar:
-Le..Leon....
Leon isi retrase mana din pantalonii mei si spuse:
-A fost doar o gluma, nimic mai mult. Nu iti face pareri gresite, nu se va repeta.
Poftim? Acum avea chef de glume?
-Ti se pare asta a fi o gluma? Ei bine mie nu...
Incercasem sa il prind de mana, dar se ferii si spune:
-Daca tu ai luat-o ca pe ceva serios ai face bine sa uiti.
Si plecase, ma lasese in ceata. Adica eu trebuia sa inteleg ca totul fusese asa ceva de moment, o gluma proasta...sau poate nu. Nu stiam ce sa cred, oare Leon simtea ceva pentru mine?

[I hate maths.]

Yey in sfarsit m-a abandonat lenea:-p

Foarte tare capitolul.Jos palaria in fata talentului vostru.Tineti-o tot asa!
Acum despre capitol:eh io is fana nr.1 Yuri deci nu are cum sa nu-mi placa.Si Blaze asta de unde a mai aparut?Abia astept sa spuneti ceva despre "misteriosul rival" a lui Yuri(yep stiu,stiu spun aberatii)
Numai un sarut!!!Vreau mai mult!Va rog!!Aveti mila:99:

Cam atat ma duce capul momentan.Astept nextu care sper sa vina repede.Succes in continuare!Ja-ne!:bye:

[ThorthKa]

un capitol super,chiar mi-a placut faza si este mai bine descris...imi place la nebunie!Sincer as vrea sa aflu ceva despre Blaze.Ma face foarte curioasa:-ss.
In rest am ramas fara cuvinte,dar sunt putin dezamagita,i-a ranit sentimentele!Putea gasi o scuza mai buna?da,era in stare!....cam atat cu criticile,pentru ca mi se face foame =))
Astept cu nerabdare urmatorul capitol,bafta!
SULT SULY

[adyna_45]

Salut! Am promis ca trec pe aici si ma tin de promisiune. Cam cu intarziere, dar...

Cap. 3- Cantonament


L-am lasat acolo, singur si confuz. Imi uram soarta, ma uram pe mine insumi pentru ceea ce eram, dar il iubeam pe el si iubeam tot ce tine(iubeam-tine... doua timpuri verbale. Hmmm... nu sunt sigura, dar cred ca era "..., dar il iubeam pe el si iubeam tot ce tinea de...) de persoana lui, insa nu puteam face altceva decat sa il ranesc,(sincera mea impresie este ca aici nu era nevoie de virgula, ba chiar era preferabil sa nu o fi pus aici... dar depinde de felul in are ai auzit tu propozitia.) pentru a il proteja.
Mai devreme a fost doar o scapare de moment, dar nu se va mai intampla. Nu ma voi mai lasa dus de val.
Voi reusi pentru binele lui... sper!

***

In acea zi am incercat cat mai mult sa il evit pe Yuri si(eu sunt de parere ca aici era nevoie de o virgula, dar iar, asta tine de felul in care tu ai auzit propozitia. Parerea mea este ca "la sfarsit" ar fi trebuit inchis intre virgule.) la sfarsit am hotarat sa il uit de tot, cu putin ajutor din partea lui Blaze.
L-am rugat pe amicul meu sa ma ia de la Kaleido Stage pe la ora sase dupa-amiaza si am hotarat sa mergem pana la hotelul unde statea Blaze ca sa isi ia telefonul, sau cel putin asa credeam.
-Offf, haide Blaze! Cine te suna? Lasa-l acolo si sa mergem.
-Prea tarziu! Suntem deja la hotel! spuse el, oprind masina in fata unui hotel imens,(aici mergea s fara virgula) de cinci stele.
"Stilul lui caracteristic...", am spus in gand in timp ce intram in cladierea(cladirea) luxoasa pe care o alesese prietenul meu pentru aceasta vizita.
-Stii, Leon, de fapt am vrut sa iti arat si altceva, nu numai camera mea si telefonul de fite pe care il am.... Vino! imi spuse in timp ce urca in lift, tragandu-ma si pe mine dupa el.
-Stai, nebunule, suntem intr-un loc public! i-am spus, insa fara rost.
M-a lipit de unul dintre peretii liftului si a spus incet:
-Ai spus ca vrei sa uiti de el, nu? Ei bine, am sa te fac sa uiti de existenta lui Yuri Killian!
Tonul lui ma speria,(Parerea mea este ca aici ar fi trebuit fara virgula) la fel de mult ca si faptul ca eram periculos de apropiati, inse Blaze nu s-a oprit si a inceput sa ma sarute violent, cum o facea intotdeauna cu fetele usoare ce le-a avut de-alungul(de-a lungul) anilor.
Nu am putut face nimic desi ma zbateam, Blaze era mult mai puternic decat mine.(Fraza asta ma cam ameteste. Mi se pare cam inutil ca ai inghesuit alea trei propozitii intr-o singura fraza, cand le puteai scrie mai lejer asa: "Nu am putut face nimic desi ma zbateam. Blaze era mult mai puternic decat mine." Eu inteleg ca si la scoala ti se zice sa faci exprimari cat mai complexe si fraze cat mai lungi, dar uneori este destul de greu sa intelegi sensul unei fraze de genul asta si devine obositor. Nu te supara pe mine.)
Dar salvarea veni de unde ma asteptam mai putin: liftul se opri brusc, iar usa se deschise, in pragul ei aparand Yuri, imbracat la patru ace, insa cu o privire socata pe chipu-i angelic.
-Ce-i... asta? intreba incet in timp ce corpul ii tremura in mod involuntar.
-Asta? Asta e moda! Orice star la moda are un iubit! spuse Blaze in timp ce un ranjet victorios aparu pe chipul lui demonic, cu ochi negri ce par a ascunde strafundul iadului in ei. Eu am plecat atunci! spuse inca ranjind. Ourevoir, dragul meu! mi se adresa(aici este o virgula) dandu-mi inca unul din acele saruturi in timp ce Yuri privea naucit cum incercam sa scap din stransoarea lui Blaze.
Am cazut in genunchi cand brunetul a plecat, fiind mult mai socat decat Yuri. Am lasat lacrimile sa curga din ochii mei inghetati.
-Leon... El ti-a facut rau, nu? Te-a ranit! Il urasc! spuse Yuri(te-ai repetat...Suna aiurea. Puteai inlocui al doilea "Yuri" cu "cel ce ma privea", iar pe al treilea cu "blondul") furios, dupa care ma ridica usor(virgula) lasandu-ma sa ma sprijin de el.
A hotarat ca ar fi bine sa vin la el in acea zi datorita faptului ca eram prea speriat ca sa ma lase singur.
M-a primit in vila lui imensa si a avut grija de mine. Simteam cum dragostea plutea in aer pentru mine si adoram sa il simt aproape de cate ori venea sa vada ce fac.
-Ia! spuse(virgula) inmanandu-mi un pahar de apa si un clamant.
-Stii ca nu pot lua! Medicamentele de genul asta afecteaza fizicul si nu imi pot permite asta... Mai ales acum. Doar am aflat de... faza.
-Si eu... Cred ca totul e mana Laylei.
-De ce? l-am intrebat(virgula) dandu-mi la o parte o suvita de par ce-mi intra in ochi si privindu-l uimit.
-Layla... E posesiva din nou.... Un fel de Blaze feminin si blond...
Am ras enervat de situatie. Cat de gelos puteam fi! Pe interior parca ardeam de furie(virgula) dar intr-un fel ma bucuram deoarece timp de o luna voi sta alaturi de Yuri incontinuu.
-Si totusi... Layla a fost inspirata, deoarece o manevra grea si un cantonament sunt tot ceea ce avem nevoie ca sa mai uitam de problemele de aici...
-Tu stii macar unde mergem? Ei bine, Layla chiar ne-a facut-o la acest capitol! Mergem in Monaco, orasul in care am promis sa nu mai calcam niciodata impreuna de cand cu sora ta...
Faptul ca trebuia sa mergem in Monaco, acel loc unde ne-am cunoscut si unde a inceput prietenia noastra ma facea sa imi amintesc atunci....


~Flashback~

Dupa o zi perfecta de vara, soarele se retragea in spatele maretului Mont Blanc(virgula) lasand o dara sangerie sa invaluie peisajul magic.
Undeva, la marigineaunei(marginea unei) paduri, la umbra unui copac, ma odihneam linistit, ochii argintii scrutand visatori departarea.
Apoi apare el si, fara sa il privesc, rostesc calm:
-Ai intarziat.
-Iarta-ma, dar Blaze iar mi-a stricat bicicleta si a trebuit sa vin pe jos pentru ca nu mai aveam bilete de autobuz si apoi...
-Stai jos! i-am spus zambind si el s-a asezat langa mine.(Parerea mea e ca aici ar fi trebuit sa sune cam asa: "...! i-am spus zambind, iar el s-a asezat langa mine." Dar este corect si cum ai spus tu...:) )
I-am ciufulit parul de culoarea aurului si am spus amuzat:
- Nu te vei schimba niciodata!
Apoi ne-am intins amandoi pe iarba moale ce ne gadila chipurile de copii.
-Le... mie imi pare rau pentru ceea ce sunt si pentru ca vesnic voi parea un copil rasfat, dar in ciuda tuturor acestor lucruri, chiar tin la tine.
-Si eu tin la tine, "Rasfatatule"! i-am spus(virgula) luandu-i mana in a mea si ridicand usor mainile noastre unite in lumina soarelui la apus ce facea unirea lor sa para un lucru ceresc, mai presus de cuvinte.

~End of flashback~

In timp ce mintea imi zbura catre amintiri indepartate, am simtit cum bratele blondinului se infasoara in jurul meu, lucru de care chiar aveam nevoie, sa fiu imbratisat cu caldura si iubit de cel la care tineam. (Dupa parerea mea, era mai corect asa: "..., lucru de care chiar aveam nevoie: sa fiu imbratisat...")
Astfel am ramas imbratisati pana cand apusul ne-a prins din nou impreuna, dar de aceasta data departe de locurile unde lumina rosiatica a soarelui lipsit de puteri ne-a dat aceasta dragostea pe care o purtam unul pentru altul.

Imi place ficul asta al vostru si observ ca nu e o continuare! Unde e?! Vreau continuarea!

Imi place ideea... Sunt nerabdatoare sa vad ce se mai intampla. Nu-mi miroase a bine cu Blaze asta. Parca ar fi personajul negativ. De Layla nu am ce comenta, ea e intotdeauna mai dejucatoare de planuri.

Astept cu nerabdare continuarea.
Kissu and Ja'!

P.S. Daca ceva din postul meu v-a suparat, PM si sterg.

[aoixtenshi]

OFF TOPIC: Da, da... s-a sters capitolul 3. Nu e nimic. Il pun din nou si dup-amiaza vine si cap. nou :-p

ON TOPIC:

Cap. 3- Cantonament

L-am lasat acolo, singur si confuz. Imi uram soarta, ma uram pe mine insumi pentru ceea ce eram, dar il iubeam pe el si iubeam tot ce tine de persoana lui, insa nu puteam face altceva decat sa il ranesc, pentru a il proteja.
Mai devreme a fost doar o scapare de moment, dar nu se va mai intampla. Nu ma voi mai lasa dus de val.
Voi reusi pentru binele lui... sper!

***

In acea zi am incercat cat mai mult sa il evit pe Yuri si la sfarsit am hotarat sa il uit de tot, cu putin ajutor din partea lui Blaze.
L-am rugat pe amicul meu sa ma ia de la Kaleido Stage pe la ora sase dupa-amiaza si am hotarat sa mergem pana la hotelul unde statea Blaze ca sa isi ia telefonul, sau cel putin asa credeam.
-Offf, haide Blaze! Cine te suna? Lasa-l acolo si sa mergem.
-Prea tarziu! Suntem deja la hotel! spuse el, oprind masina in fata unui hotel imens, de cinci stele.
"Stilul lui caracteristic...", am spus in gand in timp ce intram in cladierea luxoasa pe care o alesese prietenul meu pentru aceasta vizita.
-Stii, Leon, de fapt am vrut sa iti arat si altceva, nu numai camera mea si telefonul de fite pe care il am.... Vino! imi spuse in timp ce urca in lift, tragandu-ma si pe mine dupa el.
-Stai, nebunule, suntem intr-un loc public! i-am spus, insa fara rost.
M-a lipit de unul dintre peretii liftului si a spus incet:
-Ai spus ca vrei sa uiti de el, nu? Ei bine, am sa te fac sa uiti de existenta lui Yuri Killian!
Tonul lui ma speria, la fel de mult ca si faptul ca eram periculos de apropiati, inse Blaze nu s-a oprit si a inceput sa ma sarute violent, cum o facea intotdeauna cu fetele usoare ce le-a avut de-alungul anilor.
Nu am putut face nimic desi ma zbateam, Blaze era mult mai puternic decat mine.
Dar salvarea veni de unde ma asteptam mai putin: liftul se opri brusc, iar usa se deschise, in pragul ei aparand Yuri, imbracat la patru ace, insa cu o privire socata pe chipu-i angelic.
-Ce-i... asta? intreba incet in timp ce corpul ii tremura in mod involuntar.
-Asta? Asta e moda! Orice star la moda are un iubit! spuse Blaze in timp ce un ranjet victorios aparu pe chipul lui demonic, cu ochi negri ce par a ascunde strafundul iadului in ei. Eu am plecat atunci! spuse inca ranjind. Ourevoir, dragul meu! mi se adresa dandu-mi inca unul din acele saruturi in timp ce Yuri privea naucit cum incercam sa scap din stransoarea lui Blaze.
Am cazut in genunchi cand brunetul a plecat, fiind mult mai socat decat Yuri. Am lasat lacrimile sa curga din ochii mei inghetati.
-Leon... El ti-a facut rau, nu? Te-a ranit! Il urasc! spuse Yuri furios, dupa care ma ridica usor lasandu-ma sa ma sprijin de el.
A hotarat ca ar fi bine sa vin la el in acea zi datorita faptului ca eram prea speriat ca sa ma lase singur.
M-a primit in vila lui imensa si a avut grija de mine. Simteam cum dragostea plutea in aer pentru mine si adoram sa il simt aproape de cate ori venea sa vada ce fac.
-Ia! spuse inmanandu-mi un pahar de apa si un clamant.
-Stii ca nu pot lua! Medicamentele de genul asta afecteaza fizicul si nu imi pot permite asta... Mai ales acum. Doar am aflat de... faza.
-Si eu... Cred ca totul e mana Laylei.
-De ce? l-am intrebat dandu-mi la o parte o suvita de par ce-mi intra in ochi si privindu-l uimit.
-Layla... E posesiva din nou.... Un fel de Blaze feminin si blond...
Am ras enervat de situatie. Cat de gelos puteam fi! Pe interior parca ardeam de furie dar intr-un fel ma bucuram deoarece timp de o luna voi sta alaturi de Yuri incontinuu.
-Si totusi... Layla a fost inspirata, deoarece o manevra grea si un cantonament sunt tot ceea ce avem nevoie ca sa mai uitam de problemele de aici...
-Tu stii macar unde mergem? Ei bine, Layla chiar ne-a facut-o la acest capitol! Mergem in Monaco, orasul in care am promis sa nu mai calcam niciodata impreuna de cand cu sora ta...
Faptul ca trebuia sa mergem in Monaco, acel loc unde ne-am cunoscut si unde a inceput prietenia noastra ma facea sa imi amintesc atunci....


~Flashback~

Dupa o zi perfecta de vara, soarele se retragea in spatele maretului Mont Blanc lasand o dara sangerie sa invaluie peisajul magic.
Undeva, la marigineaunei paduri, la umbra unui copac, ma odihneam linistit, ochii argintii scrutand visatori departarea.
Apoi apare el si, fara sa il privesc, rostesc calm:
-Ai intarziat.
-Iarta-ma, dar Blaze iar mi-a stricat bicicleta si a trebuit sa vin pe jos pentru ca nu mai aveam bilete de autobuz si apoi...
-Stai jos! i-am spus zambind si el s-a asezat langa mine.
I-am ciufulit parul de culoarea aurului si am spus amuzat:
- Nu te vei schimba niciodata!
Apoi ne-am intins amandoi pe iarba moale ce ne gadila chipurile de copii.
-Le... mie imi pare rau pentru ceea ce sunt si pentru ca vesnic voi parea un copil rasfat, dar in ciuda tuturor acestor lucruri, chiar tin la tine.
-Si eu tin la tine, "Rasfatatule"! i-am spus luandu-i mana in a mea si ridicand usor mainile noastre unite in lumina soarelui la apus ce facea unirea lor sa para un lucru ceresc, mai presus de cuvinte.

~End of flashback~


In timp ce mintea imi zbura catre amintiri indepartate, am simtit cum bratele blondinului se infasoara in jurul meu, lucru de care chiar aveam nevoie, sa fiu imbratisat cu caldura si iubit de cel la care tineam.
Astfel am ramas imbratisati pana cand apusul ne-a prins din nou impreuna, dar de aceasta data departe de locurile unde lumina rosiatica a soarelui lipsit de puteri ne-a dat aceasta dragostea pe care o purtam unul pentru altul.