Yumeria [terminat]

[dark_anime]

Luna plina a miezului de noapte cumpanea,palida si neclintita,de sus, din departarile cele mai de urma ale adancului,peste geana neguroasa a hotarelor pamantului.Hinaria era,in aceasta seara,cea care trebuia sa vegheze somnul celor trei prietene caci ii venise randul.Privea spre negrul cerului iar lacrimi ii udau ganditoarea fata,isi amintea de trecut.de familia ei,de prieteni de minciunile ingrozitore...de tot.
Se auzea ceva.Era Yume,vorbea in somn. Avea o expresie speriata si se misca de colo colo ca si cum ar fi fost in mijlocul unui cosmar oribil.Hinaria s-a apropiat pentru a vedea ce se intampla."Nu...Te rog!Nu se poate.Eu nu sunt asa...!Nu" acestea erau cuvintele strigate printre dinti inclestati...pana cand dupa cateva zdruncinaturi se linistise si acum dormea dormea tainic.
Ingerul isi continua treaba pana cand soarele,ca o colosala sprinceana de aur curat, se ridica de dupa linia neagra si ondulata a muntilor.Toate cele trei erau acum treze iar Hinaria o privea ciudat pe Yume. Nimeni nu a scos nicio vorba in timpul micului de-jun pana cand ingerul tristetii a intrebat-o pe yume ce a visat.Pentru un minut Yume a tacut si a privit-o ciudat pe prietena ei iar apoi a spus intorcand-se ca nimic important, cu toate astea Hinaria i-a spus de cele petrecute si de ceea ce a spus in somn dar pana la urma poate a fost doar un vis iar acum cele patru mergeau mai departe strabatand minunatul taram la Yumeriei.

[hikari marina]

In timp ce mergeau,Yume se gandea la visul pe care il avusese,ce sens avea?Toate hotari sa faca o mica pauza pe malul unui lac.Razele soarelui se oglindeau in apa limpede si cristalina precum lacrima unui inger.Campul de pe margine era impodobit cu flori multicolore,mii de fluturi zburau zburdalnici,printre petalele parfumate ale trandafirilor salbatici.Toate admirau acest peisaj paradiziac,toate in afara de Yume,care continua sa se gandeasca la acel vis.

"~Nu inteleg ce sens are acest vis?Cine era aceea persoana care imi spunea ca eu nu sunt o zana obisnuita?Trebuie sa aflu adevarul despre originea mea...cu orice pret.Nu stiu cine m-ar putea ajuta!Yunis!Ea singura care stia secretele bunicii...poate stie ceva."

Hinaria o privea in continuare pe Yume stiind ca ascundea ceva in privinta visului,dar nu putea sa-si dea seama ce.

"~Ar trebui sa ne indreptam spre cetatea Tire Nam Beo(Taramul Vietii).Nu mai avem provizii si este cel mai apropiat loc."spuse Yume.Scopul ei nu era sa se aprovizioneze,ci sa o gaseasca pe Yunis,era timpul ca secretul sa fie dezvaluit.

[antarcticstar]

Amon era frustrat pentru ca se facuse de rusine in fata Bloomelei cu o idee ce a vazut-o la niste bastinasi in niste calatorii ale lui in Africa.

Nici eu nu gandesc asa primitiv. Si eu sunt dezvoltat spiritual, desigur, nu asa mult ca Amaliela, dar cam la egalitate cu zanele. Of, acuma cum sa imi spal rusinea? si chiar in fata Bloomelei pentru care vroiam sa par perfect.
Probabil ca imi voi spala rusinea daca voi gasi aceeea planta si sigur o voi gasi.

Asa isi zise Amon in sinea lui, in timp ce mergea spre Valea Seaca sa caute planta pe care i-a cerut-o Bloomela. Aceasta misiune pentru el e o provocare, deoarece printre altele e si botanist. Tot timpul cand merge pe o planeta noua ideintifica si flora de acolo, si fauna intr-o oarecare masura, dar in special vegetatia planetelor pe care le viziteaza. Acasa la el are o gradina superba, si o colectie de ierbare grupate pe planete, apoi regiuni in cadrul planetelor- toate facute de el, cu plante stranse de el.
Mergea inainte gandindu-se ca acuma fiind singur, are timp sa studieze plantele din jur care i se par interesante, si asa va da si de planta magica.
Dupa mai mult timp de mers, fara casca in cap pentru a nu fi confundat cu ceva inamic, odata zari o padurice cu putini arbori, mai mult arbusti erau, insa era bine luminata si parea oarecum deosebita. Se gandea ca acoo ar putea sa gaseasca aceea planta. DAr nu intra in padurice, ca auzi urletele unor animale ce se apropiau de el. Erau ceva ca niste caini sau lupi si pareau agresivi.

Repede!! I-as puea uindeparta prin unde cerebrale?

Se concentra, dar intre timp avea si pistolul scos. Undele emise de Amon ajunsesera in creierele lupilor, care tacuti s-au retras cu coada intre picioare. Intrand in padurice, gasi o multitudine de specii de plante. mai variate decat pana acuma. Recoltase mai multe plante si dupa ce le-a studiat, a gasit o planta care corespunde criteriilor spuse de Bloomela. A strans deja destule plante si trecuse deja mult timp de cand a plecat. Ce fac acum fetele? cum se descurca?
Peste alte 2 ore a ajuns din nou de unde a plecat si le cauta bucuros pe fete.

[Magica Bloom]

In acest timp, fetele ajunseserain Valea Seaca si isi pusesera in aplicare prima parte a planului. Aceea de atragere a haiducilor.

Bloomela: Ce noroc Amon. Inca nu au venit haiducii. Si ai adus si planta care trebuia. Acum te-as uga sa te ascunzi intr-un copac si sa cobori doar la semnalul meu. Va fi un tiat mai ascutit. Cum numai noi zanele putem sa il scoatem.

[antarcticstar]

M-am urcat repede intr-un copac si m-am camuflat bine prin frunzisul des. Imi pare bine ca acum colaborez asa bine cu Bloomela.
De acici gandurile lui Amon erau mai mult la Bloomela pe care o urmari prin casca si frunzisul copacului.

[Sloth]

De-abia se mijea de zi cand Shaliel ajunse in Val'hun'der,unde Belhunder o astepta de ceva vreme,lucru care se vedea ca il deranja.Iritat,se ridica de pe iarba jilava si se indreapta spre mistica pufnind gaz kerel pe nari si scuipand aretow .Nu mai facuse asta de cand Shaliel a uitat sa-i mentioneze despre retragerea strategica de pe Campurile Vechi in timppul razboiului contra ingerilor si dragonul a cazut prada setei de putere inamicilor,pentru bine-cunoscutele efecte benefice ale sangelui de dragon pentru o anumita clasa de ingeri.Pe scurt,Shaliel a dat de drecu...
~Pot sa va intre ce zi e,cu speranta de a nu va bulversa intreaga orientare temporala si asa destul de firaza?!?!,intreba Belhunder scarsnind printre dinti.Parea ca in orice moment va sari si o va rupe pe tanara in bucati.
~Nu incepe sa te certi cu mine,ca nu am dispozitia necesara pentru a-ti mai suporta si tie toanele.Si daca tot esti curios,te informez ca Pertoli, a 88-a zi din Maradin;si intarzierea e penrfect justificata:M-am pierdut in padure!!!Ce naiba vrei?!Sunt destul de nervoasa chiar si sa ma iau la tranta cu tine....
~Da?!Atunci totul e perfect!Si asa ma impresia ca incepi sa ruginesti,caci articulatiile tale deja scartaiesc ingrozitor!Dar e ceva normal la varsta ta,nu?!Spunand acestea,dragonul incepe sa straluceasca tot mai puternic pana ca nu se mai deslusea deloc in acea torta orbitoare.Iar avengura luminii incepea sa scada,pana ce a ajuns de statura unei fiinte umane.Atunci a inceput sa paleasca,pana ce se ivi un barbat de o frumusete incredibila,cu un par blond murdar si o pereche de ochi ageri,de un verede crud de-a dreptul hipnotizant.Dar ochii acestia transmiteau furie si nevrositate,iar vena de la tampla ce statea sa zvacneasca intarea aparentele.(Writers comment:nu mai dau detalii in ceea ce priveste infatisarea,dar pun o poza la descirerea personajului)
~Oooo.....n-am mai avut parte de privelistea asta de ceva timp,spuse mistica in timp ce admira corpul bine sculptat al barbatului din fata ei.Bine,sa luptam,zise in timp ce isi dadea capa jos de pe umeri.
Dar in acel moment......

[Aly]

Anastasia era obosita si nu auzise multe din cele petrecute cu o noapte inainte, dar era la curent cu tot.
" E prea multa liniste si asta nu imi place. Ceva se intampla cu Hinaria si Yume, dar ce?. Ar fi bine sa aflu sau altfel voi fi luata pe nepregatite. Nu are cum sa afle adevarul. Nu cred si oricum e imposibil. Yume, sper ca mai stii misiunea ta caci sperantele Yumeriei si ale mele sunt in mainile tale. " gandea Anastasia in timpul micului dejun si nu se inselase.Avusese grija sa se indeparteze considerabil de acompaniantele ei in calatorie si sa poate vorbi cu spiritele. Se aseza la umbra unui copac, luminite galbui ii alintau fata deja palida si chemase deja spiritele ca sa afle intamplarea de aseara. Intr-un fel i se luase o mica povoara de pe inima cand acestea ii dezvaluira visul lui Yume. Nu era adevarul care credea ea ca se aflase. Totusi, teama i se infiripase in minte. Ce avea sa se petreaca cand Yume va afla adevarul despre legatura dintre ea si vrajitor.
Dupa cateva ore bune in care au mers spre Tire Nam Beo pentru provizii, ajunsera acolo si se cazasera la un han. Anastasia era in mod inexplicabil mai tot timpul obosita, dar nu ii dadea mare importanta. Isi lua cheia si se tranti in patul din camera. O usoara melancolie ii starni amintirile si isi aducea aminte vorbele mamei care ii spuneau ca atunci cand se va simti obosita si fara aer, ca si cum cerul avea sa cada peste ea ca o plapuma grea, atunci ea avea sa fie aproape si o va ajuta desi avea sa o faca doar spiritual. Dorea sa afle cu o mare ardoare ce se intamplase cu parintii ei. Spera doar, ca atunci cand cautarea lui Yume avea sa ajunga la sfarsit si misiunea ei sa se fi incheiat sa afle si adevarul despre ea. [/i]

[dark_anime]

Anastasia si Noua lor prietena se aflau in camerele lor...In afara de Hinaria ca deobicei ea era ultima care se culca...in aceasta seara luna-nsangerata sta departe-n zare, prin ceata.Rezamata de un copac se gandea la faptul ca Yume a plecat din cabana cu pretextul ca vrea sa gaseasca plante bune pentru ceai.Stia ca minte,Hinaria putea citi minciuna in ochii zanei care de asemenea nu a vrut sa o acompanieze nimeni..."ciudat". Asta ii trecea in minte Ingerului.
Ceata statea neclintita si deasa, friguroasa si alba,intunecand pamanturile Yumeriei asa ca Hinaria s-a hotarat sa plece dar nici atat nu mai putea caci nu se vedea nimic....Pentru ea nu conta chiar mai bine un motiv bun pentru a zbura.Zbura liber catre stele...Adora noaptea asta ,lumina lunii ii dadea pofta de vanatoare de demoni,iar stelele luceau in locurile lor vesnice, clipind in departari profunde, ca flacari neadormite,ca varfuri de ace de argint si ceata care acorda un oarecare mister Yumeriei.
Se apropie din ce in ce mai mult de casa pana cand....Vazuse o zana....nu erau doua...S-a apropiat descoperind ca zana era....Yume!
"Te rog spune-mi ce stii despre mine....e tot ce iti cer!" o ruga Yume pe necunoscuta printre lacrimi mari arginti care stropeau obrazul rosu al lui Yume.Rugile zanei continoau pana cand Hinaria nu s-a mai abtinut caci nu suporta sa o vada plangand asa ca a iesit din ascunzatoare lunnd-o in brate pe zana.
Cine era aceea femeie si de ce se uita asa la cele doua? ...Hinaria incerca sa o linisteasca pe Yume pana cand....Calalta persoana se apropie de cele doua incepand sa le povesteasca....

[hikari marina]

Hinaria incerca sa o incurajeze pe Yume,privind-o in acelasi timp cu dispret pe cealalta zana.Yunis se apropie de cele doua cu intentia de-a spune adevarul.
"~Cred ca a sosit timpul sa afli adevarul despre originea ta.Insa inainte de a dezvalui acest mister,iti voi spune cine a fost cu adevarat bunica ta.Cu totii stim ca a fost o zana foarte puternica,doar era gardianul Yumeriei si a cristalelor." spuse Yunis.
Atat Yume,cat si Hinaria priveau uimite spre zana.Stia ca bunica ei fusese foarte puternica,dar nu se astepta sa fie gardian.Yunis continua...
"~Multi ani bunica ta a pazit cristalele,iar in Yumeria domnea linistea,pacea si fericirea.Pana intr-o zi...cand multe zane au fost ucise,printre care si parintii tai,puterile lor fiind luate.Gardianul numai era la fel ca inainte,din cauza unei boli,puterile ei slabise si stia ca sfarsitul i se apropie.Astfel folosi pentru ultima oara puterea cristalelor pentru a alunga pericolul ce ameninta Yumeria.Pentru a proteja in continuare acest taram,a hotarat sa transfere puterea ei si a cristalelor altei persoane,iar aceea persoana a fost un nou-nascut,adica tu Yume.Pentru a-i induce pe ceilalti in eroare,a creat cristale false si le-a ascuns."
Cele doua parasi casa lui Yunis,in continuare uimite de ce aflase,insa inainte de a pleca,zana o sfatui pe Yume sa nu uite misiunea primita de la consiliu.Multe intrebari nu-i reda linistea.Ce legatura avea Shaliel cu consiliul?De ce a fost trimisa Anastasia?Daca vrajitorul va afla ca ea are puterea cristalelor?Hinaria observa tristetea si nelinistea din ochii zanei.Se intoarse la han,unde Anastasia si Kana inca mai dormeau.Yume o ruga pe Hinaria sa nu dezvaluie nimanui cele intamplate.Dorea ca Anastasia sa afle adevarul de la ea,poate asa ar putea descoperii legatura cu consiliul.

[Shiva]

Dimineata se strecoara usor ca aripa unui fluture prin intunericul noptii si brazdeste cerul cu dungi molatice de nori aurii . Kana se trezeste cu ciripitul unor vrabii in ureche si arunca cu o perna din apropiere spre creanga pe care pasarile cantau strident . Din pacate perna nu isi nimereste tinta si cade dupa ce loveste prevazul ferestrei . Trezita de-adevaratelea ,Kana se ridica si pleaca sa le vada pe celalalte daca s-au trezit . Anastasia inca dormea in urmatoarea camera ,dar Hinaria si Yume nu sunt de gasit .
Panicata , Kana alearga afara numai ca sa le gaseasca pe cele doua disparute privind ganditoare spre creasta unui copac batran .

'Nu v-a fost somn?' intreaba Kana zambitoare , dar cele doua nu ii raspund decat cu o inclinare a capului in semn ca da . Surprinsa de atitudinea lor ,Kana se intoarce inauntru si se tranteste in pat cu fata afundata in perna .
'Ceva s-a intamplat...si nu vor sa spuna...'

Vrabiile inca mai colinda cu glasul lor strident dar primesc in plin (de data aceasta) un papuc....