Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

[Yaoi] One more chance

#11
Va multumesc mult de comentarii!

Capitolul 5 :

Nu am sesizat cand m-a ridicat din nou in brate, purtandu-ma prin camera pana am ajuns in fata unei usii inalte, pe care roscatul a deschis-o cu piciorul . Camera era spatioasa, dominand culorile alb si albastru, insa nu am stat prea mult sa analizez detaliile, deoarece spatele meu a facut contact cu ceva moale, patul. Am inghitit in sec privindu-l pe barbatul de deasupra mea, aproape imobilizandu-ma ca si cum ar fi vrut sa spuna "Nici sa nu te gandesti ca vei scapa". Ii raspundeam usor si pasional la sarutul ce in acel moment imi parea infiorator de placut si dulce, trimitandu-mi fiori dulci. Rupse sarutul intr-o maniera senzuala, coborand cu buzele pana pe gatul meu, unde incepu sa presare sarutari fierbinti, si "stampile"; nu am idee daca stia dar gatul imi era cea mai sensibila parte a corpului, motiv pentru care simteam ca fierb fiind gata de orice.
Tricoul incepuse a fi foarte incomod, chiar enervant, iar Sebastian parca citindu-mi gandurile se ridica cateva momente de deasupra mea si inlatura materialul ce-mi acoperea partea superioara a corpului.. Acelasi lucru l-am facut si eu plimbandu-mi mainile pe corpul sau frumos si bronzat pana am dat de ultimii nasturi ai camasii sale, pe care i-am desfacut stangaci lasandu-i materialul sa cada pe umerii sai lati. La structura corpului nici macar nu ne comparam , el fiind mult mai bine facut, liniile muschilor sai care erau bine conturate imi atrageau privirea intr-un mod bizar. Am inchis ochii auzind sunetul provocat de materialul ce a fost aruncat pe podea. Deja incepusem sa ma rusinez, stiind ca asta era doar inceputul a ceea ce va urma. S-a lasat din nou asupra mea, prinzandu-mi buzele intr-un sarut cald, nu dupa putin timp i-am simtit limba fina cum dadea contur buzelor mele pe care le-am deschis sfios, lasandu-l sa inspecteze fiecare coltisor al gurii mele. M-am alaturat sarutului la fel de stangaci pe cat ii desfacusem camasa. Ma intimidam tot mai mult pe masura ce mainile sale se plimbam fara restrictie pe corpul meu. Isi duse mana dreapta in spatele capului meu, unde prinse de elasticul ce imi tinea parul pe care il trase cu usurinta, lasandu-mi parul sa se imprastie pe perna alba. Mi-am muscat buza inferioara incercand cu toate puterile sa scad din intensitatea culorii obrajilor mei din acel moment. Mi-am dus mainile in parul sau roscat atingadu-i buzele tremurand, dar raspunsul sau nu intarziase sa apara. Imi erau placute toate saruturile sale, calme dulci si pasionale. Pentru cateva secunde uitasem ca eram in pat cu Sebastian Karei, multumita comprtamentului sau din acel moment. Persoana care in urma cu cateva zile se comporta cu mine de parca m-ar fi urat, de parca i-as fi facut ceva, era acum cel mai senzual barbat pe care il vazusem vreodata. Isi dezlipi gura de a mea, muscandusi buzele intr-un mod al dracului de pervers in fata ochilor mei, vrand sa-mi faca in ciuda, sau cel putin asta era senzatia pe care reusise sa mi- transmita.
A inceput sa coboara pe trupul meu infierbantat, ajungand la sfarcuri pe care le musca si le saruta cu atat erotism amplificandu starea de excitare prezenta deja peste tot in mine. Ajuns la abdomen presara cateva saruturi fierbinti, iar degetele sale in desfacura rapid pantalonii pe care ii trase de pe mine cu tot cu boxerii albi. In acel moment cu siguranta ma inrosisem pana in varful urechilor,iar roscatul dinadins saruta cu lascivitate pielea descoperita, mangaindu-ma in acelasi timp. Gemeam puternic, unduindu-mi si arcuindu-mi spatele la fiecare miscare de-a lui Sebastian pe care o simteam de zeci de ori mai intens. Buzele sale sarutara varful deja umed, apoi isi trecu limba de-a lungul barbatiei mele excitate prinzand cu dintii de pielea sensibila, fortandu-ma sa scot un scancet lung si sa-mi infig mainile in parul lui. Gura sa ma inconjura, incepand sa suga si sa linga, trimitandu-mi spasme si fiori ce ma torturau cumplit, umplandu-mi pieptul cu o tortura delicioasa. Nu continua mult deoarece nu l-am lasat tragand de suvitele inflacarate, pentru a ajunge din nou la chipul meu. L-am sarutat apasat strecurandu-mi limba in gura lui, lucuru ce ne-a surprins pe amandoi dar ce m-a surprins si mai mult a fost faptul ca m-a lasat sa domin sarutul, el fiind prea ocupat pentru a-si da blugii jos. Simtindu-l deja inaintea intrarii in corpul meu, am rupt agitat sarutul :
- Stai, Sebastian...
Nu am apucat sa imi termin propozitia deoarece l-am simtit cum se impinse inauntrul meu. Am dat capul pe spate simtind o durere puternica in partea de jos a corpului si barbatia tare si excitata a roscatului cum incerca sa isi croiasca drum in mine, impingandu-si soldurile ferm.
- Opreste-te, te rog...
Vocea imi era sparta, fara pic de convingere. A fost mult prea repede motiv si pentru care simteam acea durere surda cum imi macina corpul. L-am simtit cum a iesit din mine, de data asta ceva mai bland, iar eu am respirat usurat. M-a intors cu spatele la el, stand pe burta cu fata ingropata in perne. Nu aveam idee ce dorea sa faca, dar mintea imi proiecta deja cateva imagini cand l-am simtint sarutandu-ma pe spate. Cobora tot mai mult apasand cu varful limbii pe fiecare vertebra, trimitand fiori dulci in tot corpul meu, ce se excita tot mai tare. Cand buzele sale trecuse de talia mea si inca mai coborau, am vrut sa protestez dandu-mi seama ce avea in gand. Am deschis gura sa ma impotrivesc, dar in loc de cuvinte am scapat doar un geamat lung din cauza limbii sale am simtit-o cum se impinse in minusculul loc. Incepuse sa si-o miste provocandu-mi o placere greu de suportat, mi-a ridicat bazinul sustinandu-l pentru ca eu nu mai aveam putere nici macar sa mai articulez niste cuvinte amarate. Ma excitam tot mai rau, oragasmul meu fiind aproape.
- Sebastian, nu ma mai tachina, termina ce ai inceput...
Nu am idee cine rostise acele cuvinte dar nu eram eu! Eu in nici un caz nu as fi rostit asa ceva, mai ales pe acel ton. Roscatul se opri, intorcandu-ma cu fata la el lasandu-ma sa observ un ranjet depravat pe fata lui . L-am simtit din nou cum se impinse in mine mai hotarat, insa mult mai putin dureros, pot spune chiar placut. Am gemut lung inconjurandu-i gatul cu bratele , iar el punandu-mi stapanire pe buze, ce le tineam intredeschise. Se adancea tot mai mult pana intra cu toul. Am gemut puternic cand atinse acel loc care ma facu sa uit repede si de acea urma de durere si sa mai scap un geamat extaziat. Buzele sale urmara muchia maxilarului ajungand din nou la urechea mea dreapta, muscand senzual lobul sufland aer cald. Cu ajutorul mainilor i-am adus chipul langa al meu, cerand din priviri un sarut. Ritmul miscarilor sale se intetise, patrunzand adanc si rapid. Gemeam scurt printre saruturi ce ma sufocau, dar de care ajunsesem dependent in cel mai josnic mod. Miscarile sale nu mai continuasera mult, incheind intregul act cu un tipat ascutit de imi apartinea si cu un geamat puternic al roscatului. Iesi lent din mine, nevrand sa-mi cauzeze alte dureri, sarutandu-mi din nou buzele, insa in acest timp cat buzele noastre erau lipite am schimbat pozitiile el trecand in dreapta mea, iar eu fiind usor aplecat asupra lui. Mi-am ridicat chipul privindu-l pentru cateva secunde in ochii, apoi mi-am lasat capul pe pieptul sau inchizand ochii, adormind imediat.


Daca exista cineva care te poate rani, atunci exista si cineva care iti poate vindeca rana.

#12
Am venit cu comment, cum am promis. Mi-a placut capitolul, interesant, as putea spune si senzual dar nu foarte, poate din cauza lipsei de detalii, sau pentru ca a fost un act scurt prea grabit dar nu o luat in nume de rau, poate asta e ideea ta: faptul ca ce se intampla intre ei este o chestie fara emotii, un simplu aranjament nu a meritat sa fie pus totul in prima secventa yaoi. Astept next si sper sa faci capitolele un pic mai mari, cu mai multa descriere (sau poate nu pt ca este un oneshot). papa





Viata este ceea ce ti se intampla in timp ce esti ocupat sa faci alte planuri. – John Lennon

#13
Nu o iau in nume de rau, ma bucur pentru un sfat, dar cum ai spus, am incercat sa fac totul cat mai "rigid". Iti multumesc de comentariu!

Capitolul 6 :


Razele soarelui ce-mi mangaiara pana acum crestetul capului, ajunsesera pana la ochii, insa lumina ii deranja asa ca i-am deschis lenes privind in jur. Am ramas cateva clipe privind intr-un punct fix pentru a-mi da seama unde sunt. Am inceput apoi sa clipesc des, realizand sau mai bine amintindu-mi, ca eram complet dezbracat, cu parul desprins si intins pe pieptul roscatului ce se ridica de fiecare data cand acesta respira. Mi-am ridicat usor capul incercand sa zaresc un ceas, insa in loc de ceas am intalnit o pereche de ochii negri. Deci nu dormea. Nu stiam ce as fi putut spune intr-un asemenea moment, dar cu siguranta obrajii mei se colorara intr-un rozaliu, motiv pentru care mi-am inchis ochii lasandu-mi capul sa-si regaseasca locul pe pieptul sau. I-am simtit mana cum trecea bland prin parul meu intr-un mod protector, simtind apoi o usoara atingere in crestet ce au fost buzele sale. Bataile inimii sale imi bubuiau in timpane, mult mai puternic decat ca acum cateva minute, deci si el era agitat. Am mai stat pentru putin timp asa, in bratele sale, apoi nemaiputand sa suport linistea, am rostit :
- Eu mai bine plec. Odata ce am spus asta m-am ridicat de pe el, tinand mainile pe de o parte si de alta a capului sau.
- Mai ramai...Um...vreau sa vorbim.
L-am fixat din priviri, ridicandu-ma de pe el, asezandu-ma in partea sa dreapta, pe perna. Sebastian s-a ridicat de pe suprafata moale, indreptandu-se catre baie. Am profitat de ocazie luandu-mi boxerii pe mine si tricoul negru, apoi m-am asezat pe un fotoliu. Eram mai agitat ca o doza de Cola, iar zeci de intrebari imi maciunau mintea. Ce dorea sa mai vorbim ? Nu i-a placut ? Sau ce? Am oftat zgomotos, inghitind apoi in sec cum l-am vazut ca iesi de la baie, cu doar un prosop in jurul taliei. In cu totul si cu totul alte circumstante, l-as fi analizat din cap pana in picioare, dar acum mi-am plecat privirea lasandu-l sa se schimbe. Vocea sa ma trezi din visarea adanca in care cazusem :
- Haide. Vocea sa era "normala", nu rece ca de obicei.
Nu am raspuns nimic, doar l-am urmat. Nu stiu motivul, dar acum ma simteam mai rusinat decat aseara. Eram imbujorat , observand acest lucru cand am trecut pe langa o oglinda. In general aratam groaznic. Am urcat la etaj, intrand intr-o camera frumoasa, cu nuante linistitoare de albastru. Ne-am asezat pe o canapea de piele alba, iar desi canapeaua era destul de mare, roscatul a ales sa stea cat mai aproape de mine.
- Deci, despre ce vrei sa vorbim?
Am observat cu surprindere pe nasuta de sticla fumurie din fata noastra doua cesti de cafea. Mi-am trecut nervos limba peste buze, si vazand ca nu primeam nici un raspuns, am luat ceasca de cafea, strangandu-mi picioarele la piept tinand cana aproape de buze, sorbind din cand in cand lichidul fierbinte.
- Ce vreau sa vorbim ? Chiar crezi ca am vrut sa te culci cu mine doar sa ma distrez ? a rostit toate aceste cuvinte pe un ton grav, parca suparat.
- Ei bine, nu m-am gandit la asta. Probabil. Glasul imi tremura, nesigur, dar nu de teama sau frica ci de o uimire care in acel moment ma domina complet.
- Te inseli. Suprarea din vocea sa se transforma in nervozitate. Nu stiu ce simt, dar nu imi esti indiferent, probabil esti confuz pentru ca ma purtam urat cu tine, dar nu te ura sc. Nici pe departe.
Am clipit des de cateva ori, apoi am inceput si eu :
- Nu am venit aici sa ma indragostesc, am venit pentru ce am venit. Te inteleg, dar mai mult de atat nu pot face. Vorbisem foarte, repede, dar m-a inteles pentru ca mi-a raspuns :
- Ba poti face ceva. L-am privit confuz cu ochii mari cerandu-i din priviri o explicatie. Saruta-ma.
Am incremenit in acea canapea nenorocita, impingandu-ma in spatarul acesteia sperand sa o rup si sa ma trezesc in patul meu, acasa. Inainte sa pot concepe un oarecare raspuns in minte, roscatul s-a intins spre mine,prinzandu-mi buzele intr-un sarut. Mi-a luat ceasca de cafea din mana, asezand-o la locul ei, coborandu-si ambele maini pe talia mea. Am tresarit, ducandu-mi mainile pe pieptul sau gol din instinct, fara a-l opri insa...Corpul imi tremura usor, iar limba sa o mangaia usor pe a mea, lasandu-i buzele moi sa le sarute pe ale mele. Sarutul nu dura mult, dar a fost mai mult decat suficient ca eu sa ma hoarasc sa plec de acolo. Indepartandu-si chipul la doar cativa centimetri de al meu si zarindu-mi privirea hotarata, s-a indepartat rostind :
- Vrei sa pleci ? intrebarea sa ma lua prin surprindere. Bineinteles ca vroiam!
- Da.
Am raspuns scurt si sec, ridicandu-ma de pe suprafata alba. Am mers amandoi in camera lui, unde mi-am luat blugii pe mine, incepand apoi sa caut jacheta pe care insa am gasit-o in living, aruncata langa sacoul lui, dar acesta nu se sinchisi sa-l ridice de jos. M-am indreptat spre usa de la intrare, gandindu-ma in acest rastimp ce sa ii zic ? "Pa, La revedere, Ne vedem maine la birou ?" sau pur si simplu sa nu zic nimic? Mi-a deschis usa, iar eu m-am intors spre el ce m-a prins de obrajii sarutandu-ma apasat. Mi-am folosit toata puterea concentrata in brate pentru a-l impinge.
- Termina odata! Ce s-a intamplat s-a intamplat si nu se va mai repete. Intelege.
M-am intors pe calcaie si am urcat grabit in masina care m-a adus aseara in acest loc. Am privit pe geam zarind privirea perversa a roscatului si modul in care isi linse buzele, ca facu sa fac acelasi lucru. Atentia mi-a fot captata de sofer, a carui voce s-a facut auzita :
- Geanta aceasta este a dumneavoastra, spuse aratandu-mi o geanta de piele neagra ce se situa in spatiul dintre scaunele noastre, va duc la aceeasi adresa de unde v-am luat aseara? tonul sau era unul hotarat, grav si politicos in acelasi timp.
- Da, va multumesc.
Ca si aseara drumula durat doarte putin sau poate asa mi se parea mie din cauza faptului ca ma ratacisem in propriile-mi ganduri, punandu-mi o mie si una de intrebari. Cand am vazut blocul meu, am inchis ochii pentru un moment, tragand adanc aer in piept, apoi am deschis ochii coborand, nu inainte de a lua geanta. Soferul ma saluta, dar nu am fost in satre sa-i raspund decat printr-o miscare a capului. Acesta pleca imediat cum ma vazu ca am pasit in scara blocului, iar eu exact asta asteptam. Am iesit grabit facand semn unui taxi ce se opri numaidecat.
- La spitalul din centru, repede.
Nu stiu cum dracului l-oi fi nimerit exact pe fanaticul asta, dar probabil era vina mea pentru ca spusesem "repede", dar aici repede vroiam sa fie cam 80-90 km/h nicidecum 130. Am ajuns destul de "sifonat" dar asta nu conta. Am platit, apoi am intrat incladirea inalta, mergand in pas rapid spre receptie.
- Doctorul Jones Luca este ? am intrebat asistenta de cealalta parte a biroului.
- Da, cabinetul 17.
Am expirat usurat, indreptandu-ma spre locul indicat unde am batut sfios la usa intrand la indemnul unui "intra".
- Domnule Jones, v-am adus banii, am spus lasand geanta neagra pe unul dintre scaune. Il vedeam pe barbatul din fata mea in ceata, probabil din cauza oboselii si de durerea ce abia acum o sesizasem. Am strans din dinti inchizand ochii pentru cateva secunde.
- Ren, nu trebuia sa te grabesti atat de mult. Stiu ca ti-a fost greu, dar mai era timp pana maine.
- La revedere.
Probabil nu a fost prea frumos din partea mea, dar tot ce imi trebuia in acel moment era un pat! Eram aerian, nu simteam nimic, nu auzeam nimic, niici daca ar fi tipat cineva la mine nu as fi auzit. Am chemat un alt taxi ce m-a dus acasa. Urcam agale scarile pana la apartamentul meu, a carui usa am deschis-o lenes, inchizand-o cu zgomot. In intampinarea mea imediat aparu Kyle, decat intr-un halat si ciufulit.
- Ei, cum a fost? Ai facut asa cum te-am spus eu ? Sau macar v-ati protejat?
Intrebari mai idioate ca astea nu putea gasi, dar a reusit sa-mi smulga un zambet. Nu -iam raspuns ci m-am dus in camera lui Kamy ce inca dormea. Am reluat vechiul obicei, luand-o in brate incrucisandu-le peste corpul ei micut, strangand-o la piept. Mi-am bagat nasul in parul ei blondin adormind aproape instant.


Daca exista cineva care te poate rani, atunci exista si cineva care iti poate vindeca rana.

#14
Aici sunt...la datorie. Ma bucur ca nu ai fost deranjata de comment-ul meu, eu nu scriu si nu vreau sa vin eu marea si tarea cu ideei cum sa scrii. Revenind la fic: foarte dragut, Sebastian a fost in continuare un gentleman, lucru care mi-l doream (daca il facea iar scarba dupa partida il bateam, dar si pe tine :P). Ma bucur ca pustoaica se va face bine. Acum astept next-ul si astept sa se infiripe o frumoasa poveste de dragoste. te pup si spor la scris in continuare, faci bine ceea ce faci. bye





Viata este ceea ce ti se intampla in timp ce esti ocupat sa faci alte planuri. – John Lennon

#15
Iti multumesc mult pentru comentarii si pentru faptul ca lasi un comment la fiecare capitol, sper doar sa nu te dezamagesc. Multumesc inca o data!

Capitolul 7 :

Am deschis ochii cand nu am mai simtit caldura degajata de Kamy langa mine, "revenind" pe Pamant am realizat ca intr-adevar eram singur in pat. Nu mi-am facut griji, fiind sigur ca micuta blonda era in sufragerie cu Kyle, sau la el acasa, gandindu-se ca am nevoie de un somn bun. Era sambata deci puteam sa stau in pat pana cand doream deoarece zilele din weekend erau libere, convenabil pentu mine in acel moment : nu va trebui sa dau ochii cu Sebastian azi. Desi va trebui sa o fac si pe asta, prefer sa mai aman. Aveam de gand sa-mi pun ordine in ganduri si mai ales in sentimente. Am oftat zgomotos, intorcandu-ma pe spate privind tavanul alb, desi eram acolo cu corpul, mintea imi zbura departe, mai exact pana in dormitorul roscatului. De cand cu propunerea asta, de fiecare data cand rosteam numele lui sau il auzeam, inima imi batea mai tare, iar in stomacul meu se dadeau adevarate "lupte". Desi se intamplasera atat de multe intr-o perioada atat de scurta, ma obisnuisem, de cand parintii mei au decedat viata mi s-a intors la 180 de grade. A trebuit sa-mi caut de lucru pentru a ma intretine atat pe mine cat si pe Kamy, am facut compromisuri, am mintit pentru a fi angajat, iar lista mai poate continua. Toate aceste lucruri sunt complet paralele cu vechea mea viata care era extrem de linistita,cu o rutina pe care o adoram. Poate era plictisitor, dar mie imi palcea. Nu cunoscusem greul, obisnuit fiind sa primesc totul "pe tava" de la parintii mei. Iar acum am ramas singur, iar sentimentul asta ma distrugea, uram singuratatea, asta era lucrul de care m-am temut cel mai mult de mic. Ma schimbasem mult din punct de vedere moral, eram mai matur, privind diferitele probleme din diferite unghiuri gasind solutii rapid, dar cu cat ma maturizam mai mult cu atat ma recunosteam mai putin. Inainte eram un tip destul de tupeist, si cu atitudine dominanta, iar acum ajunsesem opusul. Tragedia referitoare la accidentul parintilor mei a venit ca trasnet asupra mea, iar vestea bolii surori mele m-a distrus complet. Asa am ajuns cum sunt acum. Insa ma ajuta oarecum gandul ca toate problemele se vor termina, mai devreme sau mai tarziu si vom fii si noi fericiti in cele din urma. Desi aveam doar doua zile la dispozitie, trebuia sa imi scot intamplarea de azi noaptea. Nu am de gand ca tocmai eu sa nu-mi respect conditia, impusa lui " nu se va schimba nimic intre noi". Dar trebuia sa recunosc, ceva se intampla cu mine, nu stiu ce, dar era ceva intens. Nu am fost niciodata indragostit, deci nu stiam "efectele" , dar in acest moment lucrul de care aveam cea mai putina nevoie era sa ma indragostesc si nici nu puteam permite! In primul rand era barbat, in al doilea rand era "patronul" meu, lucram in acelasi loc, si nici macar din punct de vedere financiar nu ne comparam. Ce era important pentru mine in acel momnet era viata surioarei mele, care reprezenta tot ce mai aveam acum, nu puneam nici macar pe viata mea pret cat puneam pe a ei. Era tot ce mai aveam, daca o pierdeam si pe ea, atunci rostul existentei mele nu-l mai vedeam.
Tot ce imi doream era ca operatia si tratamentul de dupa sa decurga bine, sa o stiu odata sanatoasa langa mine. Poate macar atunci, dupa asta voi putea recupera cat de putin din vechea mea viata. Am privit ceasul ce imi arata ora cinci dupa-amiaza fix. Chiar atat de mult dormisem ? M-am ridicat lenes, ducandu-ma in bucatarie, pentru o cafea. Am facut-o rapid si m-am dus in sufragerie, gasind pe masuta un pachet de tigari care sigur ii aparatinea lui Kyle. Desi nu era ceva dupa care muream, era unul dintre putinele lucruri care reuseau sa ma mai calmeze, asa ca nu am mai stat pe ganduri si am deschis pachetul aprinzand o tigare. Am asezat-o intre buze tragand fumul nociv, absent, ma simteam pur si simplu aerian, nu mai realizam nimic. Am inchis ochii aprinzand inca o tigare terminand-o la fel de rapid. Ultimul lucru de care aveam nevoie acum era sa cad intr-o depresie si sa ma inec in fum. Terminand cafeau am parasit apartamentul meu, indreptandu-ma spre cel al brunetului. Usa era incuiata, lucru ce ma alarma, daca li se intamplase ceva? Am scos imediat telefonul din buzunar si am format numarul brunetului care imi raspunse rapid pe un ton jucaus.
- Unde dracului esti? Vrei sa fac cu inima ? desi eram nervos m-am mai calmat stiind ca sunt bine.
- Suntem la cinematograf. Ma gandeam ca frumoasei asteia i-ar placea un film. Tonul sau era destul de incet, probabil pentru a nu deranja atmosfera de liniste.
- Ce fel de film ? omul asta era in stare de orice.
- Porno. Esti nebun ? Ai baut? Ce-ai de esti asa aprins ? Am dus-o la " Barbie si Lacul Lebedelor".
- Vin si eu.
Ma aproba apoi am inchis. Am coborat incet spre apartamentul meu cu gandul de a face un dus linistitor si a ma schimba pentru a pleca. Daca stau sa ma gandesc mai bine nu mi-ar strica ceva iesire din casa mai ales ca de maine voi frecventa spitalul cat de mult voi putea. Am intrat in cabina de dus desprinzandu-mi parul lasand apa calduta sa imi dezmierde trupul. Ma simteam intr-un fel "murdar" si simteam nevoia de a ma curata. Am iesit dupa putin timp, trecand de cateva ori un prosop alb peste corpul meu, stergand picaturile ce alunecau tot mai jos si peste parul ud. Am luat pe mine un tricou alb, destul de mulat pentru gusturile mele si niste blugi gri. Nu mi-am uscat parul si nici nu l-am prins, ci l-am lasat liber, demult nu-l mai lasasem liber, decat cand dormeam. M-am incaltat in niste adidasi de aceeasi culoare cu tricoul si o geaca gri. Cinematograful cel mai apropiat de locuintele noastre era cam la 10 minute de mers pe jos, asa ca am ales sa mai fac miscare. Mi-am bagat mainile in buzunarele gecii simtind cum frigul deja ma captiva. Priveam toata agitatia din jurul meu, copii cum erau purtati in brate de catre parintii lor, sau adolescentii ce se plimbam dragastos de mana. Am oftat. Ajungand in fata cinematografului Kyle si Kamy tocmai ieseau, asa ca m-am indreptat spre ei ridicand-o pe micuta blonda in bratele mele strangand-o cu dragoste. Am inceput sa vorbesc cu ea pe un ton de copil si sa ii sarut obrajii trandaifirii. Cu siguranta aratam ca o mama ce nu-si mai vazuse copilul de ani de zile, dar nu-mi pasa, doar vocea serioasa a brunetului m-a facut atent care a rostit un "Buna seara". Prima mea reactie a fost de a-l intreba de ce imi da tocmai mie cu buna seara, dar am mai calculat din nou ce doream sa spun si m-am intors ramand impietrit. In fata mea erau Sebastian si Kyle. Uite si norocul meu.... M-am uitat ca un tampit la cei doi apoi am reusit sa rostesc si eu un "Buna ". Oh... si cand tocmai spusesem ca ma bucuram ca nu aveam sa dau ochii cu el pana luni. Se pare ca destinul are ceva impotriva mea in aceasta seara. Leon imi zambi apoi se apropie mai mult de mine incepand sa vorbeasca :
- Dar cine e scumpetea asta mica ? mana sa atinse parul prins in doua codite al surorii mele.
- Este sora mea. Kamy spune "Buna seara".
Obrajii surioarei mele isi intensificara culoarea trandafirie acuzandu-si chipul in gatul meu. Leon parea foarte atras de micuta fiinta din bratele mele, in timp ce Sebastian parea atras de fiinta ce tinea in brate aceea micuta fiinta. I-am zambit...stramb, apoi am lasat capul in jos.
- Kamy, ridica-ti capul si uita-te la mine. Nu e frumos sa faci asa. Ochii albastri ai acesteia ma priveau rugatori apoi isi intoarse privirea spre cei doi barbati. Leon intinse mainile, iar ea isi dadu drumul in bratele sale razand. Acesta o ridica apoi o stranse la piept.
- Iti seamana foarte mult, sigur e fetita ta si acum ne minti ?
- Desigur ca nu. Asta inseamna ca ar fi trebuit sa mint la interviul de angajare.
- As fi facut o exceptie pentru tine, e aproape la fel de frumoasa ca si tine.
Am marit ochii, privirea roscatului indreptandu-se automat spre brunet, iar Kyle ma privi cu ochii cat cepele.
- Va multumesc, dar nu mi-as fi permis sa va mint. Noi mai bine am pleca.
I-am salutat apoi Kamy ma prinse ma mana pentru a ne indrepta spre casa. Auzind din nou in mintea mea cuvintele brunetului m-am adresat lui Kyle :
- Frate, sa nu crezi altceva eu doar...
- Taci. Nu ma intereseaza persoana lui asa ca nu trebuie sa imi dai nici un fel de explicatie.
I-am putut recunoaste tonul trist dar si rece in acelasi timp, ah... In nici un caz nu ma voi certa cu cel mai bun prieten pentru asa ceva. Desi nu am vrut sa observ pana acum, Sebastian ma fixase din privire mai rau decat pe o prada, ma privise intens si puteam simti aceeasi dorinta ca si azi noapte. Am inghitit in sec, simtind cum mi se inmoaie genunchii. Arata atat de bine, ca de obicei de altfel. Nu ma tineam minte in ce era imbracat deoarece ochii mei fusesera prinsi in vraja privirii sale negre si a suvitelor roscate ce cadeau rebele peste fruntea sa. Desi se presupunea ca era un om de afaceri cu responsabilitati mari si importante era un...copil in punct de vedere fizic. Psihic nu comentam, eram un adevarat domn si un adevarat tigru cand dorea. Tot ce trebuia sa nu uit in acele momente este sa nu amestec afacerile cu palcerea plus ca intre noi doi nu se intamplase nimic, eram doar doi oameni nrmali ce au facut sex spre "folosul" amandurora. Nu implicasem nimic in acea scena, cu atat mai putin sentimente, asta era adevarul sau cel putin asta incercam sa ma fac sa cred.


Daca exista cineva care te poate rani, atunci exista si cineva care iti poate vindeca rana.

#16
heloo heloo. Un capitol dragut, interesant, te lasa asa in aer si esti nerabdator sa citesti ce va urma. Inca astept un pas, o miscare din partea lui Leon, atitudinea lui fata de Ren da dovada de mai mult decat o relatie sef - angajat. Preferatul meu este Sebastian, imi place felul lui de fi: pe de o parte se comporta ca o persoana (ca sa nu zic copil) care iubeste pe cineva dar nestiind cum sa o demonstreze se poarta urat, iar pe de alta parte dupa noaptea respectiva nu isi poate lua ochii de la Ren, avand niste ochi care nu exprima nimic decent (ca sa fiu respectuoasa). Ma bucur ca ai descris un pic greutatile prin care a trebuit sa treaca Ren, e conturat mai bine acum ca personaj. Te pupacesc si spor la scris in continuare. bye bye





Viata este ceea ce ti se intampla in timp ce esti ocupat sa faci alte planuri. – John Lennon

#17
Aici sunt in urma rau cu comentariile. Se pare ca Sebi o da pe sentimente. Deci indiferenta si furia pe care o arata pentru blond era doar o masca. Sper ca Leon nu e si el indragostit si el de Ren, si Kyle pare de treaba. Oricum, ma bucur ca a facut rost de banii pentru operatia micutei, sigur si-a dat seama Sebastian ca banii de care are nevoie baiatul au legatura ce fetita.
Astept sa vad ce se va mai intampla, ce parere va avea Sebi despre Kamy, oare o va accepta? Daca-l vrea pe Ran trebuie sa-l ia cu tot cu micuta, sunt la pachet.
Astept nextul, sunt sigura ca ma vei uimi la asa cum ai facut si cu restul.
Bafta la tasta.
Ja ne!:*

#18
Va multumesc din tot sufletul pentru comentarii!

Capitolul 8 :

Odata ajuns in fata apartamentului meu mi-am luat la revedere de la Kyle, si am intrat urmat de micuta blondina. Am luat-o in brate si am dus-o in dormitor, vorbind ca un copil cu ea sarutandu-i din cand in cand obrajii sau tamplele. Am asezat-o cu grija in pat, apoi am privit-o lung si in cele din uram am rostit :
- Kamy, trebuie sa te culci, maine vom merge pana la spital, esti putin bolnava sii avem nevoie de niste medicamente.
Nu imi raspunse, doar inchise ochii. I-am sarutat protector fruntea, apoi m-am dus in camera mea. Inca nu-mi venea sa cred ce se intamplase cu putin tim in urma, nu puteam sa inteleg. Replica rostita de Leon a reusit sa ne bage in starea de "alarma" si pe mine, dar mai ales pe Kyle si...Sebastian. Sau poate pe Sebastian nu, poate mi s-a parut, poate el era foarte calm, dar la fel de bine poate ii venea sa ii dea una in cap brunetului. Mi-am strans buzele, pana ce culoarea lor rosie nu se mai observa, faceam asta doar cand eram streat sau nervos, iar in ultima vreme o faceam foarte des. Am inchis ochii pentru cateva momnete, in incercarea de a ma clama, si fara a-mi da seama am adormit imediat iar noaptea a trecut pe nesimtite, dar dimineata urmatoare m-am trezit mai obosit decat ma culcasem.
Astazi trebuia sa ma duc cu Kamy la spital, desi era inca devreme, opt jumatate, am decis sa trezesc micuta printesa ce dormea linistita incat ma durea inima sa o trezesc. Am asezat o mana pe obrazul ei fin, mangaind-o usor dar in acelasi timp soptindu-i numele. Isi deschise ochii albastrii privindu-ma fix, iar eu am cuprins-o in brate spunand :
- Scumpa mea, azi vom merge la spital. Sa nu iti faci griji, se va termina foarte repede.
Nu imi raspunse, probabil ii era frica, dar nu se putea compara cu...spaima ce o aveam in acel moment, spaima cu privirea numeroaselor ipoteze pe care creierul meu le producea involuntar, cum ca operatia ar putea decurge prost si ea sa pateasca ceva, sau nu faca fata tutoror acelor lucruri...Am tras aer adanc in piept, in timp ce o schimbam intr-o rochita roz, apoi am inceput sa-i impletescc parul blondin, pentru a nu o deranja. Stomacul ma durea, iar pieptul ma strangea, aveam emotii, imi era frica, dar intre toate aceste sentimente isi facea loc si o mica raza de speranta: operatia va decurge bine, iar ea se va insanatosi. M-am schimbat si eu repede, apoi am iesit din apartament, surprins sa-l vad pe Kyle cum ne astepta, l-am salutat prieteneste :
- Nu credeam ca vei veni dupa ce s-a intampalt aseara.
- Te-am zis ca nu inseamna nimic pentru mine, si cum as fi putut sa nu vin sa asist la momentul cand aceasta micuta domnisoara se va insanatosi ?
A luat-o in brate urcand intr-un taxi. Spre deosebire de mine el era optimist, chiar foarte. Mereu vedea partea buna a lucrurilor, insa avea si un defect : vorbea mult si prost cateodata. Nu analiza mereu ce ar fi trebuit sa spuna si ce sa nu spuna, dar asa ametit cum era era exact opusul meu, in momentul de fata reusea sa ma bine dispuna mereu, in fond de aceea imi era prieten. Am ajuns rapid in fata spitalului, iar eu am inspirat adanc pentru ultima oara, deoarece pentru cateva ore bune imi voi tine rasuflarea impreuna, iar inima care va batea de doua ori mai repede. Ne-am indreptat spre cabinetul doctorului, eu ceva mai in fata de cei doi ce radeau si erau destul de bine dispusi. In astfel de momente ii eram foarte recunoscator brunetului pentru ca destindea atmosfera, lucru de care nu as fi fost in stare, nu in situatia asta. Intrand in cabinet, doctorul se ridica de pe scaun, spunandu-ne sa-l urmam.
- Sala de operatii este pregatita.
Odata cu aceasta replica, niste fiori m-au strabatut brusc, inghitind in sec. Am ridicat-o in brate, sarutandu-i obrajii vazandu-i teama din priviri, pentru a o linisti i-am spus ca trebuie sa fie speriata, nu voi pleca de acolo. Dar dupa ce am spus acest lucru, l-am regretat stiind ca nu-mi voi putea respecta promisiunea din cauza serviciului.
- Micuto, vino cu noi.
Am lasat-o jos, strangand-o inca o data in brate :
- Te iubesc.
Acea asistenta a luat-o de mana, iar eu priveam ca un prost cum se indeparta de mine cu fiecare pas, dar ceea ce ma surprindea era calmul ei.
- Kyle, cum poate fi asa calma ?
- E copil. Nu stie ce se va intampla, eu i-am spus ca doar va adormi, iar cand se va trezi va fi bine, probabil de aceea era atat de calma. Si cum am zis e mult prea mica sa stie ce implica un asemenea lucru.
Am dat afirmativ din cap aezandu-ma pe un scaun, langa Kyle. Am inchis ochii strans, trebuia sa fac ceva sa nu ma duc maine de dimineata la munca, vroiam sa raman macar o zi aici, daca as putea face cumva sa ma duc in programul doi, de la patru dupa-amiza la zece seara...
Brusc mi-a venit o idee, asa ca nu am mai stat pe ganduri si am scos telefonul imediat, indepartandu-ma de brunet si formand numarul lui Leon. In acel moment ma simteam ca un tradator dar...
- Domnule Leon, buna dimineata,imi cer scuze ca trezesc atat de devreme insa...
- Nu este nici o problema, Ren. Tu ma poti suna la orice ora doresti. Vocea ii era senina, calma, placuta.
- Umm...maine vor veni niste rude la noi, defapt de dimineata iar eu trebuie sa ma duc sa-i iau de la aeroport, ma intrebam daca pot veni in schimbul doi ? Imi muscam buzele intr-un mod nervos in asteptarea raspunsului ce se auzi dupa putin timp.
- Desigur, daca e pentru familie, atunci iti dau liber toata ziua. Am ridicat surprins sprancenele, dregandu-mi vocea:
- Nu este nevoie toata ziua, dar va multumesc. La ora patru voi fii acolo.
L-am salutat politicos, apoi am inchis asezandu-ma la locul meu. Nu era prima data cand aveam vaga impresie ca Leon se dadea la mine pe fata, dar am ignorat acest lucru, imi "folosea" oarecum , speram doar sa nu vrea ceva mai mult, deoarece nu as fi fost in stare de nimic in acest caz. Am fost scos din starea de meditatie, de doctorul ce aparu in fata mea, nu am putut rosti nimic pentru ca a luat-o inainte.
- Operatia a inceput, totul decurge normal pana acum. Semnele vitale sunt foarte bune pentru varsta pacientei, tot ce trebuie acum sa facem este sa ne rugam ca operatia sa decurga bine. Mi-am pus mainile pe frunte inchizand ochii, era ultima mea dorinta : sora mea sa se faca bine.
Intre timp, Leon si Sebastian erau la un restaurant de pe marginea marii, serivind micul dejun. Dupa telefonul blondului, zambetul de pe fata brunetului, il forta aproape pe Sebastian sa-l intrebe ce se intamplase :
- M-a sunat Ren. Maine va veni in schimbul 2.
- De ce ?
Desi fierbea, roscatul incerca sa-mi mentina aceesi masca rece si indiferenta, trebuia sa stie care era motivul pentru care nu-l va vedea decat dupa ora patru.
- Ii vin niste rude si trebuie sa le astepte la aeroport si m-am gandit ca ar trebui sa-i las ceva timp pentru rudele sale.
- Mhm.
A fost tot ce a putut rosti, sau mai bine zis murmura. In mintea sa se jucau multe interpretari sau sentimente, din interviul de angajare si informatiile date de Ren acesta nu avea rude in afara de parintii si mai nou de sora sa. Ceva nu era bine in toata aceste poveste, dar ceva il enerva in momentul de fata, si anume zambetul si tonul pe care Leon il folosise pentru a-i relata. Avea un oarecare aer de superioritate, sau poate si asta era doar o impresie ? Insa replica brunetului il convinse ca nu era o simpla "iluzie".
- Este foarte dragut, cred ca al trebui sa-l avansam. Are niste schite foarte bune.
- Motivezi, noi nu avansam pe ochii frumosi. Sebastian fusese direct si oarecum iritat de replica prietenului sau, cum adica "dragut"?
- Pai are niste ochii foarte frumosi si niste buze pe masura.
La acea replica celalalt barbat aproape impietri. Intr-adevar, nu i se paruse in tot acest timp cand brunetul tot facea aluzii la persoana blondului. " N-ai tu idee cum se simt buzele alea". Acest gand a fost singura "arma" impotriva replicii deplasate a brunetului, dar numaiputand rezista presiunii roscatul izbucni :
- Ce vrei tu defapt de la el ?
- Inca nu ai inteles ? Propozitia fu insotita de un ras sarcastic. Roscatul nega dintr-o miscare scurta a capului.
- Ii vreau inima.


Daca exista cineva care te poate rani, atunci exista si cineva care iti poate vindeca rana.

#19
Vai! Sunt mai schimbatoare ca vreme, ieri ploua-azi e soare, acum imi place Sebi-maine nu.
Bun, incepe operatie, totul va fi bine, Ren va merge in schimbul al doilea si va da nas in nas cu roscat nu? Si poate ca Sebastian e istet si-l inchide pe Leon intr-o debara, asta ar merita. Si saracul Kyle, sigur simte ceva pentru nenorocitul ala care nici macar nu-l priveste. Clar, de acum Leon e personajul negativ.
Oricum, l-a scos bine din pepeni pe Sebi " Ii vreau inima.", cred ca eu il lu-am la bataie.
Sa stii ca-ti ador ficul si ma bucur nespus ca aduci asa repede capitolele.
Te-am pupat :*, si spor la tastat.

#20
Bunaaaa...
Am ajuns si eu pe aici. Cred ca asta e primul comentariu pe care ti-l las, dar in mod cert nu si ultimul:))
Recunosc ca m-am apucat sa iti citesc ficul acum o jumatate de ora, insa am fost placut surpinsa. Imi plac atat personajele, cat si actiunea, chiar daca uneori mi se pare putin grabita. Asta nu e cine stie ce problema. Se va remedia cu timpul. Cu cat scri mai mult, cu atat iti va veni mai usor sa detaliezi totul.
Revenind la personaje, nush de restu', dar eu il ador pe Sebastian. Ce pot sa zic, imi plac baietii "rai" si "dificili" in povesti, dar si in viata reala. Fac lucrurile mai interesante.
Ren e la fel, un personaj interesant, dominat de frica, dar si de curajul de a trece peste frica sa. Sunt curioasa sa vad cum va evolua pe parcurs, atat la nivel de simplu individ, cat si la nivelul unui individ ce face parte dintr-o comunitate/organizatie.
Imi place cum scri si sper sa am ocazia sa citesc cat mai multe povesti a caror autor vei fi tu. Multa bafta in continuare si da-i bataie :*

"Omul este cel mai putin el insusi,atunci cand vorbeste in propria persoana.Da-i o masca si el va spune adevarul."Oscar Wilde
[Imagine: chibi_5001.gif]
, chibi-ul lui



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  [Yaoi] One more chance Alixa 1 3.063 12-06-2012, 06:29 PM
Ultimul răspuns: Clau~
  The last chance! X-EnergY 10 5.463 04-06-2011, 10:10 AM
Ultimul răspuns: Kd.sens


Utilizatori care citesc acest subiect:
2 Vizitator(i)